Alte modificări ale pedepsei (art.585 NCPP). Sentința nr. 48/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 48/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 7337/30/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 48/CO
Ședința publică de la 9 martie 2015
Completul compus din:
Președinte: D. V.
Grefier: A. S.
M. P.– Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara este reprezentat de procuror M. L..
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de condamnatul J. T. I. împotriva sentinței penale nr. 10/.12.01.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, având ca obiect cerere de contopire a pedepselor .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă contestatorul J. T. I., în stare de detenție, asistat de apărător ales, avocat D. G. cu împuternicire avocațială la dosarul de fond.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța întreabă părțile dacă mai au alte cereri de formulat.
Părțile prezente la dezbateri arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra contestației.
Apărătorul ales al contestatorului, avocat D. G. solicită admiterea contestației, și aplicarea dispozițiilor referitoare la contopire pe vechiul cod, care ar duce la înlăturarea sporului aplicat. În motivare arată că, odată cu aplicarea legii penale în timp, față de inculpat nu s-a ținut cont de toate circumstanțele personale și atenuante ale inculpatului la aplicarea sporului. Se arată că inculpatul în cursul urmăririi penale a avut o atitudine sinceră și a colaborat cu organele de cercetare, contribuind la aflarea adevărului. Cu toate acestea, prima instanță a aplicat un spor de 6 luni, apreciind că este obligată conform art. 39 Vechiul Cod penal. Ca o circumstanță personală, arată că inculpatul are 11 copii minori, soția sa este din nou însărcinată, iar minorii se află în prezent în grija bisericii neoprotestante din care inculpatul și familia sa fac parte.
Reprezentantul DNA solicită respingerea contestației și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, apreciind că sporul a fost legal aplicat.
Condamnatul contestator, având ultimul cuvântul solicită admiterea contestației, cu aceleași concluzii ca ale apărătorului ales.
CURTEA
Deliberând asupra contestației, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 10/.12.01.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în baza art.585 al.1 lit.a C.p.p., s-a admis cererea de modificare de pedeapsă formulată de condamnatul J. T. I., în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara.
A fost decontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 357/03.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr.940/A/11.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, în pedepsele componente de:
- 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.255 C.p. din 1969, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p.;
- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.61 al.1 din Lg.78/2000, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p.;
- 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.25 C.p. din 1969 rap.la art.290 C.p. din 1969, cu aplic. art.17 lit.c din Lg.78/2000 și art.41 al.2 C.p. din 1969, art.5 C.p.;
- 6 luni închisoare spor;
A fost decontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 407/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr.963/A/13.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, în pedepsele componente de:
- 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.255 C.p. din 1969, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p.;
- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.61 al.1 din Lg.78/2000, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p.;
- 6 luni închisoare spor;
În baza art. 36 C.p. din 1969 rap. la art. 33 lit.a, art. 34 lit.b C.p. din 1969, cu aplic. art.5, 6 C.p., au fost contopite pedepsele astfel repuse în individualitate în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, la care s-a adaugat un spor de 1 an închisoare, urmând ca petentul condamnat să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
În baza art.35 C.p. din 1969, a aplicat alături de pedeapsa principală și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,g (dreptul de a administra societăți comerciale) C.p. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, precum și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.h C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.65 C.p., a interzis condamnatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b și g C.p.
În baza art.36 alin.3 C.p. din 1969, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 12.11.2014 la zi.
Au fost anulate vechile mandate de executare a pedepsei închisorii nr.369/2014 și nr.443/2014 ale tribunalului A. și s-a dispus emiterea unui nou mandat conform hotărârii penale nr. 10/12.01.2015.
În baza art.275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul T. a constatat că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 04.12.2014 sub nr._, petentul J. T. I. a solicitat modificarea pedepselor rezultante la care a fost condamnat prin sentința penală nr.357/PI/03.03.2014 a Tribunalului A., definitivă prin decizia penală nr.940/11.11.2014 a Curții de Apel Timișoara și sentința penală nr. 407/PI/13.03.2014, pronunțată de Tribunalul A., definitivă prin decizia penală nr. 963/13.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, în temeiul art. 585 alin.1 lit.a C.p.p., întrucât sunt incidente disp. art.33 lit.a C.p. din 1969, cu aplic. art.5 C.p.
