Proxenetismul. Art.213 NCP. Decizia nr. 850/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 850/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 22-09-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.850

Ședința publică din data de 22 septembrie 2015

PREȘEDINTE – I. S.

JUDECĂTOR –C. G.

GREFIER - E. V.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

a fost reprezentat de procuror C. I. P.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul M. B. I., fiul lui M. și D., născut la data de 20 iulie 1987, domiciliat în orașul Bușteni, Fdt.Plopului, nr.4, județul Prahova, împotriva sentinței penale nr. 114 din data de 23 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria S. - Secția penală, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit apelatul - inculpat M. B. I., pentru care a răspuns avocat din oficiu P. S. din Baroul Prahova, conform delegației avocațiale nr._/2015, aflată la fila 20 dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin intermediul serviciului registratură s-au depus la dosar adresa nr._/15.09.2015 și înregistrată sub nr._/16.09.2015 (fila 42) emisă de Poliția stațiunii Bușteni, județul Prahova, prin care învederează instanței că apelantul - inculpat M. B. I., nu și-a respectat obligația de a se prezenta la sediul acestei subunității de poliție ; se sustrage cercetărilor și nu își îndeplinește cu rea credință obligația de a se prezenta la organele de poliție conform graficului de supraveghere ; nu a fost găsit la adresa de domiciliu și nu s-a putut lua legătura cu acesta pe nicio cale, solicitând a se lua măsurile care se impun.

Avocat P. S. având cuvântul pentru apelantul - inculpat M. B. I., arată că nu are cereri de formulat și nici excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în susținerea apelului.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și nici excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.

Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat și nici excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Avocat P. S. având cuvântul pentru apelantul - inculpat M. B. I., arată că prin sentința penală nr. 114 din data de 23 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria S., acesta a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani si 362 zile, criticând soluția pentru nelegalitate.

Precizează că inculpatul a avut o poziție de nerecunoaștere a faptei, însă, instanța de control judiciar urmează a avea în vedere că din ansamblul probator administrat la urmărirea penală, cât și în faza cercetării judecătorești, o singură martoră l-a acuzat de comiterea faptei, respectiv concubina sa.

Solicită admiterea apelului, sentinței penale nr. 114 din data de 23 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria S. și pe fond, achitarea în baza art.16 lit.c Cod procedură penală, iar în subsidiar, redozarea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, în raport de împrejurările comiterii faptei.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere ca nefondat a apelului declarat de inculpatul M. B. I. și menținerea sentinței penale nr. 114 din data de 23 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria S., ca fiind legală și temeinică.

Astfel, susține că instanța de fond în mod corect a reținut vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de proxenetism, având în vedere depozițiile martorilor, a declarației coinculpatului V. P. M., făcând o corectă individualizare a pedepsei, chiar dacă nu este cunoscut cu antecedente penale, însă a fost sancționat în mai multe rânduri cu amenzi administrative pentru comiterea unor fapte de natură penală și în raport de împrejurările săvârșirii faptei.

CURTEA,

Asupra apelului penal de față ;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.114 din data de 23 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria S., în baza art. 213 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedura penală, a fost condamnat inculpatul V. P. M., fiul lui M. si Demora - E., născut la 29.06.1988 în București, sector 2, studii 6 clase, necăsătorit, fără ocupație si loc de muncă, domiciliat în S., ., județul Prahova, CNP_ – la pedeapsa închisorii de 1 an si 6 luni – pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, în perioada iulie – august 2014.

În temeiul art.91 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (un) an si 6 (sase) luni închisoare.

Potrivit art.92 Cod penal termenul de supraveghere este 3 ani.

Conform art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere - inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de locuință și orice deplasare care depășește 5 zile ; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații si documente de natură a putea fi controlate mijloacele de existență ; să primească vizitele consilierului desemnat pentru supravegherea sa.

În baza art. 93 alin. 2 lit. a Cod penal, s-a impus inculpatului să urmeze un curs de calificare profesională.

