Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 884/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 884/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 510/210/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 884/A
Ședința publică de la 21 septembrie 2015
Completul constituit din:
Președinte: D. V.
Judecător: F. I.
Grefier: A. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror S. A. I., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelul declarat de inculpatul T. M. F., împotriva sentinței penale nr. 70 din data de 05.05.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu-Criș în dosar nr._ .
Dată fără citarea părților.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au avut loc în ședința publică din 21.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a stabilit termen pentru pronunțare la data de 24.09.2015, când, din în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 70/05.05.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosar nr._, în baza art. 485 alin.(1) lit. b Cod procedură penală, a fost respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș cu inculpatul T. M. F., față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin.1 Cod penal și s-a dispus trimiterea dosarului Parchetului de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș în vederea continuării urmăririi penale pe considerentul că, soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii.
În baza art. 397 raportat la art. 25 Cod de procedură penală, a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, ..38, sector 1, cu nr.ORC J40/552/15.01.2004, având C._ – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, prin Secția Drumuri Naționale A., cu sediul procesual ales în A., . A, județul A., în contradictoriu cu inculpatul T. M. F., cu datele de identificare de mai sus.
În baza art. 272 Cod procedură penală s-a dispus virarea sumei de 200 lei din bugetul Ministerului de Justiție, în contul domnului avocat M. P., cu titlul de onorariu avocat din oficiu.
În baza art.398 și art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că la data de 08.04.2015, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Chișineu-Criș sub nr._ acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș cu inculpatul T. M. F., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin.1 Cod penal obiect al cauzei penale nr. 138/P/2015.
S-a reținut în esență prin actul de sesizare a instanței că în data de 03.03.2015, în jurul orei 1610, inculpatul a condus pe drumurile publice autocamionul Volvo cu nr. de înmatriculare_ în cuplaj cu semiremorca marca Schmitz cu nr. de înmatriculare_, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzute de art. 336 alin.1 Cod penal. Totodată s-a precizat că situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile martorilor B. A. și M. D. M. (f.30-32), declarațiile inculpatului (f.39-43), planșa foto cu aspectele fixate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei efectuate la locul producerii accidentului (f.11-22), proces verbal de constatare întocmit de organul de poliție cu ocazia deplasării la locul accidentului și anexa la aceasta (f.8-10); precum și felul și cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, respectiv pedeapsa de 1 (un) an închisoare. Totodată a fost indicată modalitatea de individualizare a pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat, respectiv amânarea executării pedepsei, stabilindu-se un termen de supraveghere de 2 ani,.
Totodată a fost înaintat instanței dosarul de urmărire penală nr.138/P/2015.
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, prin Secția Drumuri Naționale A. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 9.736,94 lei, reprezentând prejudiciul cauzat de către inculpat (f.8-9 dosar instanță).
Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către P. de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș, prima instanță a constatat că acesta sub aspect formal conține toate elementele necesare prevăzute la art.482 Cod procedură penală și din punct de vedere formal acesta nu suferă de vicii.
Cu toate acestea, prima instanță a reținut că, raportat la gravitatea infracțiunii săvârșite de către inculpat soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nejustificat de blândă sub aspectul împrejurării că, inculpatului pe durata termenului de supraveghere a amânării aplicării pedepsei nu i s-a impus obligația de a nu conduce autovehicule în condițiile art.85 alin.2 lit.g Cod penal.
Instanța în condițiile art.485 lit.a Cod procedură penală nu poate crea inculpatului o situație mai grea decât cea la care s-a ajuns la un acord, singura soluție fiind aceea de respingere a acordului de recunoaștere și trimiterea dosarului la P. în vederea continuării urmăririi penale în condițiile art.485 alin.1 lit.b Cod procedură penală.
În cazul de față a dispune inculpatului, de către instanță, în cursul judecății interzicerea dreptului de a conduce ar însemna crearea de către instanță, inculpatului a unei situații mai grele decât cea la care s-a ajuns prin acordul de recunoaștere a vinovăției.
Prima instanță a reținut că, inculpatul este acuzat de săvârșirea unei infracțiuni de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului. Astfel, inculpatul în data de 03.03.2015 având o alcoolemie de 1,3 mg/l în sânge la prima probă la orele 17,10, respectiv o alcoolemie de 0,93 mg/l în aerul expirat la ora 16,46 a condus un autotren, respectiv cap tractor plus remorcă, autovehicul de mare tonaj, încărcat cu piese auto cu care pe fondul consumului de alcool pe raza localității Socodor pe DN 79/A într-o curbă s-a răsturnat cu autotrenul în afara părții carosabile rezultând avarierea autotrenului și deteriorarea mărfii transportate, precum și deteriorarea parapeților metalici (f.13-22 dosar u.p.).