În motivarea cererii a arătat că prin sentința penală nr.357/PI/03.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr.940/11.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, și prin sentința penală nr.407/PI/13.03.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 963/13.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, a fost condamnat la două pedepse rezultante de câte 2 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar, pentru comiterea mai multor infracțiuni în perioada 2011-2012 în condițiile aplicării art.33 lit.a C.p. din 1969. Ca atare, se impune decontopirea, iar apoi contopirea din nou a tuturor pedepselor având în vedere prevederile art.33 lit.a C.p. din 1969 și ale art.5 și 6 C.p., și, ca urmare a acestei operațiuni de aplicare a legii penale mai favorabile și a contopirii pedepselor, ținând cont de circumstanțele personale ale condamnatului, aplicarea unei pedepse rezultante fără aplicarea unui alt spor.
În drept, au fost invocate disp. art. 585 al.1 lit.a C.p.p., art.5-6 C.p.
În probațiune, au fost atașate la dosar extras din sentința penală nr.357/PI/03.03.2014 pronunțată de Tribunalul A., minuta deciziei penale nr.940/11.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, extras din sentința penală nr.407/PI/13.03.2014, pronunțată de Tribunalul A., extras din decizia penală nr.963/13.11.2014 a Curții de Apel Timișoara,
Totodată, tribunalul a solicitat relații la penitenciarul Timișoara și a atașat copia MEPI nr. 369/2014/11.11.2014, copia MEPI nr.443/2014/13.11.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul T. a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.357/PI/03.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.940/11.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, petentul J. T. I. a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.255 C.p. din 1969, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p., la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.61 al.1 din Lg.78/2000, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p., și la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.25 C.p. din 1969 rap.la art.290 C.p. din 1969, cu aplic. art.17 lit.c din Lg.78/2000 și art.41 al.2 C.p. din 1969, art.5 C.p.. În baza art.33,34 C.p. din 1969, cu aplicarea art.5 C.p., pedepsele au fost contopite în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, aplicându-se în final pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare. Totodată s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 lit.a,b,h C.p. pe o durată de 2 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de 64 lit. a teza a II-a și b C.p. din 1969.
În fapt, s-a reținut că a săvârșit faptele pentru care a fost condamnat în anul 2011.
În baza acestei hotărâri, a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 369/2014/11.11.2014.
Prin sentința penală nr.407/PI/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ rămasă definitivă prin decizia penală nr.963/13.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, petentul J. T. I. a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.255 C.p. din 1969, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p., și la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.61 al.1 din Lg.78/2000, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p. În baza art.33,34 C.p. din 1969, cu aplicarea art.5 C.p., pedepsele au fost contopite în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, aplicându-se în final pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare. Totodată s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 lit.a,b,g C.p. pe o durată de 3 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit.a,b,g C.p.
S-a reținut că petentul a săvârșit faptele pentru care a fost condamnat în anul 2011.
În baza acestei hotărâri, a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 443/2014/13.11.2014.
Potrivit art.585 C.p.p., pedeapsa aplicată poate fi modificată atunci când, în cursul executării pedepsei închisorii, se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații: concursul de infracțiuni, recidiva, pluralitatea intermediară sau alte acte care intra în conținutul aceleiași infracțiuni.
Având în vedere faptul că prin concurs de infracțiuni se înțelege acea formă a pluralității de infracțiuni ce constă în săvârșirea, de către aceeași persoană, a două sau mai multe infracțiuni, mai înainte de a fi fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele, tribunalul a constatat că faptele pentru care numitul J. T. I. a fost condamnat prin sentința penală nr.357/PI/03.03.2014 a Tribunalului A., așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.940/11.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, și prin sentința penală nr.407/PI/13.03.2014 a Tribunalului A., definitivă prin decizia penală nr.963/13.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, sunt concurente, motiv pentru care a admis cererea de contopire a pedepselor.
Însă, întrucât dispozițiile referitoare la contopirea pedepselor privesc doar pedepsele aplicate pentru infracțiunile concurente și nu pedepsele rezultante, tribunalul a procedat la decontopirea pedepselor aplicate condamnatului prin respectivele sentințe, urmând să fie repuse în individualitate toate pedepsele aplicate condamnatului.