Conform art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta munca neremunerata în folosul comunității timp de 60 zile – la Primăria S. sau Primăria Bușteni – în condiții ce se vor stabili de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 213 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 67 lit. a si art. 55 lit. a Cod penal si art. 66 alin. 1 lit. n Cod penal, s-a interzis inculpatului – în cadrul pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi pe o perioada de 1 an de la rămânerea definitiva a hotărârii de condamnare – dreptul a de comunica prin orice mijloace cu coinculpatul M. B. I., precum si cu martora I. G. V..

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedura penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii de 24 ore luată față de inculpat prin Ordonanța din 12.11.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria S..

2. Prin aceeași sentință, în baza art.213 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul M. B. I., fiul lui M. si D., născut la 20.07.1987 în localitatea Însurăței, județul B., studii 7 clase, domiciliat în orașul Bușteni, .. 4, cu recidivist, CNP_ – la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 43 alin. 1 Cod penal, pedeapsa 2 ani stabilită, prin prezenta sentință se adaugă la restul de 362 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1447/25.06.2013 a Judecătoriei Ploiești în executarea căreia a fost arestat la 09.12.2011 si eliberat condiționat la 16.06.2014, astfel că inculpatul va executa în total pedeapsa rezultantă de 2 ani si 362 zile.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedura penală, s-a dedus din pedeapsa aplicata durata reținerii de 24 ore, luată față de inculpat prin Ordonata din 12.11.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria S. si a arestării preventive de la 13.11.2014 la 12.01.2015.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedura penală, s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat la 12.01.2015 prin Încheierea nr. 7/2015 a Tribunalului Prahova.

În temeiul art. 213 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 67 lit. a si art. 55 lit. a Cod penal si art. 66 alin. 1 lit. n Cod penal, s-a interzis inculpatului – în cadrul pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi pe o perioada de 1 an, după executarea pedepsei – dreptul a de comunica prin orice mijloace cu coinculpatul V. P. M..

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedura penală, au fost obligați inculpații la cate 500 lei cheltuieli judiciare statului; onorariile avocaților din oficiu se suporta de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria S. nr. 708/P/2014 din data de 05.01.2015, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M. B. I. - în stare de arest preventiv - pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 213 alin. 1 C.pen, cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen si V. P. M. - în stare de libertate - pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 213 alin. 1 C.pen.

În sarcina inculpatilor s-au reținut urmatoarele:

Inculpatul M. B. I., în cursul anului 2014, i-a înlesnit numitei T. I. M. practicarea prostituției, prin găsirea a diferite persoane dispuse să ofere sume de bani în schimbul întreținerii de relații sexuale cu aceasta și de a-i asigura protecția pe timpul desfășurării acestei activități ori transportul la locul unde aveau loc raporturile sexuale, si a profitat de foloasele materiale obținute de susnumita.

Inculpatul V. P. M., în cursul anului 2014 i-a înlesnit numitei IACĂTĂ G. V. practicarea prostituției, prin găsirea a diferite persoane dispuse să ofere sume de bani în schimbul întreținerii de relații sexuale cu acesta și le asigura protecția pe timpul desfășurării acestei activități ori transportul la locul unde aveau loc raporturile sexuale, si a profitat de foloasele materiale obținute de susnumita.

Analizând materialul probator administrat în cauză, respectiv: declarații inculpați, coroborate cu declarații martori, procese verbale de constatare, procese verbale transcriere convorbiri telefonice și note mesaje, procese verbale de contravenție, coroborate cu celelalte acte din dosar, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2014, din luna iulie a anului 2014, inculpații M. B. I. si V. P. M. le-au înlesnit numitelor T. I. M. si IACĂTĂ G. V. practicarea prostituției, prin găsirea a diferite persoane dispuse să ofere sume de bani în schimbul întreținerii de relații sexuale cu acestea și le-au asigurat protecția pe timpul desfășurării acestei activități ori transportul la locul unde aveau loc raporturile sexuale.

De asemenea, inculpații profitau de foloasele materiale obținute de susnumitele.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul V. P.-M. a recunoscut că în repetate rânduri a racolat bărbați cu care numita IACĂTĂ G. V. întreținea relații sexuale contra unor sume de bani și că negocia cu aceștia prețul și îi asigura transportul la locurile unde se produceau activitățile respective, după care își însușea o parte din banii obținuți.