Prima instanță a mai reținut că, infracțiunea inculpatului prezintă o gravitate deosebit de ridicată pentru ordinea publică prin urmările colaterale produse, dar și prin prisma urmărilor colaterale care se puteau produce și care puteau fi mult mai grave, respectiv conduita inculpatului putea cauza nu numai pagube materiale ci și pagube umane. Astfel, pe fondul consumului de alcool numai circumstanțe favorabile inculpatului au făcut ca acesta să nu lovească cu autotrenul un alt autovehicul în timpul deplasării sau să se răstoarne peste un alt autovehicul.
Astfel, prima instanță a apreciat că, în astfel de situații trebuie aplicate sancțiuni ferme inclusiv sub aspectul interzicerii inculpatului a dreptului de a conduce în contextul în care, inculpatul s-a dovedit un real pericol pentru circulația pe drumurile publice.
Inculpatul trebuie să resimtă în mod concret sancțiunea penală aplicată. Amânarea aplicării pedepsei închisorii într-o primă fază nu este resimțită de către inculpat ca o constrângere/sancțiune concretă pentru infracțiunea săvârșită ci mai mult ca o procedură judiciară formală. Interzicerea dreptului de a conduce este resimțită în mod direct și imediat de către inculpat asigurând reeducarea și sancționarea acestuia și în același timp protejează și siguranța circulației pe drumurile publice.
Împrejurarea că, inculpatul are familie pe care acesta o întreține este un aspect irelevant în soluționarea cauzei deoarece inculpatul avea familia și înainte de a conduce sub influența alcoolului, ori acesta a ignorat acest aspect.
S-a reținut și faptul că inculpatul este șofer profesionist, situație în care este de netolerat că acesta să conducă sub influența alcoolului.
Față de cele de mai sus, reținând că, limita de pedeapsă stabilită este una legală, că modul de individualizare judiciară a executării are caracter legal, dar că soluția este prea blândă în contextul în care conform motivației de mai sus inculpatului nu i-a fost interzis dreptul de a conduce autovehicule, prima instanță a respins acordul de recunoaștere a vinovăției.
Față de aceste considerente, în baza art. 485 alin.(1) lit.b Cod procedură penală, prima instanță a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș cu inculpatul T. M. F., față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin.1 Cod penal și a dispus trimiterea dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș în vederea continuării urmăririi penale pe considerentul că, soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii.
În cauză Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, prin Secția Drumuri Naționale A. s-a constituit parte civilă cu suma de 9.736,94 lei.
Sub acest aspect, prima instanță a reținut că, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de pericol nu de rezultat, respectiv pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului. În cazul infracțiunilor de pericol rezultatul acestora constă într-o stare de pericol, spre deosebire de infracțiunile de rezultat unde este necesară producerea unor rezultate materiale. În această situație este de discutat admisibilitatea constituirii de parte civilă atâta timp cât acțiunea civilă în condițiile art.19 Cod procedură penală are ca obiect tragerea la răspunderea civilă delictuală a persoanei responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea infracțiunii; ori în cazul de față infracțiunea de care este acuzat inculpatul nu are urmare materială. Cu toate acestea, prima instanță, făcând și aplicarea art.486 Cod procedură penală, văzând că, nu s-a soluționat acțiunea penală pusă în mișcare împotriva inculpatului, că acțiunea civilă este accesorie acțiunii penale nu va soluționa cererea de constituire de parte civilă; respectiv prima instanță nu s-a pronunțat pe admisibilitatea și temeinicia constituirii de parte civilă în cauză.
Ca urmare a celor de mai sus, în baza art. 397 raportat la art. 25 Cod de procedură penală, a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, prin Secția Drumuri Naționale A., în contradictoriu cu inculpatul T. M. F..
În baza art. 272 Cod procedură penală s-a dispus virarea sumei de 200 lei din bugetul Ministerului de Justiție, în contul domnului avocat M. P., cu titlul de onorariu avocat din oficiu.
În baza art.398 și art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.
Împotriva sentinței penale nr. 70 din data de 5 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ a formulat apel inculpatul T. M. F.. Apelul nu a fost motiva în fapt și în drept, fiind susținut la termenul de judecată de apărătorul ales al inculpatului, care a solicitat admiterea apelului și admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș cu inculpatul T. M. F..
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor aduse acesteia în motivele de apel, în limitele art. 488, art. 417 și art. 418 C.pr.pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că apelul declarat de inculpat este nefondat pentru cele ce vor fi expuse în continuare:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății.