Pe cale de consecință, a decontopit pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr.357/03.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr.940/A/11.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, în pedepsele componente de:
- 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.255 C.p. din 1969, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p.;
- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.61 al.1 din Lg.78/2000, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p.;
- 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.25 C.p. din 1969 rap.la art.290 C.p. din 1969, cu aplic. art.17 lit.c din Lg.78/2000 și art.41 al.2 C.p. din 1969, art.5 C.p.;
- 6 luni închisoare spor.
Totodată, a decontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr.407/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr.963/A/13.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, în pedepsele componente de:
- 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.255 C.p. din 1969, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p.;
- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.61 al.1 din Lg.78/2000, cu aplic. art.5 C.p., art.396 alin.10 C.p.p.;
- 6 luni închisoare spor.
În ceea ce privește regulile aplicabile concursului de infracțiuni, tribunalul a apreciat că dispozițiile Codului penal din 1969 apar mai favorabile raportat la situația concretă din speță, astfel că acestea sunt cele care vor fi aplicate.
În acest sens, Tribunalul T. a avut în vedere că, potrivit dispozițiilor art.34 alin.1 lit.b și alin.2 din Codul penal din 1969, în cazul concursului de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar dacă acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani, fără a se putea depăși totalul pedepselor stabilite de instanță pentru infracțiunile concurente, iar potrivit dispozițiilor art.39 alin.1 lit.b C.p. în cazul concursului de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.
La efectuarea respectivei comparații, având în vedere concluziile ședinței de unificare a practicii de la nivelul Curții de Apel Timișoara, tribunalul nu a avut în vedere situația teoretică, ci situația concretă din speță, inclusiv necesitatea aplicării unui spor și, în caz afirmativ, a cuantumului acestuia, urmând a aprecia în funcție de pedeapsa rezultată în urma aplicării respectivului spor care dintre dispoziții apar mai favorabile.
Cu privire la acest aspect, Tribunalul T. a reținut că, potrivit dispozițiilor Codului penal din 1969, aplicarea unui spor și cuantumul acestuia nu sunt impuse de lege, necesitatea acestuia și cuantumul nu decurg din înseși dispozițiile legale, ci doar din aplicarea concretă, legată de insuficiența pedepsei celei mai grele, raportat la sporul de gravitate și periculozitate socială concretă rezultată strict din pluralitatea de infracțiuni. Criteriile cristalizate în această materie, în practică privesc multitudinea infracțiunilor aflate în concurs, stăruința în același gen de infracțiuni care atribuie repetării un caracter de sistem, frecvența în timp a infracțiunilor aflate în concurs, fiind necesar ca individualizarea pedepsei rezultante să aibă drept scop determinarea aplicării unei pedepse juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și din punct de vedere al măsurii de reeducare, de realizare a unei reinserții sociale reale a făptuitorului.
Or, în speță, raportând gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, la numărul și natura acestora, precum și la circumstanțele personale ale condamnatului, la cuantumul pedepsei celei mai grele care intră în concurs – 2 ani închisoare, tribunalul a apreciat că se impune aplicarea unui spor, însă într-un cuantum mai redus decât cel la care s-a ajunge prin aplicarea regulilor Noului Cod Penal (2 ani închisoare), astfel că vechea reglementare este mai favorabilă condamnatului.
Pe cale de consecință, în baza art. 36 C.p. din 1969 rap. la art. 33 lit.a, art. 34 lit.b C.p. din 1969, cu aplic. art.5, 6 C.p., a contopit pedepsele astfel repuse în individualitate în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an închisoare, urmând ca petentul condamnat să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
În ceea ce privește aplicarea unui spor de 1 an închisoare, tribunalul a apreciat că nu este disproporționată și apare ca fiind necesară și suficientă pentru a asigura îndreptarea condamnatului, având în vedere multitudinea infracțiunilor aflate în concurs (5 pedepse care însumate totalizează 8 ani închisoare), stăruința în același gen de infracțiuni, respectivul spor reprezentând un echivalent al pedepselor ce nu vor mai fi executate ca urmare a contopirii.
Pe de altă parte, tribunalul a avut în vedere și faptul că prin ambele hotărâri de condamnare pronunțate de Tribunalul A. s-a aplicat câte un spor de 6 luni închisoare că ocazia contopirilor parțiale (de 2, respectiv 3 pedepse), astfel că respectivul spor de pedeapsă a intrat în puterea lucrului judecat, fiind obligatorie aplicarea acestuia cu ocazia unor contopiri ulterioare cu alte pedepse.
