Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 329/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 329/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 8115/281/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR.329
Ședința publică din data de 27 martie 2015
PREȘEDINTE – I. N.
JUDECĂTOR – C. R.
GREFIER – C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. I. P. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de societatea de asigurare de răspundere civilă S.C. C. ASIGURĂRI S.A., cu sediul în Sibiu, . de Afaceri nr.5, ..3-6, județul Sibiu și părțile civile B. N., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în comuna Șoimari, ., județul Prahova și A. GABEIELA M., cu domiciliul în comuna Șoimari, ., județul Prahova, împotriva sentinței penale nr. 2413 din data de 29 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 20 martie 2015, când, Curtea având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor cauzei, a amânat pronunțarea la data de 27 martie 2015, când a dat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 2431 din data de 25 iulie 2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în baza art. 14 și art.15 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1381 cod civil și art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 republicată, a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de către partea vătămată/parte civilă B. N., și a obligat pe inculpatul P. G. alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., cu sediul în Sibiu, ., județ Sibiu în limita plafonului legal, la despăgubiri către partea civila astfel:
-la plata sumei de 35.000 lei reprezentând daune materiale;
-la plata sumei de 60.000 de euro reprezentând daune morale.
A respins ca neîntemeiată cererea de stabilire a unei prestații periodice începând cu data de 29 septembrie 2010 până la încetarea stării de nevoie.
A respins cererea cu privire la contravaloarea lipsei de folosință a autoturismului, precum și contravaloarea acestuia, ca neîntemeiata.
În temeiul art. 14 si art.15 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1381 Cod civil și art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 republicată, a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de către partea vătămată/parte civila A. G. M., și a obligat pe inculpatul P. G. alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., în limita plafonului legal, la despăgubiri către partea civila, respectiv la plata sumei de 35.000 de euro reprezentând daune morale.
A respins ca neîntemeiata cererea de stabilire a unei prestații periodice începând cu data de 29 septembrie 2010 până la încetarea stării de nevoie.
Conform art. 14 și art.15 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1381 Cod civil și art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 republicată, a admis în parte acțiunea civila formulata în cauză de către partea vătămată/parte civilă S. A. Ș. (prin reprezentant legal A. G. M.), și a obligat pe inculpatul P. G. alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., în limita plafonului legal, la despăgubiri către partea civila, respectiv la plata sumei de 5.000 de euro reprezentând daune morale.
Potrivit art.14 si 346 Cod procedură penală raportat la art.998 și art.999 Cod civil, a admis în totalitate acțiunea civilă formulată de partea civila S. Județean de Urgenta Ploiești.
În baza art.55 din Legea nr.136/1995, modificată, a obligat inculpatul P. G. alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., în limita plafonului legal, la despăgubiri către partea civila, respectiv la plata sumei de 15.379,86 lei reprezentând daune materiale.
În temeiul art.14 si 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 si art. 999 Cod civil, a admis în totalitate acțiunea civilă formulată de partea civila S. de P. Ploiești.
Conform art.55 din Legea nr.136/1995, modificată, a obligat inculpatul P. G. alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., în limita plafonului legal, la despăgubiri către partea civila, respectiv la plata sumei de 50,4 lei reprezentând daune materiale.
Potrivit art.14 si 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 si art. 999 Cod civil, a admis în totalitate acțiunea civilă formulată de partea civila S. C. de urgență M. Central “C. Davilla” București .
Conform art.55 din Legea nr.136/1995, modificată, a mai obligat inculpatul P. G. alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., în limita plafonului legal, la despăgubiri către partea civila, la plata sumei de 1.937,88 lei reprezentând daune materiale.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut pe baza actelor și lucrărilor cauzei, următoarele:
Prin sentința penală nr. 600 din data de 29 martie 2013 a Judecătoriei Ploiesti, pronunțate în dosarul penal nr._/281/2012, s-a pronunțat următoarea soluție:
În baza art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul P. G., fiul lui G. și E., născut la data de 11 octombrie 1974 în ., CNP_, domiciliat în ., județul Prahova, fapta din data de 28 septembrie 2010, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
Cu aplic. art. 71 și 64 lit. a) și b) Cod penal, cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 alin.1 lit. a) Cod penal.
