Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 453/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 453/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 30-04-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 453
Ședința publică din data de 30 aprilie 2015
Președinte - S. P. B.
Judecător - V. M.
Grefier - B. Năvîrcă
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost reprezentat de procuror M. T.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul I. P. împotriva sentinței penale nr. 3720/18.12.2014 a Judecătoriei Ploiești prin care în baza art. 386 C.pr.pen., a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare a instanței din infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 alin.1, 2, 3 Cod penal, complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art.26 c.p., rap. la art.288 alin.1 c.p. și uz de fals prev. de art.291 c.p.p., toate cu aplic.art.33 alin.1 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 244 alin. 1, 2 Cod penal, art. 48 c.p. rap. la art. 320 alin.1 c.p., art.291 c.p. față de inculpatul I. P., fiul lui A. și I., născut la data de 23.06.1981 în municipiul Slobozia, județul Ialomița, domiciliat în București, ., .,., CNP_.
A fost condamnat inculpatul I. P., după cum urmează:
În baza art. 244 alin. 1, 2, Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art. 48 c.p., rap. la art. 320 alin.1 c.p., pentru săvârșirea infracțiunii complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.291 c.p., pentru săvârșirea infracțiunii uz de fals, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În temeiul art. 39 alin. 1 cod penal s-a constatat concurența faptelor menționate anterior, pentru care inculpatul a fost condamnat si s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute, pedeapsa cea mai grea de 1 an, la care în baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, a fost sporită cu 3 luni, urmând să execute o pedeapsa finală de 1 an si 3 luni închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen., art.19 C.pr.pen. coroborat cu art. 998, art. 999 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă L. G. si obligat inculpatul la plata sumei de 8.000 euro, cu titlu de despăgubiri materiale.
În temeiul art. 549 Cod procedură penală, s-a dispus desființarea cărții de identitate a autoturismului marca BMW 525 și a certificatului de înmatriculare, aflate la fila 64 d.u.p.
În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 28 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra declarării în termen a apelului și după caz, a probei solicitate de inculpat cu audierea unui martor, pentru astăzi, 30 aprilie 2015, când a dat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.3720 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în baza art. 386 C.pr.pen., a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare a instanței din infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 alin.1, 2, 3 Cod penal, complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art.26 c.p., rap. la art.288 alin.1 c.p. și uz de fals prev. de art.291 c.p.p., toate cu aplic.art.33 alin.1 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 244 alin. 1, 2, Cod penal, art. 48 c.p. rap. la art. 320 alin.1 c.p., art.291 c.p.p., față de inculpatul I. P., fiul lui A. și I., născut la data de 23.06.1981 în municipiul Slobozia, județul Ialomița, domiciliat în București, ., .,. sector 2, CNP_.
A fost condamnat inculpatul I. P., după cum urmează:
În baza art. 244 alin. 1, 2, Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art. 48 c.p., rap. la art. 320 alin.1 c.p., pentru săvârșirea infracțiunii complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.291 c.p.p., pentru săvârșirea infracțiunii uz de fals, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În temeiul art. 39 alin. 1, s-a constatat concurența faptelor menționate anterior, pentru care inculpatul a fost condamnat si s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute, pedeapsa cea mai grea de 1 an, la care în baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, a fost sporită cu 3 luni, urmând să execute o pedeapsa finală de 1 an si 3 luni închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen., art.19 C.pr.pen. coroborat cu art. 998, art. 999 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă L. G. si obligat inculpatul la plata sumei de 8000 euro, cu titlu de despăgubiri materiale.
În temeiul art. 549 Cod procedură penală, s-a dispus desființarea cărții de identitate a autoturismului marca BMW 525 și a certificatului de înmatriculare, aflată la fila 64 d.u.p.
În baza art. 274 alin.1 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești nr. 8164/P/2007, a fost trimis în judecată inculpatul I. P. pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune prev. de art.215 alin.1, 2, 3 cod penal anterior, complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.26 rap. la art.288 alin.1 cod penal anterior și uz de fals prev. de art.291 cod penal anterior-toate cu aplic.art.33 alin.1 lit.a cod penal anterior.