Același inculpat a arătat în declarația sa că era prieten cu inculpatul M. B. I. și că se înțelegea să plaseze cele două femei la diferite unități de cazare pentru clienți dispuși să ofere bani în schimbul întreținerii de relații sexuale cu acestea.

În faza de judecată inculpatul V. P. M. a recunoscut infracțiunea reținută în sarcina sa prin rechizitoriul parchetului și a solicitat să fie judecat pe baza probelor administrate la urmărire a penală.

Inculpatul M. B. I. nu a recunoscut nici la urmărirea penală, nici în faza de judecată comiterea vreunei fapte penale, considerând că activitatea sa de înlesnire de astfel de activități ilicite ca cele descrise, ori de tragerea de foloase după urma lor nu pot avea consecințe de natură penală.

În cauză s-a dispus și interceptarea convorbirilor telefonice ale celor doi inculpați pentru o perioadă de 30 de zile, iar din procesele verbale de interceptare rezultă fară nici un dubiu activitatea desfășurată de aceștia.

Inculpatul M. B. I. a fost audiat atât în calitate de suspect, cât și în cea de inculpat, însă nu a recunoscut comiterea vreunei fapte penale, considerând că activitatea sa de înlesnire de astfel de activități ilicite ca cele descrise, ori de tragerea de foloase după urma lor nu pot avea consecințe de natură penală.

A mai reținut instanța de fond că, din fișa de cazier judiciar a acestuia, rezultă că a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea unor infracțiuni, ultima dată prin Sentința Penală nr. 1447/25.06.2013 a Judecătoriei Ploiești de contopire a mai multor pedepse, la 3 ani și 6 luni închisoare, fiind arestat în 09.12.2011 și eliberat condiționat în 16.06.2014, cu un rest de pedeapsă de 362 zile, astfel că noua infracțiune a fost comisă în stare de recidivă, urmând a i se aplica disp. art. 41 alin. 1 C.pen.

Prin Ordonanța din 12.11.2014 Poliția orașului S., a dispus reținerea acestui inculpat pentru o perioadă de 24 de ore.

De asemenea, la solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria S. din data de 13.11.2014, prin încheierea nr. 5 din aceeași dată, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei S. a dispus arestarea preventivă a acestui inculpat pentru 30 de zile, respectiv în perioada 13.11._14.

Această măsura a fost prelungita succesiv până când prin Încheierea nr. 7/12.01.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._ /a1 s-a luat fata de inculpatul M. B. I., în baza art. 202 alin. 4 lit. c Cod procedura penală, rap. la art. 242 alin. 2 Cod procedura penală, măsura controlului judiciar pe o durata de 60 zile, de la 12.01.2015 pana la 12.03.2015 inclusiv măsură ce a fost menținută de Judecătoria S. prin încheierile din datele de 12.03.2015, 28.04.2015 și 23.06.2015.

Inculpatul V. P. M. a recunoscut comiterea faptei pentru care este cercetat.

Prin Ordonanța din 12.11.2014 Poliția orașului S., a dispus reținerea acestui inculpat pentru o perioadă de 24 de ore, însă a fost respinsă solicitarea poliției de arestare preventivă a sa.

Acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, însă a fost sancționat în mai multe rânduri cu amenzi administrative pentru comiterea unor fapte de natură penală.

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului V. P. M., care în cursul anului 2014 începând cu luna iulie, i-a înlesnit numitei IACĂTĂ G. V. practicarea prostituției, prin găsirea a diferite persoane dispuse să ofere sume de bani în schimbul întreținerii de relații sexuale cu acesta și le asigura protecția pe timpul desfășurării acestei activități ori transportul la locul unde aveau loc raporturile sexuale, precum și de a profita de foloasele materiale obținute de susnumita, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 213 al. 1 C.pen.

În baza art. 213 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedura penală, a fost condamnat inculpatul V. P. M., la pedeapsa inchisorii pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism in perioada iulie – august 2014.

Cu privire la textul legal incriminator s-a reținut ca acesta este dispoziția penala a legii noi, noul cod penal, având în vedere faptul ca probele care conturează starea de fapt stabilesc ca moment de început al săvârșirii infracțiunii luna iulie a anului 2014, după . noului cod penal.