În baza art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat același inculpat, fapta din data de 28 septembrie 2010, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
Cu aplic. art. 71 și 64 lit. a) și b) Cod penal, cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 alin.1 lit. a) Cod penal.
A constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunile de mai sus, în concurs real, conform art.33 alin.1 lit. a) Cod penal.
În temeiul art.34 alin.1 lit. b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare .
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi prev. de art.71 și 64 lit. a) și b) Cod penal, cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art.64 alin. 1 lit. a) Cod penal pe durata executării pedepsei rezultante.
Conform art.81 și 82 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 2 ani si 6 luni termen de încercare.
Potrivit art. 71 al.5 Cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de mai sus.
În baza art.359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra disp. art.83 și 84 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni sau în cazul neexecutării obligațiilor civile din prezenta sentință.
În temeiul art. 3201 alin. 5 Cod procedură penală, a disjuns acțiunile civile formulate în cauză.
A fixat termen de judecată pentru dosarul având ca obiect acțiunile civile disjunse la data de 04 iunie 2013, S2, în ședință publică, cu citarea inculpatului, a părților civile și a asiguratorului .
Conform art.191 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul, la plata sumei de 900 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Partea vătămată A. G. M., s-a constituit parte civilă în cauza cu suma de 70.000 euro reprezentând daune morale și o prestație periodica de la data de 29 septembrie 2010 pana la încetarea stării de nevoie.
Partea vătămată B. N. s-a constituit parte civila în cauză cu suma de 100.000 euro reprezentând daune morale, suma de 54.536,25 lei reprezentând daune materiale, suma de 15.000 lei reprezentând lipsa de folosință a autoturismului și o prestație periodică de la data de 29 septembrie 2010 până la încetarea stării de nevoie.
Partea vătămată S. A. Ș., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.000 euro reprezentând daune morale.
S. Județean de Urgență Ploiești s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de sumei de 15.379,86 lei reprezentând daune materiale .
S. de P. Ploiești s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de sumei de 50,4 lei reprezentând daune materiale .
S. C. de urgență M. Central “C. Davilla” București s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de sumei de 1937,88 lei reprezentând daune materiale .
Analizând acțiunile civile ce formează obiectul prezentei cauze, instanța a reținut următoarele:
Cu privire la condițiile răspunderii civile delictuale, raportat la momentul săvârșirii faptei, instanța a apreciat că sunt incidente în speță dispozițiile art. 998 Cod civil care prevăd că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
Astfel, raportat la prevederile art. 998-999 Cod civil instanța a constatat că pentru a fi în prezența răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite o . condiții cumulative, respectiv: fapta ilicită – infracțiunea săvârșită de către inculpat; prejudiciul să fie cert și nereparat încă; existența legăturii de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată, fapta să fi fost săvârșită cu vinovăție.
Astfel, prima condiție, constând în existența faptei ilicite a fost îndeplinită în speță, reținându-se în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal 184 alin. 2 și 4 Cod penal inculpatul P. G. recunoscând și regretând săvârșirea faptelor.
Cu privire la cealaltă condiție cumulativă, respectiv existența unui prejudiciu cert și nereparat instanța a constatat ca aceasta nu este îndeplinită. Caracterul cert al prejudiciului a vizat nu numai existența acestuia ci și întinderea prejudiciului suferit. În speță, această condiție a fost îndeplinită, însă cu privire la condiția nereparării prejudiciului s-au impus următoarele precizări:
Ca urmare a accidentului de circulație, soldat cu vătămarea corporală a părților vătămate B. N., A. G. M. și S. A. S. s-au constatat următoarele:
Sub aspectul prejudiciului moral, instanța a reținut că acesta decurge din traumele psihice suferite de către partea civilă, cauzate de suferințele psihice provocate ca urmare a faptei reținute în sarcina inculpatului.
În materia daunelor morale, principiul reparării integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate pecuniar. În schimb, se poate acorda o sumă de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelență, poate fi o sumă de bani, care îi permite să-și aline prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite.
Având în vedere că părțile vătămate au înțeles să administreze probe în comun și nu individual, au fost analizate în această modalitate, au fost individualizate raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale suferite și traumele psihice ale fiecăreia.
În privința reparării prejudiciului instanța reține că principiul general este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, însemnând că autorul prejudiciului este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat de victimă (lucrum cesans), atât pentru prejudiciile previzibile cât și pentru cele neprevizibile.