În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut că la data de 30.08.2007 organele de poliție au fost sesizate de către Registrul Auto Român - Filiala Prahova, că la această unitate s-a prezentat numitul L. G., cu autoturismul marca BMW 525, cu numărul de înmatriculare_, având cartea de identitate a vehiculului falsificată.
Din cercetările și verificările efectuate în cauză s-a stabilit că V. D. proprietara autoturismului marca BMW 525, cu numărul de înmatriculare_ a vândut, prin intermediul martorului Ispasiu T., acest bun lui S. R. E. iar aceasta, dorind să înmatriculeze autoturismul pe numele său, s-a prezentat la Registrul Auto Român București, unde a constatat că autoturismul este furat din Italia la data de 01.05.1999, fapt pentru care au fost sesizate organele de poliție din municipiul București care au procedat la ridicarea cărții de identitate, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare.
Numita S. R.-E. a restituit autoturismul martorului Ispasiu T., iar acesta 1-a rândul său 1-a vândut martorului Farmazon A. - lonuț căruia, în prealabil, i-a adus la cunoștință că autoturismul figurează furat din Italia, iar actele sunt reținute de către organele de poliție.
Ulterior acest autoturism a fost vândut altor persoane, în cele din urmă ajungând în posesia inculpatului I. P., care a cunoscut de la bun început situația juridică a bunului.
Întrucât, nu avea cartea de identitate a vehiculului, la data de 15.08.2007, a mers la Registrul Auto Român București unde a solicitat și achitat contravaloarea pentru operațiunile de verificare suplimentară în baza de date, eliberare duplicat C.l.V. și folie secretizare, conform facturii . RAR, nr._ (fila 22).
I-a fost respinsă cererea de eliberare a unui duplicat la cartea de identitate a vehiculului numărul de identificare fiind blocat în sistemul informatic de poliție autoturismul fiind sustras din Italia.
O persoană necunoscută s-a oferit să-l ajute să obțină fraudulos, adică în fals, cartea de identitate a vehiculului precum și inspecția tehnică periodică, contra sumei de 200 Euro, conform declarației inculpatului, care a acceptat si a dat suma de bani solicitată persoanei respective, certificatul de înmatriculare, factura de la RAR și contractul de vânzare-cumpărare despre care acesta a susținut că a fost încheiat cu V. D., iar ulterior acea persoană i-a adus cartea de identitate a vehiculului și certificatul de înmatriculare cu inspecția tehnică efectuată false.
La 21.08.2007, inculpatul I. P. a făcut un schimb cu partea vătămată L. G., primind de la acesta un autoturism marca Nubira și suma de 3.000 euro, oferindu-i în schimb autoturismul marca BMW 525, si cartea de identitate a vehiculului (obținută fraudulos), certificatul de înmatriculare având aplicată inspecția tehnică falsă.
Au încheiat în scris două contracte de vânzare cumpărare având ca obiect cele două autoturisme
La 29.08.2007 L. G. s-a prezentat la R.A.R. cu autoturismul BMW 525 și cu actele primite de la inculpat pentru efectuarea identificării autoturismului, ocazie cu care a constatat că autoturismul nu poate fi înmatriculat întrucât figurează ca fiind furat iar actele prezentate sunt false.
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: raportul de constatare tehnico-științifică grafică nr. 1.191.920 din 28.09.2007; declarații de martori ;declarațiile inculpatului; declarația părții vătămate și înscrisuri.
Înainte de începerea cercetării judecătorești, instanța de fond a adus la cunoștință inculpatului posibilitatea de a solicita ca soluționarea cauzei să se facă în procedura recunoașterii învinuirii, în baza probelor care au fost administrate numai în faza de urmărire penală, în măsura în care acesta își însușește aceste probe si recunoaște fapta, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare.