S-a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa, aceasta a fost pe deplin dovedită cu martorii audiați, precum si cu rezultatele interceptării convorbirilor telefonice fiind de altfel si recunoscută de inculpat, sens în care la stabilirea pedepsei s-au aplicat si dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedura penală.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 Cod penal, respectiv s-a reținut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este tânăr si are posibilitatea integrării sociale prin practicarea unei activități către care să fie orientat și să se pregătească și a recunoscut infracțiunea săvârșită în datele ei esențiale din actul de inculpare.

S-a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată către minimul rezultat după aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedura penală.

În ce privește individualizarea executării pedepsei, pentru considerentele ce s-au arătat si baza art.91 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate si potrivit art.92 Cod penal, s-a fixat termenul de supraveghere.

Conform art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere - inculpatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de locuință și orice deplasare care depășește 5 zile ; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații si documente de natură a putea fi controlate mijloacele de existență ; să primească vizitele consilierului desemnat pentru supravegherea sa.

În baza art. 93 alin. 2 lit. a Cod penal, i s-a impus inculpatului să urmeze un curs de calificare profesională.

Potrivit art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta munca neremunerată în folosul comunității timp de 60 zile – la Primăria S. sau Primăria Bușteni – în condiții ce se vor stabili de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 213 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 67 lit. a si art. 55 lit. a Cod penal si art. 66 alin. 1 lit. n Cod penal, s-a interzis inculpatului – în cadrul pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi pe o perioada de 1 an de la rămânerea definitiva a hotărârii de condamnare – dreptul a de comunica prin orice mijloace cu coinculpatul M. B. I.,precum si cu martora I. G. V..

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedura penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 ore, luată față de inculpat prin Ordonanța din 12.11.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria S..

S-a reținut de asemenea că, în drept, fapta inculpatului M. B. I., care în cursul anului 2014, in perioada iulie - august 2014 i-a înlesnit numitei T. I. M. practicarea prostituției, prin găsirea a diferite persoane dispuse să ofere sume de bani în schimbul întreținerii de relații sexuale cu aceasta și de a-i asigura protecția pe timpul desfășurării acestei activități ori transportul la locul unde aveau loc raporturile sexuale, precum și de a profita de foloasele materiale obținute de susnumita, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 213 al. 1 C.pen, faptă săvârșită în perioada iulie – august 2014.

Cu privire la textul legal incriminator s-a reținut că aceasta este dispoziția penala a legii noi, noul cod penal, având în vedere faptul ca probele care conturează starea de fapt stabilesc ca moment de început al săvârșirii infracțiunii luna iulie a anului 2014, după . noului cod penal. De altfel, inculpatul M. a fost liberat condiționat în 16.06.2014 din executarea altei pedepse.

Referitor la starea de fapt s-a reținut că probele dosarului atât cele administrate la urmărirea penală, cât si cele administrate în etapa judecății confirmă săvârșirea infracțiunii.

Din interceptarea convorbirilor telefonice purtate între inculpați si respectiv de aceștia cu alte persoane sau cu martorele T. sau I., a rezultat implicarea în forma ceruta de conținutul constitutiv al infracțiunii de proxenetism a inculpaților.

Astfel, instanța de fond a înlăturat declarațiile inculpatului de negare a vinovăției, observând că inculpatul V. P. M. îl contacta frecvent pe inculpatul M. B. I. pentru a stabili locuri de întâlnire, plasarea fetelor unor clienți, locațiile unde pot fi întâlniți clienții, tarifele practicate de fete. Cu privire la inculpatul M. – deși acesta este destul de eliptic si monosilabic în discuțiile telefonice pe care le poarta, totuși pot fi identificate situații în care este destul de explicit cu privire la împrejurările de fapt arătate.

Astfel – fila 93 – redă convorbirea purtata de inculpați din cuprinsul căreia rezulta ca inculpatul M. organiza racolarea unor clienți moldoveni, care nemulțumiți întâlnirea avuta cu martora I. doreau o alta fata sens in care urma sa se implice inculpatul M. pentru plasarea martorei T..