Astfel, referatul medical întocmit de medicul chirurg prezintă o recomandare de efectuare a unei intervenții care ar presupune un cost de 900/1000 euro, însă fără ca această sumă să fie una certă și efectuată.
Adeverința eliberată de societatea ., prezintă situația sumelor încasate pentru incapacitate temporara de munca de către partea vătămata pe o perioada de 5 luni, sume ce sunt aproximativ egale cu suma pe care acesta ar fi încasat-o în alte situații.
Bonurile fiscale eliberate de diferite centre farmaceutice depuse la dosar nu corespund în totalitate cu rețetele medicale depuse, nereieșind că medicamentele cumpărate au fost toate pentru partea vătămata și la recomandarea expresă a medicului.
De asemenea biletele SNTFC fac dovada transportului în București, însă nu fac dovada prezentei părții vătămate în scop medical în acest oraș, cu atât mai mult cu cât unele bilete sunt eliberate pe o perioada de mai multe zile ( ex: 11.10, 16.10) Biletele eliberate de către Gerom Trans SA nu conțin data la care au fost eliberate, și valoarea achitată de partea vătămată.
Cu privire la bonurile fiscale alimentare, nici acestea nu pot fi reținute în totalitate ca fiind în interes strict la recomandarea medicului, având în vedere unele alimente cuprinse în bonuri, ( ex: pe bonul aflat la fila 164 se regăsesc trecute 3 kg de zahar).
Martora R. F. audiată fiind a arătat că știe că partea vătămată B. N. a cheltuit suma de 10.000 lei în care sunt incluse și alimentele.
Martorul B. V. audiat fiind a arătat că partea vătămată B. N. a cheltuit suma de 10.000 lei in care sunt incluse si alimentele.
Conform raportului de expertiză medico legala nr. 71/2014 partea vătămată A. G. M. are capacitate de munca păstrata, nu se încadrează în grad de invaliditate.
Față de toate cele ce preced, în ceea ce privește prejudiciul economic încercat de părțile civile, instanța a considerat că aceasta a fost excesiv apreciat și nu s-a făcut dovada în totalitate a celor pretinse.
Acordarea integrală a sumelor solicitate de părțile civile este apreciată ca fiind exagerată și astfel ar deturna, în opinia instanței, rațiunea răspunderii civile delictuale pentru daune morale de la scopul său, transformând-o într-o cale de îmbogățire fără justă cauză.
Astfel, raportat la cele declarate de martori, motivând și în echitate, față de cuantumul cheltuielilor generate.
În baza art. 14 si art.15 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1381 Cod civil și art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 republicată, a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de către partea vătămată/parte civilă B. N., alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., la despăgubiri către partea civila astfel: la plata sumei de 35.000 lei reprezentând daune materiale și la plata sumei de 60.000 de euro reprezentând daune morale.
A respins ca neîntemeiată cererea de stabilire a unei prestații periodice începând cu data de 29 septembrie 2010 până la încetarea stării de nevoie, având în vedere că acesta nu a făcut dovada incapacității de muncă. Împrejurarea că acesta suferă în prezent de o altă afecțiune, nu a putut fi reținuta ca fiind urmare a suferințelor avute în urma accidentului, neexistând o dovada în acest sens.
În baza art. 14 și art.15 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1381 Cod civil și art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 republicată, a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauza de către partea vătămată/parte civila A. G. M., alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., la despăgubiri către partea civilă, respectiv la plata sumei de 35.000 de euro, reprezentând daune morale.
A respins ca neîntemeiată cererea de stabilire a unei prestații periodice începând cu data de 29 septembrie 2010 până la încetarea stării de nevoie, având în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză din care rezultă că acesta nu și-a pierdut capacitatea de muncă.
În baza art. 14 si art.15 Cod procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1381 Cod civil și art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 republicată, admite în parte acțiunea civila formulata in cauza de catre partea vatamată/parte civilă S. A. Ș. (prin reprezentant legal A. G. M.), și a obligat pe inculpatul P. G. alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., la despăgubiri către partea civila, respectiv la plata sumei de 5.000 de euro reprezentând daune morale, față de trauma psihică și suferințele fizice încercate de această parte vătămată, raportat la vârsta acesteia.