Inculpatul a declarat că este nevinovat și drept urmare nu înțelege să se prevaleze de disp.art. 374 alin. 4 c.p.p. deoarece nu recunoaște săvârșirea faptelor.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că la data de 30.08.2007 organele de poliție au fost sesizate de către Registrul Auto Român - Filiala Prahova, că persoana vătămată L. G. s-a prezentat cu autoturismul marca BMW 525, cu numărul de înmatriculare_, având cartea de identitate a vehiculului falsificată. Cercetările și verificările ulterioare au stabilit că inițial, V. D. proprietara autoturismului marca BMW 525, cu numărul de înmatriculare_ l-a vândut numitei S. R. E. prin intermediul martorului Ispasiu T..
Cumpărătoarea S. R. E., s-a prezentat la Registrul Auto Român București, să înmatriculeze autoturismul pe numele său, însă a constatat că acesta este furat din Italia la data de 01.05.1999, astfel că au fost sesizate organele de poliție din municipiul București care au procedat la ridicarea cărții de identitate, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare.
În aceste condiții, S. R.-E. a restituit autoturismul martorului Ispasiu T., iar acesta 1-a rândul său 1-a vândut martorului Farmazon A.-lonuț căruia i-a adus la cunoștință că autoturismul figurează furat din Italia, iar actele sunt reținute de către organele de poliție.
Ulterior acest autoturism a fost vândut mai multor persoane, în cele din urmă ajungând în posesia inculpatului I. P., care a cunoscut de la bun început situația juridică a bunului.
Deoarece nu avea cartea de identitate a vehiculului, la data de 15.08.200 inculpatul a mers la Registrul Auto Român București unde a solicitat și achitat contravaloarea pentru operațiunile de verificare suplimentară în baza de date, eliberare duplicat C.l.V. și folie secretizare, conform facturii . RAR, nr._ (fila 22). I-a fost respinsă cererea de eliberare a unui duplicat la cartea de identitate a vehiculului numărul de identificare fiind blocat în sistemul informatic de poliție autoturismul fiind sustras din Italia.
Apoi, o persoană rămasă necunoscută s-a oferit să-1 ajute să obțină fraudulos, adică în fals, cartea de identitate a vehiculului precum și inspecția tehnică periodică, contra sumei de 200 euro, conform declarației inculpatului care a acceptat si a dat suma de bani solicitată persoanei respective, certificatul de înmatriculare, factura de la RAR și contractul de vânzare-cumpărare despre care acesta a susținut că a fost încheiat cu V. D., iar ulterior acea persoană i-a adus cartea de identitate a vehiculului și certificatul de înmatriculare cu inspecția tehnică efectuată false.
La 21.08.2007, inculpatul I. P. a făcut un schimb cu partea vătămată L. G., primind de la acesta un autoturism marca Nubira și suma de 3.000 euro, oferindu-i în schimb autoturismul marca BMW 525, si cartea de identitate a vehiculului (obținută fraudulos) certificatul de înmatriculare având aplicată inspecția tehnică falsă.În acest scop, cei 2 au încheiat în scris două contracte de vânzare cumpărare având ca obiect cele două autoturisme
La 29.08.2007 L. G., s-a prezentat la R.A.R. cu autoturismul BMW 525 și cu actele primite de la inculpat pentru efectuarea identificării autoturismului, ocazie cu care a constatat că autoturismul nu poate fi înmatriculat întrucât figurează ca fiind furat, iar actele prezentate sunt false.
Astfel, fiind audiată martora M. D. E. a arătat că a vândut autoturismul numitei R. S., încheind în acest sens un act de mână, însă mașina a rămas la R. S., întrucât actele erau false și că nu l-a cunoscut pe inculpat niciodată.
Martorul Ispasiu T. audiat fiind a arătat ca a efectuat reparații autoturismului, însă nu a încheiat acte în acest sens, iar numita R. S. a fost de acord să țină mașina în custodie.
Martora S. R. E. a arătat că numitul Ispașiu T. a fost intermediarul prin care a negociat cumpărarea autoturismului acestuia dându-i suma de 6000 de euro.