Din probele administrate în cauză rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului, respectiv infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a unei substanțe prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal.
De asemenea, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 7 ani închisoare, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține pentru inculpat mențiunile prevăzute de art.482 Cod procedură penală, iar cu ocazia încheierii acestuia inculpatul a fost asistați de avocat.
Față de aceste considerente, în mod corect a reținut instanța de fond că sub aspect formal acordul conține toate elementele necesare prevăzute de art. 482 C.pr.pen.
În ce privește individualizarea pedepsei și a modalității de executare, Curtea constată că prin acordul încheiat între procuror și inculpat s-a prevăzut stabilirea unei pedepse de 1 an închisoare pentru infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a unei substanțe prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal.
În temeiul art. 83 Cod penal, să se dispună amânarea executării pedepsei stabilind termen de supraveghere de 2 ani, în conformitate cu art. 84 alin. Cod penal.
S-a prevăzut ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 85 alin. 1 Cod penal.
Analizând acordul raportat la pedeapsa stabilită și a modalității de executare, Curtea constată că în mod judicios a reținut instanța de fond, că raportat la gravitatea infracțiunii pusă în sarcina inculpatului, soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nejustificat de blândă, sub aspectul împrejurării că pe durata termenului de supraveghere inculpatului nu i s-a impus obligația prev. de art. 85 alin. 2 lit. g Cod penal, și anume aceea de a nu conduce autovehicule.
Starea de fapt reținută în sarcina inculpatului este aceea că în data de 03.03.2015, în jurul orelor 16:10, acesta a condus un autocamionul Volvo, cu nr. de înmatriculare_, în cuplaj cu semiremorca marca Scimez, cu nr._, pe DN 79/A, și la km 109+500, într-o curbă deosebit de periculoasă semnalizată corespunzător, a pierdut controlul asupra direcției și a intrat în parapeții de protecție amplasați pe acostament, după care s-a răsturnat într-un canal situat pe partea dreaptă pe direcția de mers Varsad – Chișineu Criș.
Inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest și a reieșit o alcoolemie de 0,93 mg/l în aerul expirat.
Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. 196, la prima probă, ora 17:10 inculpatul a avut o alcoolemie în sânge de 1,30%o, iar la a doua probă, ora 18:10 de 1,10%o.
Raportat la starea de fapt, Curtea apreciază că infracțiunea săvârșită de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social, fiind încălcate relațiile sociale privitoare la siguranța circulației pe drumurile publice. De asemenea, inculpatul T. M. F. a condus autotrenul fiind sub influenta băuturilor alcoolice pe DN 79/A, în timpul zilei, orele 16:10, când traficul era intens, conduita sa cauzând pagube materiale, ceea ce denotă dispreț din partea inculpatului față de valorile sociale ocrotite.
P. urmare, Curtea apreciază că pe durata termenului de supraveghere se impunea ca inculpatul să execute obligația prev. de art. 85 alin. 2 lit. g Cod penal, și anume aceea de a nu conduce autovehicule.
Potrivit art.485 lit. a Cod procedură penală, instanța nu poate crea inculpatului o situație mai grea decât cea la care s-a ajuns la un acord. În cazul de față dispunându-se față de inculpat, de către instanță, obligația de a nu conduce autovehicule, s-ar crea o situație mai grea decât cea la care s-a ajuns prin acord, ceea ce ar conduce la încălcarea dispozițiilor legale menționate.
Împrejurarea că inculpatul are familie pe care o întreține nu prezintă relevanță în soluționarea cauzei, individualizarea pedepsei și a modalității de executare se face ținând seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 Cod penal cât și de stările și circumstanțele în care a fost comisă fapta. De asemenea, aspectul că inculpatul este șofer profesionist denotă un grad mai ridicat de pericol social al faptei și al infractorului, și nicidecum mai redus.
Ca atare, în baza art. art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge apelul declarat de inculpatul T. M. F., împotriva sentinței penale nr. 70 din data de 5 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ ca nefondat.
Va menține sentința atacată.
Va dispune virarea sumei de 50 lei din fondurile MJ în contul Baroului T. reprezentând onorariu parțial avocat oficiu.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge apelul declarat de inculpatul T. M. F., împotriva sentinței penale nr. 70 din data de 5 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ ca nefondat.
Menține sentința atacată.
Dispune virarea sumei de 50 lei din fondurile MJ în contul Baroului T. reprezentând onorariu parțial avocat oficiu.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.09.2015.
Președinte Judecător
D. V. F. I.
Grefier
A. S.
Red. D.V./07.10.2015
Tehnored. A.S./28.09.2015/5ex
Judecătoria Chișineu Criș: F. M. D.
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 823/2015.... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