Instanța a reținut că potrivit articolului 998-999 din Codul civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligată să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Pe de altă parte, și în cazul acțiunii civile alăturate celei penale se aplică același principiu general al disponibilității acțiunii civile.
Pe de altă parte, art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prevede că (1) persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
În consecința în baza art.14 si 346 Cod procedură penală raportat la art.998 și art.999 Cod civil, a admis în totalitate acțiunea civilă formulată de partea civila S. Județean de Urgență Ploiești și în baza art.55 din Legea nr.136/1995, modificată, obligă inculpatul P. G. alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., la despăgubiri către partea civila, respectiv la plata sumei de_,86 lei reprezentând daune materiale.
În baza art.14 si 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 si art. 999 Cod civil, a admis în totalitate acțiunea civilă formulată de partea civila S. de P. Ploiești și în baza art.55 din Legea nr.136/1995, modificată, a obligat inculpatul P. G. alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., la despăgubiri către partea civilă, respectiv la plata sumei de 50,4 lei reprezentând daune materiale.
În temeiul art.14 și 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 si art. 999 Cod civil, a admis în totalitate acțiunea civilă formulată de partea civila S. C. de urgență M. Central “C. Davilla” București și în baza art.55 din Legea nr.136/1995, modificată, a obligat inculpatul P. G. alături de asigurătorul S.C. C. ASIGURĂRI S.A., la despăgubiri către partea civilă, la plata sumei de 1937,88 lei reprezentând daune materiale.
Cu privire la contravaloare laptop-ului, s-a constatat că acesta aparține Primăriei comunei Șoimari, fiind în posesia părții vătămate A. G. M., însă fără a se face dovada că la momentul accidentului, nefăcând dovada că laptop-ul se afla în posesia sa din interes de serviciu.
S-a respins cererea cu privire la contravaloarea lipsei de folosință a autoturismului, precum și contravaloarea acestuia, ca neîntemeiată, având în vedere că părțile vătămate au avut posibilitatea de a utiliza autoturismul după reparațiile aduse acestuia, însa au înțeles să solicite cheltuielile de transport, care au fost analizate și admise in parte.
Împotriva sentinței penale nr. 2431 din data de 25 iulie 2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în termen legal au declarat apel Asigurătorul . și părțile civile B. N. și A. G. M..
Asiguratorul . nu a depus la dosar motivele care au stat la baza promovării prezentei căi de atac, iar în ceea ce privește părțile civile B. N. și A. G. M., acestea au criticat soluția primei instanțe cu privire la cuantumul daunelor materiale și morale care au fost acordate, astfel cum s-a consemnat în practicaua prezentei decizii.
Curtea constată, în raport de criticile formulate, că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a reținut că persoana vătămată A. G. M., s-a constituit parte civilă în cauza cu suma de 70.000 euro reprezentând daune morale, solicitând totodată acordarea unei prestații periodice de la producerii accidentului și până la încetarea stării de nevoie, iar persoana vătămată B. N. s-a constituit parte civila cu suma de 100.000 euro reprezentând daune morale, suma de 54.536,25 lei reprezentând daune materiale, suma de 15.000 lei reprezentând lipsa de folosință a autoturismului, solicitând, de asemenea acordarea unei prestații periodice de la data de 29 septembrie 2010 până la încetarea stării de nevoie.
Curtea reține că în mod corect instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale, respectiv: fapta ilicită a inculpatului P. G.- constând în aceea că la data de 29.09.2010, în jurul orei 07,50 în timp ce conducea autoturismul marca Ford Focus cu număr de înmatriculare_, pe DN1A, în afara localității Lipănești la km 99.100, din direcția B. către Ploiești, efectuând o manevră de evitare a autoturismului marca Ford Focus a intrat pe contrasens și a provocat impactul cu autoturismul Daewoo Matiz având număr de înmatriculare_, iar în urma accidentului persoana vătămată B. N. a suferit leziuni traumatice pentru vindecarea cărora a avut nevoie de 100 de zile de îngrijiri medicale, viața fiindu-i pusă în primejdie, persoana vătămată A. G. M. suferind leziuni traumatice pentru a căror vindecare a necesitat 65-70 zile de îngrijiri medicale, viața fiindu-i, de asemenea, pusă în primejdie - astfel cum s-a stabilit prin sentința penală nr. 600 din 29 martie 2013 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia nr.61 din 13 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești ; prejudiciile materiale și morale suferite de persoanele vătămate B. N. și A. G. M. ; legătura de cauzalitate directă între faptele ilicite și prejudiciile cauzate, vinovăția dovedită a inculpatului .