Inculpatul a arătat în declarațiile date că într-adevăr a cumpărat autoturismul BMW 525, printr-un intermediar, de la V. D. cu care a încheiat un contract de vânzare cumpărare și care i-ar fi spus în legătură cu cartea de identitate a autoturismului că este pierdută, insa aceste aspecte sunt infirmate de numita V. D. care a arătat că nu a întocmit nici un document cu inculpatul I. P. și nici nu-1 cunoaște pe acesta.
Inițial, inculpatul a declarat organelor de poliție că i-a fost respinsă cererea de eliberare a duplicatului C.l.V. de către lucrătorii RAR deoarece autoturismul era cu probleme, însă ulterior a aratat că a fost respins deoarece în momentul când a intrat pe rampa de inspecție s-a constatat că autoturismul avea aplicat pe geamuri folie de culoare neagră, montate tobe de eșapament tip sport și un tip necorespunzător de cauciucuri.
Această susținere nu poate fi reală, întrucât la momentul când i-a fost respinsă cererea nu solicitase și nici nu achitase suma necesară pentru efectuarea inspecției tehnice a autovehiculului.
Din adresa nr. 424/03.10.2007 a rezultat că inculpatului i-a fost respinsă cererea de eliberare a unui duplicat la cartea de identitate a vehiculului pentru că numărul de identificare era blocat în sistemul informatic de poliție întrucât era urmărit, fiind vehicul furat din Italia.
Față de motivarea respingerii cererii oferită de către reprezentanții R.A.R. Prahova, precum și de declarațiile inițiale ale inculpatului în care arată că i-a fost respinsă cererea, deoarece autoturismul era cu probleme se poate trage concluzia că acesta avea cunoștință despre împrejurarea că numărul de identificare a C.l.V. era blocat în sistemul informatic și obținerea unui duplicat al cărții de identitatea vehiculului, pe cale legală, era imposibilă.
În momentul în care a intenționat să părăsească sediul R.A.R., a fost abordat de către o persoană necunoscută și care s-a oferit să-1 ajute să obțină fraudulos, adică în fals, cartea de identitate a vehiculului precum și inspecția tehnică periodică, contra sumei de 200 Euro ( a se vedea în acest sens declarația învinuitului).
Inculpatul a acceptat propunerea de a obține în fals o carte de identitate contra sumei de 200 de euro și i-a dat suma de bani solicitată persoanei respective, certificatul de înmatriculare, factura de la RAR și contractul de vânzare-cumpărare despre care pretinde mincinos că a fost încheiat cu V. D., iar ulterior acea persoană i-a adus cartea de identitate a vehiculului și certificatul de înmatriculare cu inspecția tehnică efectuată care s-au stabilit că sunt false.
La 21.08.2007 I. P. a făcut un schimb cu partea vătămată L. G., primind de la acesta un autoturism marca Nubira și o sultă de 3.000 euro și oferindu-i în schimb autoturismul marca BMW 525, înmânându-i cu acesta ocazie cartea de identitate a vehiculului (obținută fraudulos) și certificatul de înmatriculare având aplicată inspecția tehnică falsă, pe care i le-a prezentat ca fiind autentice.
Astfel, declarația inculpatului nu a fost reținută ca fiind corespunzătoare adevărului, având în vedere ca acesta cu buna știință a acceptat să intre în posesia unui autoturism care nu avea documente legale si ulterior a obținut aceste documente plătind suma de 200 de euro. De asemenea, acesta a folosit atât autoturismul cât și documentele false ale acestuia.
În drept, fapta inculpatului I. P. care a indus în eroare pe partea vătămată L. G., oferindu-i autoturismul marca BMW 525 cu numărul de înmatriculare_, cu documentele aferente, cunoscând că acestea sunt false și prezentându-le ca fiind autentice, primind în schimb un autoturism marca Nubira și suma de 3.000 euro întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 cod penal anterior.