La fila 98 verso este redata o alta convorbire a inculpaților în cadrul căreia se discuta un preț pe care îl fixa inculpatul M. pentru prestațiile martorei T., acesta fiind de un milion, 100 lei pentru un tip de activitate sexuala.

Pe de alta parte, în etapa cercetării judecătorești au fost reaudiați martorii de la urmărirea penală rezultând din declarațiile unora dintre aceștia – numiții Slapacov Nicușor D., fila 365, B. S., fila 367 si S. V., fila 405 – că aflându-se dânșii temporar în orașul S. pentru executarea unor lucrări de construcții au intrat în legătură cu inculpatul M. cu care s-a negociat prețul pentru o fată. Martorul B. Ș. declară astfel: „eu lucram aici in S., păzeam niște pavele; martorul dinaintea mea – inginerul Slapacov – i-a cerut sa-i dea o fata si nu s-au împăcat la bani si pentru asta a intrat în conflict, eu am sunat la poliție.”

Astfel, deși inculpatul nu recunoaște infracțiunea este evident că ea a fost pe deplin probata si pentru aceasta urmează să răspundă penal.

Pentru toate elementele de fapt expuse, baza 213 alin. 1 Cod pena,l cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul M. B. I., la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism în perioada iulie august 2014.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, respectiv s-a reținut că inculpatul este recidivist, însă este tânăr, a dovedit în etapa controlului judiciar ca înțelege semnificația unei prohibiții si este în măsură să o accepte și să o execute. Cu alte cuvinte, s-a reținut că inculpatul M. a dat dovada în etapa judecății că poate avea o conduita corectă față de valorile sociale ocrotite de norma penală si pentru aceste considerente, s-a orientat către minimul pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.

În baza art. 43 alin. 1 Cod penal, pedeapsa stabilită prin prezenta sentință se adaugă la restul de 362 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1447/25.06.2013 a Judecătoriei Ploiești, în executarea căreia a fost arestat la 09.12.2011 si eliberat condiționat la 16.06.2014 astfel că inculpatul va executa totalul rezultat.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedura penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 ore, luată față de inculpat prin Ordonanța din 12.11.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria S. si a arestării preventive de la 13.11.2014 la 12.01.2015.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedura penală, s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat la 12.01.2015 prin Încheierea nr. 7/2015 a Tribunalului Prahova.

În temeiul art. 213 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 67 lit. a si art. 55 lit. a Cod penal si art. 66 alin. 1 lit. n Cod penal, s-a interzis inculpatului – în cadrul pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi pe o perioada de 1 an, după executarea pedepsei – dreptul a de comunica prin orice mijloace cu coinculpatul V. P. M..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, inculpatul M. B. I., fără a se prezenta la judecata apelului, deși a fost în mod legal citat.

Prin intermediul apărătorului din oficiu, au fost formulate critici pentru netemeinicie în privința greșitei individualizări a pedepsei, considerată ca excesivă raportat la fragilitatea probelor, acesta fiind practic acuzat numai de o singură martoră.

S-a solicitat admiterea căii de atac, desființarea sentinței și reindividualizarea judiciară a pedepsei, în sensul reducerii duratei acesteia.

Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin.1 și 2 Cod procedură penală, și în limitele impuse de art. 418 și art. 419 Cod procedură penală, constată că apelul declarat de inculpat nu este fondat, după cum se va arăta în continuare:

Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, din care rezultă atât existența faptei pentru care apelantul M. B. I. a fost trimis în judecată, cât și săvârșirea acesteia cu vinovăție, în forma cerută de lege.

Pe baza mijloacelor de probă de probă legal administrate în cursul urmăririi penale, coroborate cu cele administrate în etapa cercetării judecătorești, situația de fapt a fost reținută în mod corect de către prima instanță, iar apărările inculpatului privind nevinovăția sa au fost în mod judicios înlăturate la primul grad de jurisdicție, întrucât sunt contrazise nu numai de declarația martorei T. I. M., care a recunoscut practicarea prostituției, dar și de depozițiile martorilor C. R., B. Ș., Saplacov Nicușor D. și B. M., cât mai ales de redarea convorbirilor telefonice legal interceptate.