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.48 din 25 ianuarie 2011, întocmit de S. de Medicină Legală Prahova, persoana vătămată A. G. M. a suferit în urma accidentului numeroase leziuni: politraumatism, contuzie abdominală, hemoperitoneu minim, fisuri hepatice grad II fată viscerală lob stâng și față diafragmatică lob drept, dezinserția fasciculelor costale hemidiafragm drept, volet costal antero-lateral drept, fracturi arcuri costale stângi, contuzie pulmonară, leziuni care au necesitat 65-70 zile de îngrijiri medicale, viața acesteia fiind pusă în primejdie, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.843 din 29 noiembrie 2010, întocmit de S. de Medicină Legală Prahova, persoana vătămată B. N. a suferit un politraumatism prin accident rutier, contuzie abominală, hemoperitoneu, ruptură mezenter cu leziuni vasculare, rupturi multiple mezenter ileal, epiploonectomie parțială spontană, fisuri hepatice grad II, contuzie toracică, TCC minor cu plagă delabranta scalp frontal, traumatism forte genunchi drept cu fractură deschisă a rotulei, contuzie mână dreaptă, șoc mixt hemoragic traumatic, leziuni care i-au pus viața în primejdie și pentru vindecarea cărora a avut nevoie de 100 de zile de îngrijiri medicale.
Din probele administrate în cauză, a rezultat existența prejudiciilor morale decurgând din traumele fizice și psihice suferite de părțile civile, sechele posttraumatice care afectează negativ participarea acestora la viața socială, profesională și de familie, având în vedere vârsta acestora, comparativ cu situația lor anterioară vătămării produse prin fapta ilicită a inculpatului Pietaru G..
Curtea reține că prejudiciul ca element al răspunderii civile delictuale, constă în consecințele negative, patrimoniale și morale, suferite de o persoană. Ca orice pretenție dedusă judecății, prejudiciul moral trebuie dovedit, repararea sa, prin compensare bănească, urmând regulile răspunderii civile delictuale, iar instanța îl apreciază în raport de gravitatea și importanța lui.
În absența unor criterii legale pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea sunt stabilite de instanța de judecată în raport de consecințele negative suferite de victimele accidentului, importanța valorilor lezate, intensitatea și consecințele traumei fizice și psihice suferite, consecințele pe plan familial, social și profesional.
În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferințele morale susceptibil în mod rezonabil a fi cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, astfel cum rezultă din ansamblul probator administrat în cauză.
Despăgubirile reprezentând daune morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea și cuantificarea acestora să fie justă și echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real și efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără just temei a celui îndreptățit să le pretindă, dar nici să nu fie derizorii.
Observând natura și gravitatea leziunilor traumatice suferite de persoanele vătămate B. N. și A. G. M. în urma accidentului cauzat de inculpatul P. G., ținând seama de numărul de zile îngrijiri medicale necesar părților civile pentru vindecare, de perioada cât acestea au fost internate în unitățile spitalicești, perioade în care părțile civile au fost lipsite de posibilitatea de a se bucura de lucrurile pe care le făceau înainte și în care au fost nevoite să suporte dureri fizice intense, Curtea reține că în mod corect s-a apreciat de instanța de fond că sumele de 60.000 euro, respectiv 35.000 euro sunt rezonabile pentru repararea prejudiciilor morale cauzate persoanelor vătămate B. N. și A. G. M., astfel că nu este întemeiată critica formulată în apel .
Referitor la cererea privind acordarea contravalorii lipsei de folosință a autoturismului Daewoo Matiz implicat în accidentului rutier din data de 29.09.2010, Curtea reține că la termenul din 5 februarie 2015 avocatul părților civile a menționat că renunță la solicitarea de a-i fi acordată.
În ceea ce privește criticile referitoare la cuantumul despăgubirilor civile acordate cu titlu de daune materiale părții civile B. N., se constată, astfel cum a reținut și instanța de fond, că suma pretinsă cu titlu de daune materiale de persoanele vătămate B. N. și A. G. M. nu a fost defalcată pentru fiecare dintre cele două persoane vătămate, solicitându-se o sumă globală cu titlu de despăgubiri materiale, deși părțile civile au fost asistate de apărător ales care avea obligația de a indica pentru fiecare dintre părțile civile sumele care au fost avansate în urma accidentului pentru tratamente, medicamente, transport și alte cheltuieli.