Fapta inculpatului I. P. care a acceptat propunerea unei persoane rămasă neidentificată de a-i procura o carte de identitate a vehiculului marca BMW 525 falsă în scopul de a fi folosită la înmatricularea acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 raportat la art. 288 alin. 1 cod penal anterior iar fapta inculpatului I. P. care a folosit o carte de identitate a vehiculului marca BMW 525, cunoscând că este falsă, înmânând-o părții vătămate în vederea înmatriculării, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 cod penal anterior.
Față de cele reținute, s-a constatat că vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedita situație în care în baza art. 386 c.pr.pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanței din infracțiunile de mai sus în infracțiunile similare prevăzute de noul cod penal, astfel:infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1, 2 cod penal; complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev.de art. 48 rap.la art. 320 alin.1 cod penal și uz de fals prev. de art.291 cod penal, aceste dispoziții legale fiind mai favorabile inculpatului.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare de limitele de pedeapsa fixate in textul de incriminare, de gradul de pericol social concret al infracțiunilor și circumstanțele reale în care au fost săvârșite precum și circumstanțele personale ale inculpatului.
S-a apreciat că aplicarea unor pedepse a căror executare să se facă prin privare de libertate este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de legiuitor, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.
Cu privire la latura civilă în baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen., art.19 C.pr.pen., coroborat cu art. 998, art. 999 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă L. G. si obligă inculpat la plata sumei de 8.000 euro cu titlu de despăgubiri materiale, prejudicial acestuia fiind dovedit și aflându-se în legătură directă de cauzalitate cu infracțiunile pentru care a fost condamnat.
În baza art. 549 Cod procedură penală s-a dispus desființarea cărții de identitate a autoturismului marca BMW 525 și a certificatului de înmatriculare, aflata la fila 64 d.u.p..
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul I. P. (fila 5) susținând că soluția este nelegală și netemeinică dar motivele de apel vor fi depuse după redactarea hotărârii primei instanțe.
Ulterior, apelantul-inculpat a adus la cunoștința curții de apel că se află încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Rahova-București, în executarea pedepsei pronunțate prin hotărârea pe care a atacat-o, situație în care s-a dispus verificarea respectării termenului legal de declarare a apelului.
În acest scop, s-a solicitat și atașat dosarul penal nr._ al Judecătoriei Ploiești care conține înscrisuri și acte procedurale necesare stabilirii datei la care inculpatul I. P. a exercitat apel, așa cum se va arăta în cele ce succed.
Luând concluziile părților și ale procurorului sub acest aspect, Curtea constată și reține următoarele:
Minuta sentinței penale nr.3720 pronunțată la 18 decembrie 2014 de Judecătoria Ploiești (filele 164-167 dosar fond) a fost comunicată inculpatului I. P. la data de 24 decembrie 2014(fila 169 dosar fond) fiind primită de fratele acestuia, la adresa ultimului domiciliu indicat în declarația scrisă personal de inculpat la 11 iulie 2012 dată la procuror (fila 112 dosar urm.pen.atașat).
Termenul legal de apel este de 10 zile și se calculează de la data comunicării copiei minutei conform art.410 alin.1 cod pr.pen.
La data de 12 ianuarie 2015, la expirarea acestui termen, instanța de executare a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.3918 dispunând încarcerarea sa pentru executarea pedepsei rezultante de 1 an și 3 luni închisoare(dosar nr._ atașat)pentru ca în ziua următoare adică la 13 ianuarie 2015 inculpatul să solicite Judecătoriei Ploiești printr-o cerere transmisă prin fax de avocatul său ales”înregistrarea cererii de apel” cu mențiunea că ar fi declarat apelul la data de 23 decembrie 2014 cu o zi înainte de comunicarea copiei minutei nr.3720/17 dec.2014 a Judecătoriei Ploiești.
O copie a declarației de apel a fost transmisă prin intermediul faxului la aceeași dată de 13 ianuarie 2015(filele 28-30 dosar_ atașat).