Astfel, din coroborarea probelor administrate în etapa urmăririi penale, cu aceste probe readministrate de instanța de fond în condiții de oralitate și contradictorialitate, în mod corect s-a reținut și rezultă că inculpatul apelant M. B. I. în cursul anului 2014, mai exact in perioada iulie - august 2014 a înlesnit martorei T. I. M. practicarea prostituției, prin găsirea a diferite persoane dispuse să ofere sume de bani în schimbul întreținerii de relații sexuale cu aceasta și de a-i asigura protecția pe timpul desfășurării acestei activități ori transportul la locul unde aveau loc raporturile sexuale, obținând totodată foloase materiale constante din practicarea acestor raporturi sexuale de către martoră.

Mai mult decât atât, Curtea reține că existența faptei și săvârșirea ei cu vinovăție de către inculpat rezultă fără dubiu și din examinarea convorbirilor telefonice legal interceptate, pe baza autorizației emise de instanța competentă (filele 77-189 dosar urmărire penal) care conțin elemente clare din care reiese că inculpatul, de-a lungul acestui interval de timp și nu în mod accidental sau numai ocazional, așa cum pretinde, purta legătură permanent cu această martoră, pentru localizarea acesteia și găsirea clienților, direcționând-o în locurile anume stabilite pentru practicarea raporturilor sexuale și fiind direct interesat de prețul obținut, din care fără dubiu reținea sume pentru folosul propriu, ținând totodată legătura și cu celălalt coinculpat condamnat prin aceeași sentință, dar care a recunoscut vinovăția sa, având un permanent schimb de informații lega de locurile și împrejurările în care puteau fi ,,plasate’’ fetele în supraveghere pentru a reuși practicarea activității de pe urma căreia obțineau veniturile.

În fine, din procesele verbale de sancționare contravențională aflate fila filele 196-200 dosar urmărire penală rezultă că martora T. I. M. a fost depistată de 3 ori în timp ce practica raporturi sexuale cu persoane în schimbul obținerii de foloase materiale, în parcarea unui hotel, fiindu-i aplicate sancțiuni contravenționale constând în amendă, de către lucrătorii de poliție din cadrul Poliției S..

Prin urmare, deși depozițiile acestei martore T. I. M. au fost nuanțate, încă din etapa urmăririi penale, în sensul că nu a negat practicarea prostituției, însă a arătat că inculpatul nu i-a înlesnit această activitate, Curtea reține că, dimpotrivă, relația de intimitate dezvoltată între inculpat și martoră, practic relație de concubinaj ori uniune consensuală, este fundamentul pe baza căruia inculpatul a determinat-o pe martoră să accepte practicarea prostituției în beneficul său, fiind de notorietate faptul că, în cazul faptelor de acest gen, specularea unor relații de ordin sentimental constituie elementul în raport de care sunt dezvoltate raporturile dintre persoana care înlesnește practicarea prostituției și beneficiază efectiv de pe urma veniturilor realizate, pe de o parte, și persoana care practică astfel de raporturi sexuale contra cost, pe de altă parte, având protecția și înlesnirile oferite de proxenetul ce are, printre altele, inclusiv sarcina procurării clienților .

Este de altfel lipsită de credibilitate afirmația martorei că, dezvoltând o relație de uniune consensuală cu inculpatul, nu i-ar fi furnizat nici un fel de detalii privind ocupația sa ori că nu i-ar fi oferit foloase materiale, și cu atât mai puțin că nu ar fi cunoscut nici cu ce se ocupa inculpatul ori din ce își procura veniturile.

Așadar, contrar susținerilor acestei martore, Curtea constată că pe deplin elocvente sunt înregistrările convorbirilor telefonice și mesajelor telefonice scrise, care conțin elemente indubitabile ce confirmă nu numai sprijinul concret și efectiv în actele constante de practicare a prostituției derulate de către martoră, prin implicare efectivă a inculpatului în procurarea clienților și deplasarea la locurile stabilite, dar și beneficierea de foloasele materiale astfel rezultate.

Nu în ultimul rând, depozițiile celor doi martori anterior menționați confirmă cele reținute mai sus, întrucât martorii au observat personal atât pe inculpatul apelant, cât și pe martora T. I. M., în timp ce se aflau în locurile în care erau practicate raporturile sexuale contra cost .