Instanța de control judiciar constată din declarațiile martorilor audiați pe latură civilă, R. F. și B. V. și înscrisurile depuse, constând în facturi fiscale și chitanțe, că s-a dovedit că persoana vătămată B. N. a cheltuit suma de 35.000 lei având în vedere deplasările efectuate la unitățile spitalicești, medicamentele care i-au fost prescrise și alimentația specială care i-a fost recomandată, astfel că în mod corect s-a dispus de către instanța de fond obligarea inculpatului alături de asigurător la plata acestei sume de bani reprezentând daune materiale. Se constată totodată că sumele de bani reprezentând onorariu avocat, contravaloarea expertizelor efectuate și contravaloarea ratelor plătite pentru autoturism, urmare a creditului obținut pentru achiziționarea acestuia, sunt cuprinse în suma totală care a fost acordată cu titlu de daune materiale către partea civilă B. N., de prima instanță.
În mod întemeiat judecătorul fondului a constatat că suma de 900/1000 euro pretinsă de parte, reprezentând contravaloarea unei intervenții chirurgicale nu are caracter cert și nu poate fi acordată; de asemenea, în mod corect s-a apreciat că o parte din bonurile fiscale alimentare și biletele de transport nu pot fi reținute întrucât nu s-a dovedit de către parte că alimentele cumpărate sau drumurile efectuate au legătură cu accidentul de circulație.
Referitor la sumele pretinse și care reprezintă contravaloarea laptopului aflat în posesia părții civile A. G. M. la data producerii accidentului, contravaloarea hainelor și bijuteriilor distruse în accident, instanța de control judiciar reține că partea civilă A. G. M. nu a produs niciun mijloc de proba cu privire la sumele pretinse, deși aveau această obligație întrucât principiul disponibilității care guvernează acțiunea civilă se aplică și atunci când aceasta este formulată în cadrul unui proces penal.
De asemenea, în ceea ce privește critica referitoare la respingerea de către instanța de fond a cererii constând în acordarea contravalorii autoturismului, se constată că partea nu a făcut dovada certă a contravalorii autoturismului la data producerii accidentului, în condițiile în care la dosar au fost depuse înscrisuri de la două societăți de asigurare în care sunt menționate sume diferite, reprezentând valoarea vehiculului la data producerii accidentului, respectiv suma de 12.772 lei în cazul societății Uniqa Asigurări și suma de 9.800 lei în cazul C. Asigurări, asiguratorul autoturismului din cauză
Față de concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 71 și nr. 72 din 5 februarie 2014 întocmite de S. de Medicină Legală Prahova potrivit cărora părțile civile B. N. și A. G. M. au păstrate capacitatea de muncă, în mod corect prima instanță a respins cererile privind acordarea unor prestații periodice începând cu data de 29 septembrie 2010 și până la încetarea stării de nevoie.
Pentru considerentele expuse anterior, în baza art. 421 pct.1 lit. b) Cod procedură penală vor fi respinse ca nefondate apelurile declarate de . și părțile civile B. N. și A. G. M. împotriva sentinței penale nr. 2413 din 29 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală va obliga fiecare apelant la plata a câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Având în vedere culpa procesuală în promovarea prezentei căi de atac și soluția dispusă de instanța de apel, se constată că nu pot fi acordate cheltuieli judiciare reprezentând onorariu apărător ales, apelantelor părți civile B. N. și A. G. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 421 pct.1 lit. b) Cod procedură penală, respinge ca nefondate apelurile declarate de . și părțile civile B. N. și A. G. M. împotriva sentinței penale nr. 2413 din 29 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală, obligă fiecare apelant la plata a câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2015.
Președinte, Judecător,
I. N. C. R.
Grefier,
C. M.
Tehnored.jud.C.R.
12 ex./6 mai 2015
d.f._ Judecătoria Ploiești
j.f. Z. A.
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3113/2006.
| ← Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Decizia nr.... | Ucidere din culpă (art.192 NCP). Decizia nr. 374/2015. Curtea... → |
|---|