În realitate, nici declarația de apel nici cererea de înregistrare a acesteia nu sunt datate.
În plus, sentința atacată a fost pronunțată la 18 iar nu la 17 decembrie 2014 însă aceste aspecte nu influențează data corectă a exercitării căii de atac.
Susținând că declarația de apel a fost făcută la 23 decembrie 2014, inculpatul a argumentat că faxul instanței de fond a funcționat defectuos și de aceea cererea nu a fost înregistrată dovedind această împrejurare cu declarația prin care grefierul-arhivar C. L. ar fi confirmat că “în luna decembrie faxul arhivei ar fi funcționat defectuos”(fila 174 dosar fond).
Mențiunea respectivă, admițând că exprimă realitatea susținută de lucrătorul arhivei judecătoriei, nu poate fi pusă în legătură cu data declarației de apel fiindcă privește vag și nedefinit întreaga lună decembrie 2014 iar nu ziua de 23 decembrie 2014 vizată de inculpat prin avocatul său ales.
În egală măsură, nefiind datată cum era firesc, cererea de apel nu poate fi considerată înregistrată la data declarării ei fiindcă această dată nu se cunoaște.
Pentru a face proba expedierii prin fax a declarației de apel, inculpatul a depus în dosarul nr._ ( atașat) aflat pe rolul Tribunalului Prahova, două dovezi (filele 27 și 29 același dosar) de confirmare( prin OK)a primirii la faxurile Judecătoriei Ploiești a unei pagini la 23 dec.2014 ora 15.55-fax birou arhivă și respectiv două pagini la 13 ianuarie 2015 ora 13.14-fax birou executări penale.
Cea care interesează cauza de față este prima dintre ele însă în lipsa conținutului cererii pretins transmise la 23 dec.2014 ora 15.55 Curtea nu poate stabili dacă această transmitere se referă chiar la declarația de apel sau la orice alt document fiindcă în cazul primei ipoteze este evident că faxul a funcționat, documentul a fost efectiv recepționat conform mențiunii OK, contrazicând chiar susținerea inculpatului.
Aceste aspecte au format, de altfel, și obiectul unei contestații la executare în dosarul penal nr._ al Judecătoriei Ploiești-atașat prin care atât instanța de executare cât și cea de control judiciar au respins ca nefiind justificată susținerea inculpatului referitoare la declararea apelului în termenul legal cu motivarea că peste declarația de apel a fost suprapusă și apoi copiată dovada de expediere a unui document transmis apoi prin fax la 23 decembrie 2014 la Judecătoria Ploiești, fără a se putea dovedi în mod cert că transmiterea se referă la declarația de apel.
Cum în cazul în care partea formulează cererea de apel și o transmite instanței competente prin fax, respectarea condiției privind exercitarea în termen a căii de atac se stabilește în raport cu data înregistrării cererii la registratura instanței iar nu în raport cu data pretinsei transmiteri prin mijlocul de comunicare care este faxul, iar din ștampila aplicată pe declarația de apel nu rezultă vreo dată a înregistrării acesteia (fila 4 dosar curtea de apel) Curtea va respinge ca fiind tardiv apelul declarat de inculpatul I. P. la 13 ianuarie 2015 împotriva sentinței penale nr. 3720 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în baza art.421 pct.1 lit.a cod pr.pen., cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.275 alin.2 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.a cod pr.pen., respinge ca tardiv formulat apelul declarat de inculpatul I. P.-fiul lui A. și I., născut la 23 iunie 1981 în Slobozia, județul Ialomița, CNP_, deținut în Penitenicarul Găiești împotriva sentinței penale nr. 3720 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Obligă pe apelantul inculpat la 200 cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 aprilie 2015.
Președinte Judecător
S. P. B. V. M.
Grefier
B. Năvîrcă
Red. SPB
2 ex./8 iunie 2015
Dosar fond nr._
Judec. fond Z. A. C.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 214/2015. Curtea... | Abandonul de familie. Art. 305 C.p.. Decizia nr. 1204/2015.... → |
|---|