În baza art.35 C.p. din 1969, a aplicat alături de pedeapsa principală și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,g (dreptul de a administra societăți comerciale) C.p. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, precum și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.h C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.65 C.p., a interzis condamnatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b și g C.p.
În baza art.36 alin.3 C.p. din 1969, a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 12.11.2014 la zi.
S-au anulat vechile mandate de executare a pedepsei închisorii nr.369/2014 și nr.443/2014 ale tribunalului A. și s-a dispus emiterea unui nou mandat conform sentinței penale nr. 10/.12.01.2015 a Tribunalului T. .
În baza art.275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva sentinței penale nr. 10 din 12.01.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, a formulat contestație în termenul legal persoana condamnată J. T. I..
În motivare s-a arătat că petentul J. T. I. a solicitat modificarea pedepselor de 2 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 357/03.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, definitivă prin decizia penală nr. 940/11.11.2014 a Curții de Apel Timișoara și a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 407/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, definitivă prin decizia penală nr. 963/13.11.2014 a Curții de Apel Timișoara.
A formulat cererea apreciind că la modificarea pedepsei rezultante care urmează să o execute îi sunt aplicabile disp. art. 33 lit. a ( din C.P. vechi, cu aplicarea art. 5 din CP, motivat de faptul că, din cele două sentințe rezultă fără echivoc că în cursul urmăririi penale a avut o atitudine sinceră și a recunoscut, încă de la primele declarații faptele pentru care a fost condamnat, a colaborat cu organele de urmărire penală pentru identificarea tuturor persoanelor implicate în comiterea acestora și a fost judecat după procedura specială prev. de art. 3201 C.P.P. vechi, iar prima instanță în mod netemeinic i-a aplicat un spor de un an închisoare.
Mai arată că are în întreținere 11 copii minori, iar soția sa este în prezent însărcinată, nefiind încadrată în muncă, astfel că nu realizează nici un venit, fiind nevoiți să apeleze la ajutorul bisericii din care fac parte.
Ca urmare a operațiunii de aplicare a legii penale mai favorabile și a contopirii pedepselor aplicate prin cele două hotărâri petentul, prin apărător solicită să se țină seama de circumstanțele sale personale, admiterea contestației și modificarea sentinței atacate în sensul de a stabili o pedeapsă rezultantă fără aplicarea unui alt spor.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, în limitele art. 418 C.pr.pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea constată nefondată contestația formulată de petent pentru cele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit art. art. 598 Cod procedură penală, pedeapsa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații: concursul de infracțiuni, recidiva, pluralitatea intermediară și acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni.
Analizând situația juridică a condamnatului, în mod corect a constatat tribunalul că în speță sunt incidente dispozițiile art. 598 lit. a Cod pr.pen., aptele pentru care petentul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 357/PI/03.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.940/11.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, și la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare prin nr.407/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr.963/A/13.11.2014 a Curții de Apel Timișoara, fiind comise în concurs.
De asemenea, în mod corect prima instanță, în temeiul art. 36, art. 34 și art. 35 Cod penal din 1969 a contopit cele pedepse în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, pe care a sporit-o cu un an închisoare, petentul urmând să execute pedeapsa de ani închisoare.
Curtea constată că sporul de 1 an închisoare este legal aplicat, acesta reprezentând un echivalent al celorlalte pedepse ce nu se mai execută.
În ce privește celelalte motive invocate de condamnat, acestea nu pot fi avute în vedere în această procedură, în cauză fiind aplicate pedepse pentru fapte definitiv judecate.
Ca atare, în baza art. 425/1 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge contestația formulată de petentul J. T. I., împotriva sentinței penale nr. 10 din 12.01.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ ca nefondată și va menține sentința atacată.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga petentul la 100 lei cheltuieli judiciare avansate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 425/1 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge contestația formulată de petentul J. T. I., împotriva sentinței penale nr. 10 din 12.01.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, ca nefondată.
Menține sentința atacată.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă petentul la 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 09.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. V. A. S.
Red. D.V./
Thred. A.S./10.03.2015/4ex
Tribunalul T.: Anișoara C. Țira
| ← Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr.... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine... → |
|---|