În consecință, Curtea constată că încadrarea juridică a faptei comise de apelantul inculpat este legală, iar soluția de condamnare a acestuia pentru infracțiunea ce constituie obiectul sesizării instanței este justă, fiind în întregime confirmată prin mijloacele de probă legal administrate în decursul urmăririi penale și cercetării judecătorești.

Examinând critica privitoare la greșita individualizare a pedepsei principale, Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată, întrucât fapta dedusă judecății a fost săvârșite în intervalul iulie-august 2014, deci după . noului cod penal la data de 1 februarie 2014, fiind supuse așadar principiului activității legii penale, definit de art.3 cod penal care stabilește că „legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare”.

Din acest punct de vedere se reține că într-adevăr, potrivit art. 74 alin. 1 cod penal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Or, în cazul inculpatului apelant, instanța de fond a respectat întrutotul aceste criterii, dând dovadă de suficientă clemență prin aplicarea unei pedepse situate chiar la limita minimă prevăzută de textul legal incriminator, în condițiile în care infracțiunea dedusă judecății este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

Însă, în egală măsură, la încadrarea juridică și stabilirea tratamentului sancționator a fost avut în vedere și faptul că, potrivit fișei de cazier judiciar de la fila 14 dosar urmărire penală, inculpatul a săvârșit infracțiunile deduse judecății în stare de recidivă, atrasă de condamnarea sa anterioară la pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1447/25.06.2013 a Judecătoriei Ploiești, în executarea căreia a fost arestat la 09.12.2011 si eliberat condiționat la 16.06.2014, așa încât, cum prezenta infracțiune continuă a început să fie săvârșită la mai puțin de o lună de la liberarea sa condiționată, este evident că adăugarea restului de 362 zile rămas neexecutat din pedeapsa anterioară, este legală, potrivit art. 43 cod penal.

Mai mult decât atât, potrivit aceleiași fișe de cazier judiciar, inculpatul M. B. I. a mai fost sancționat penal, fiindu-i aplicate nu mai puțin de 7 condamnări și sancțiuni educative, în intervalul 2001-2011, deci încă din perioada minorității, pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat, dar și de lovire și ultraj contra bunelor moravuri, fiind evidentă așadar persistența sa infracțională ce este în măsură să justifice concluzia unei periculozități sporite, astfel că durata pedepsei rezultante determinată la primul grad de jurisdicție este în măsură să conducă la atingerea scopului preventiv educativ și sancționator avut în vedere de legiuitor, fără a se impune reducerea duratei acesteia, neexistând temeiuri legale în acest sens.

În fine, în sprijinul acestei concluzii este chiar comportamentul procesual al inculpatului, care, deși aflat sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, a înțeles ca, anterior ultimului termen de judecată fixat în calea de atac, la care au avut loc dezbaterile, să nu se mai prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, așa cum reiese din adresele comunicate de poliție, sens în care este evident, că, executarea pedepsei prin privare de libertate se impune în prezenta cauză, potrivit dispozițiilor legale, în acest sens având loc și încetarea de drept a măsurii preventive anterior dispuse și menținute la primul termen de judecată în apel, față de inculpat.

Pe cale de consecință, curtea constată că nu sunt întemeiate criticile formulate de inculpat, prin intermediul apărătorului din oficiu, în cadrul prezentei căi de atac, așa încât, apelul va fi respins ca nefondat, conform art.421 pct.1 lit.b C.pr.penală.

Văzând și disp. art. 275 alin. 2 cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul M. B. I., fiul lui M. și D., născut la data de 20 iulie 1987, domiciliat în localitatea Bușteni, Fdt. Plopului, nr.4, județul Prahova, împotriva sentinței penale nr. 114/23.07.2015 pronunțată de Judecătoria S..

Obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 360 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 22 septembrie 2015.

Președinte Judecător

I. S. C. G.

Grefier

E. V.

Red.CG

Tehnored. C.G.

4 ex./30. 09.2015

dos.f._ Judecătoria S.

j.f. A. M. M.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3113/2006

← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 229/2015....		Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 930/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 229/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 930/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI