Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p.. Decizia nr. 841/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 841/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 23-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ operator 2711
DECIZIA PENALĂ NR. 841/A
Ședința publică din data de 23 septembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. M. C. FLORENȚA
JUDECĂTOR: F. P.
GREFIER: I. M. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. I. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelurilor formulate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA A. și inculpata K. M. R. împotriva sentinței penale nr. 786 din 15.04.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Prezența părților, mersul dezbaterilor și concluziile părților și ale procurorului au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul de judecată din 09.09.2015, care face parte integrantă din prezenta decizie, instanța stabilind termen pentru deliberare și pronunțare la data de 23.09.2015, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 786 din 15.04.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, în baza art. 386 Cod Procedură Penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în actul de sesizare a instanței pentru inculpata K. M. R. din infracțiunile prevăzute la art. 48 raportat la art. 244 al. 1 și 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 322 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal 1969, în infracțiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 al. 1-3 Cod Penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 290 Cod Penal. cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal 1969.
În baza art. 386 Cod Procedură Penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în actul de sesizare al instanței pentru inculpata M. I. A. din infracțiunea prevăzută de art. 244 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 în infracțiunea prevăzută de art. 215 al. 1-3 Cod Penal 1969, cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod Penal 1969.
În baza art. 396 al. 2 și 10 Cod Procedură Penală, a fost condamnată inculpata K. M. R., fiica lui F. și E., născută la data de 20.11.1975 în A., județ A., cetățean român, domiciliată în Germania, Loc. Ludwigshafen, Burgermeister Fries Strasse, 62, CNP_ la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 Cod Penal 1969 raportat la art. 215 alineatele 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 5 Cod Penal.
În baza art. 396 alineat 6 Cod Procedură Penală raportat la art. 16 lit. f Cod Procedură Penală, a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei K. M. R. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 290 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 5 Cod Penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.
În baza art. 71 Cod Penal 1969, s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod Penal 1969.
În baza art. 396 alineat 2 și 10 Cod Procedură Penală, a fost condamnată inculpata M. I. A., fiica lui M. și M., născută la data de 02.04.1987 în L., județ A., cetățean român, domiciliată în Ineu, .. 42, județ A., CNP_, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alineatele 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod Penal 1969 și art. 5 Cod Penal.
În baza art. 71 Cod Penal 1969, s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod Penal 1969.
În baza art. 81 Cod Penal 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei și în baza art. 82 Cod Penal a fost stabilit un termen de încercare de 4 ani și 6 luni.
În baza art. 404 al. 2 Cod Procedură Penală, s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 83 Cod Penal 1969 a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 71 alineat 4 Cod Penal 1969, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.
În baza art. 20 alineat 7 Cod Procedură Penală, au fost lasate nesoluționate acțiunile civile formulate în cauză de către . și ..
În baza art. 25 alineat 3 Cod Procedură Penală, s-a dispus anularea adeverințelor de salariu nr. 48/18.12.2006 (copie fila 374 dosar UP), 54/21.12.2006 (copie fila 307 dosar UP) și 44/27.12.2006 (copie fila 359 dosar UP), și a carnetului de muncă . nr._( copie fila 308-309, 315-316, 362-363 dosar UP), precum și a contractului individual de muncă nr._/20.07.2006 încheiat între M. I. M. și . A. ( aflat în copie la fila 197 dosar UP).
În baza art. 274 al. 2 Cod Procedură Penală, a fost obligată fiecare inculpată la plata sumei de câte 1500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile avocaților din oficiu s-a dispus a se achita din fondurile Ministerului Justiției, conform prevederilor art. 272 și 274 alineat 1 Cod Procedură Penală.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A., emis în dosar nr. 180/P/2014 la data de 25.09.2014, înregistrat la Judecătoria A. la data de 30.09.2014, au fost trimise în judecată în stare de libertate inculpata K. M. R., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase și fals material în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată și în concurs real, prevăzute de art. 48 Cod penal rap. la art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 și art. 322 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal din 1968 și art. 5 Cod Penal și inculpata M. I. A., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase în formă continuată prevăzute de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1968 și art. 5 Cod Penal.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, faptul că inculpata K. M. R. a întocmit în fals înscrisuri care atestau nereal calitatea de angajată, pe care le-a înmânat inculpatei M. I. A., aceasta inducând în eroare persoanele vătămate și obținând credite, care ulterior nu au mai fost plătite.
În cursul urmăririi penale și al judecății inculpatele K. M. R. și M. I. A. au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, solicitând judecarea cauzei în condițiile procedurii simplificate.
Au fost avute în vedere, pentru soluționarea cauzei, probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale: VOL.I referat (f. 1 - 9); ordonanță disjungere (f. 15); Ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale(ll-14); ordonanță de schimbare și extindere a încadrării juridice (f. 15-17, 41-48, 53-62.); rezoluție IUP (f. 18-21.); referat (f .22-27, 49-52, 63-/78); înscrisuri referitoare la suspectul B. M., Budurițan E. (f. 79-122, 129-164.); înscrisuri( f.123-128,165-189); Ordonanță SUP și declinare DI1COT (f.28-31, 37-40); Declarații martori B. M., G. F. (f. 190-194); Răspuns ITM A. și anexe (f. 195-196, 213-216, 284-293); ordonanță, raport de constatare tehnico - științifică nr._ din 04.10.2013 nr._ din 12.03.2014 și nr._ din 09.07.2014 (f. 221-281); furnizare informații ORC A. (f.281 -283); adresă verificare suspecți și inculpați în rețeaua generală a penitenciarelor (f.); credite accesate de M. I. A. - contracte de credit, adeverințe de salariu, copii carte de muncă contract de muncă, notă de lichidare, decizie de desfacere a contractului de muncă, adrese bănci - persoane vătămate, constituiri părți civile(f. 197-212, 293-396); cazier judiciar M. I. A. (f 397); declarație martor M. I. A. (f. 401-406); forme căutare, citații M. I. A. (f. 398-410 bis.); împuternicire avocațială (f. 411, 426); procese verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect și de inculpat declarații de suspect și de inculpat, Mastrangelo Emilio (f. 413-424); cazier judiciar Mastrangelo Emilio (f. 411 bis); procese-verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect și de inculpat și declarații de suspect și de inculpat K. M. R. (f 427- 439.); cazier judiciar K. M. R. (f. 425) și probele administrate în faza de judecată când au fost audiate inculpatele K. M. R. (f. 110-111) și M. I. A. (f. 136-137).
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
În vara anului 2006, inculpata M. I. A. a cunoscut-o pe inculpata K. M. R. prin intermediul surorii sale M. L. (trimisă în judecată prin rechizitoriul din data de 06.08.2014 în dosarul 178/P/2014). Fiind de acord cu propunerea inculpatei K. M. de a accesa credite bancare sau de finanțare în vederea achiziționării de produse cu plata prețului în rate folosindu-se de înscrisuri false, inculpata M. I. A. i-a înmânat inculpatei cartea sa de identitate, în original.
În cursul lunii decembrie 2006, deși nu a fost niciodată angajată la . administrată de către inculpata K. M. sau la . administrată de către numitul Mastrangelo Emilio, cu înscrisurile ce i-au fost înmânate de către inculpata- K. M. din care reieșea în fals calitatea sa de angajată a acestor societăți comerciale, inculpata M. I. A. s-a prezentat la mai multe unități bancare sau de finanțare în vederea achiziționării de bunuri, unde, prin inducerea în eroare a reprezentanților acestora, a contractat următoarele credite:
- de la E. R. Services IFN SA suma de 9.618,16 lei, (card de credit), conform contractului de credit nr._/18.12.2006 având ca obiect finanțarea achiziționării unui televizor "plasmă" achiziționat de la unul din magazinele aparținând S.C. CORAURA SA, situat în A. iar în vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat adeverința de salariu nr.48/18.12.2006, semnată de inculpata K. M. R., din care rezulta în fals că, începând cu data de 01.08.2006 este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., societate administrată de către inculpata K..
Potrivit anexei nr. 1 la adresa comunicată de către ITM A. nr._/03.03.2008, în perioada 14.06._07, M. I. A. nu figurează angajată la S.C. Pico Bello S.R.L. A.. De asemenea, martora B. M. care a deținut funcția de contabilă la . perioada în litigiu, nu o cunoaște pe inculpata M. I. A. și nici nu a semnat la rubrica „director economic" pe niciuna din adeverințele emise în numele acestei societăți, adeverințe despre care a aflat că au fost folosite la accesarea de credite bancare, cu ocazia efectuării cercetărilor de către organele de poliție.
Deși nu au fost achitate ratele aferente creditului contractat, Asset Portofolio Servicing Romania căreia i-a fost cesionată creanța, nu se constituie parte civilă în procesul penal.
- de la B. suma de 11.000 lei conform contractului de credit nr. 7173/22.12.2006 iar în vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat în original, adeverința de salariu nr. 54 din 21.12.2006 și carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ in copie conformă cu originalul încredințate de către inculpata K. M. din care rezulta în fals, că începând cu data de 20.07.2006 este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Casa Viitorului SRL A., societate administrată de către inculpatul Mastrangelo Emilio.
Deoarece inculpata nu a achitat ratele aferente creditului contractat. S.C. E. K. România S.R.L., căreia i-a fost cesionata creanța, se constituie parte civilă cu suma de 22.295,35 lei
- de la C. B.-Sucursala A. suma de 12.000 lei conform contractului de credit nr._/28.12.2006 iar în vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat adeverința de salariu nr.44 din 27.12.2006 și carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ in copie conformă cu originalul, încredințate de către inculpata K. M. din care rezulta în fals că, începând cu data de 20.07.2006, este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Casa Viitorului SRL A..
Suma de 12.000 lei reprezentând creditul acordat de către C. B. inculpatei M. I., a fost remisă de aceasta inculpatei K. M. R..
Întrucât nu au fost achitate ratele aferente contractului de credit, la data de 13.04.2007 C. B. a cesionat creanța către S.C. G. SA care prin adresa 768/19.09.2013 arată că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 12.126,83 lei.
Comiterea faptei de către cele două inculpate și vinovăția acestora rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale, necontestate de către inculpate, și chiar din declarațiile de recunoaștere totală ale celor două inculpate.
Astfel, din adresa nr._/21.1 1.2013 emisă de către ITM A. reiese că inculpata M. I. M. a fost titulara contractului individual de muncă nr._ încheiat la data de 20.07.2006 cu S.C. Casa Viitorului S.R.L reprezentată de inculpatul Manstrangelo Emilio, contract care a fost reziliat în aceeași zi de 20.07.2006, la cerere, conform deciziei nr.148.
Din statele de plată întocmite de S.C. Casa Viitorului S.R.L. A. care au fost depuse la ITM A., s-a constatat că inculpata M. I. A. nu a fost angajată a acestei societăți, în perioada mai 2006-decembrie 2006, societatea având alți trei angajați.
De asemenea martorul G. F. - contabilul S.C. Casa Viitorului S.R.L. - declară că scrisul și semnăturile depuse pe adeverințele de salariu întocmite pe numele inculpatei M. I. A. nu-i aparțin, respectiv că administratorul societății Casa Viitorului (inculpatul Manstrangelo Emilio) nu i-a cerut niciodată să semneze adeverințe de salariu pentru vreun angajat al societății.
Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr._ din 09.07.2014 efectuat de către IPJ A. - Serviciul Criminalistic, semnătura în litigiu de la rubrica „angajator" pe contractul individual de muncă nr._/20.07.2006, reproduce semnătura executată de către Mastrangelo Emilio, iar cele executate la rubrica „director general" pe adeverințele de salariu nr. 54/21.12.2006 și nr. 44/27.12.2006, respectiv pe copiile carnetului de muncă . nr._ întocmite pe numele M. I. A., reproduc probabil semnătura executată de către K. M. R..
Prejudiciul total creat de către inculpata M. I. A. în complicitate cu inculpata K. M. R. este de 32.618,16 lei.
Prin rechizitoriu s-a mai faptul că, începând cu luna iunie a anului 2006, inițial pentru redresarea societății Pico Bellor SRL A. al cărei administrator era și ulterior în scop personal sau pentru restituirea unor sume de bani împrumutate de la persoane fizice, inculpata K. M. R. a hotărât să obțină bani indiferent de mijloace. Cunoscând condițiile de creditare bancară a persoanelor fizice și documentele necesare a fi depuse la dosarul de credit, inculpata a eliberat mai multe adeverințe unor persoane fizice care nu erau angajați ai societății sale ., adeverințe în care a atestat în mod nereal că aceștia erau angajați ai societății cu vechime de cel puțin trei luni, respectiv că obțineau venituri salariale, ajutându-i în acest fel să obțină în mod injust finanțări din partea băncilor.
Sumele de bani, respectiv produsele achiziționate cu finanțare bancară, au fost ulterior remise inculpatei K. M. R. care le-a valorificat prin vânzare sub prețul de achiziție, unor persoane necunoscute. Parte din banii obținuți au fost însușiți de către inculpată, iar persoanele angajate fictiv au fost recompensate uneori în schimbul serviciului făcut, cu diferite sume de bani.
În același timp și alte persoane care aveau calitatea de administratori ai unor societăți comerciale )., . Soso Trans SRL, . SRL, ., SC Video O., .) la sugestia inculpatei K. M. R., au întocmit pe numele mai multor persoane ce le-au fost prezentate de aceasta sau de către alți inculpați, adeverințe din care reieșea în fals calitatea lor de salariați și veniturile realizate în ultimele trei luni la societatea pe care o administrau.
Toate aceste manopere frauduloase au fost făcute, întrucât, pentru persoane fizice, normele bancare prevedeau pentru acordarea de credite, condiția de vechime în muncă de minim trei luni, anterioară acordării creditului.
În cursul anului 2007 organele de poliție din cadrul PIJ A. au fost sesizate în mai multe rânduri cu privire la săvârșirea de către mai multe persoane, printre care și inculpații și suspecții indicați mai sus, a mai multor infracțiunii de înșelăciune în convenții, fals material în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, reținându-se că în baza unor înscrisuri falsificate, au indus în eroare reprezentanții mai multor unități bancare sau nebancare obținând credite și finanțări bancare în vederea achiziționării de produse, credite pe care ulterior nu le-au mai rambursat.
Prin ordonanța de declinare a competenței din data de 29.06.2009, DIICOT – Biroul Teritorial A., apreciind că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 al. 1 din legea 39/2003 sub aspectul laturii obiective, a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de inculpata K. M. R., O. F., Zinni Vicenzo, C. E. C., N. A. Atila, Țica A., M. F. I. și F. Sultenica, respectiv disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei privind celelalte infracțiuni și persoane, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria A..
Ulterior declinării, din cauza dificultății obținerii de la unitățile bancare sau de finanțare a mijloacelor de probă constând în înscrisurile falsificate folosite în vederea accesării creditelor ( înscrisuri aflate la dosarele de creditare), a numărului mare de acte materiale săvârșite în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale de către inculpata K. M. R. în perioada 07.07.2006 – 11.09.2007, a numărului mare de societăți comerciale în numele cărora inculpata K. M. R. împreună cu administratorii acestora au eliberat/încredințat adeverințe de venit și/sau copii ale unor cărți de muncă „conform cu originalul” false, dar și al numărului mare de participanți la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz de fals, față de care se impunea îndeplinirea unor acte de procedură conform noului cod de procedură penală, cauza 397/P/2009 declinată Parchetului de pe lângă Tribunalul A. de către DIICOT a fost disjunsă, astfel că au fost efectuate cercetări distinct pentru înscrisurile emise respectiv administratorii și „angajații" fiecărei societăți comerciale în parte, formându-se astfel dosarele 175/P/2014, 176/P/2014, 177/P/2014, 179/P/2014, 180/P/2014, 181/P/2014, 196/P/2014, 197/P/2014, 218/P/2014. În fiecare din aceste dosare, K. M. R. are calitatea de inculpată pentru acte materiale ce intră în conținutul infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune comise în formă continuată, prev de art. 244 al 1 și 2 din NCP cu aplic art. 41 al 2 C pen. 1968 (art. 5 NCP) și art. 323 NCP cu aplic art. 41 al 2 C pen. 1968 respectiv cu aplic ari 33 Ut a C pen. 1968 (art. 5 NCP), in majoritatea din aceste dosare fiind dispusă deja trimiterea inculpatei în judecată, însă fără rezultat în instanță la momentul întocmirii rechizitoriului, se mai arată în actul de sesizare al instanței.
Faptele inculpatei K. M. R. de a falsifica în mod repetat, adeverințe de salariu, contracte de muncă și/sau copii ale carnetelor de muncă, pe care le-a încredințat apoi inculpatei M. I. A. pentru a o ajuta astfel să obțină în perioada 18.12._06 foloase materiale injuste prin inducerea în eroare a funcționarilor bancari cu ocazia solicitării și obținerii unor credite sau a unor finanțări în vederea achiziționării de produse cu plata prețului în rate de la instituții financiare nebancare, cauzând un prejudiciu în valoare de 32.618,16 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. și ped. de art.290 Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal 1969 și complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 al. 1-3 Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal 1969. Mijloacele frauduloase prin care s-a comis infracțiunea de înșelăciune constau în depunerea la unitățile bancare sau nebancare, în scopul acordării creditelor sau finanțării în vederea achiziționării de produse, a adeverințelor de salariu, contractelor de muncă și/sau a copiilor de pe cărțile de muncă, falsificate.
În privința infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instanța de fond a constatat că s-a împlinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale prevăzut de art. 124 Cod penal 1969 în modalitatea stipulată anterior modificării prin art. 1 pct. 3 din Legea 63/2012, respectiv „Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 122 este depășit cu încă jumătate”, aceasta fiind legea aplicabilă la data comiterii faptei. Astfel, termenul de prescripție specială al răspunderii penale ar fi fost de 7 ani și 6 luni, termen care s-a împlinit așadar în luna martie 2015, motiv pentru care prima instanță a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei pentru această faptă.
Fapta inculpatei M. I. A. de a induce în eroare în perioada 18.12._06 funcționarii bancari sau nebancari, cu ocazia solicitării acordării unor credite bancare sau credite de finanțare în vederea achiziționării de produse, folosind înscrisuri false cu privire la calitatea sa de angajată a S.C. Casa Viitorului SRL și a S.C. Pico Bello S.R.L, prin care au fost produse prejudicii în valoare de 32.618,16 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase, comisă în formă continuată, prev. și ped. de art. 215 al. 1-3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969, art. 5 Cod penal.
Având în vedere că de la data comiterii faptelor până la data pronunțării prezentei hotărâri au intervenit mai multe legi penale, instanța de fond a apreciat că în privința inculpatelor este mai favorabil vechiul cod penal, având în vedere regimul sancționator și reglementarea formei continuate a infracțiunii de înșelăciune, care nu presupune săvârșirea faptei față de același subiect pasiv, spre deosebire de noul cod penal, care ar impune aplicarea regimului sancționator al concursului de infracțiuni, cu stabilirea unui spor de pedeapsă obligatoriu. În acest sens, în temeiul art. 386 Cod procedură penală, instanța de fond a dispus pentru inculpata K. M. R. schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute la art. 48 raportat la art. 244 al. 1 și 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 322 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal 1969, în infracțiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 al. 1-3 Cod Penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 290 Cod Penal. cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal 1969.
În baza art. 386 Cod Procedură Penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în actul de sesizare a instanței pentru inculpata M. I. A. din infracțiunea prevăzută de art. 244 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 în infracțiunea prevăzută de art. 215 al. 1-3 Cod Penal 1969, cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod Penal 1969.
La stabilirea și individualizarea pedepselor pe care le-a aplicat inculpaților, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal 1969, modul și mijloacele de comitere a faptelor, valoarea ridicată a prejudiciului produs, conduita inculpatelor pe parcursul procesului penal, împrejurarea că inculpatele au recunoscut comiterea faptelor, solicitând aplicarea art. 375, art. 396 al. 10 Cod procedură penală. Dacă în privința inculpatei M. I. A., instanța de fond a apreciat că față de atitudinea acesteia de recunoaștere a faptelor, de împrejurarea că nu este recidivistă, este posibilă atingerea scopului pedepsei și fără executarea efectivă a acesteia, în privința inculpatei K. M. R., având în vedere numărul mare de acte materiale, prejudiciul ridicat rezultat din săvârșirea infracțiunilor, implicarea sa și în cadrul altor dosare așa cum rezultă din actele de la dosarul de urmărire penală, aflate în prezent pe rolul instanțelor de judecată, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei aplicate acestei inculpate poate fi atins numai prin executarea în detenție.
În baza art. 20 alineat 7 Cod Procedură Penală, au fost lăsate nesoluționate acțiunile civile formulate în cauză de către . și ., deoarece dreptul la despăgubiri al persoanelor vătămate inițiale a fost transmis pe cale convențională acestor persoane înainte ca aceste persoane vătămate să se fi constituit ele însele părți civile în actualul dosar. Aceste societăți se pot îndrepta pe cale civilă la instanța civilă, la fel și societatea care nu s-a constituit parte civilă în cauză, astfel că nu se poate dispune măsura confiscării sumelor de bani obținute de către inculpate, deoarece nu ar fi admisibil ca aceste sume de bani să fie atât confiscate în folosul statului, cât și acordate ulterior de instanța civilă persoanelor cărora li s-a transmis pe cale convențională dreptul respectiv.
Împotriva sentinței penale nr. 786 din 15.04.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, au formulat apel P. de pe lângă Judecătoria A. și inculpata K. M. R., înregistrate pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 28.05.2015 sub nr._ .
În cuprinsul motivelor de apel formulate, P. de pe lângă Judecătoria A. a solicitat, cu privire la inculpata K. M. R., interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.p. 1969, respectiv dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține calitatea de administrator/conducător în cadrul unor persoane juridice (societăți comerciale sau pe acțiuni), atât ca pedeapsă accesorie, potrivit art. 71 C.p., cât și ca pedeapsă complementară, potrivit art. 65 C.p., cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Inculpata K. M. R. nu a motivat în scris apelul formulat.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport de actele și lucrările dosarului, dar și în raport de criticile invocate de apelanți, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art. 417 Cod procedură penala, Curtea constată că:
Instanța de fond în mod corect a reținut starea de fapt dedusă judecății, respectiv aceea că, în esență, inculpata K. M. R. a falsificat în mod repetat adeverințe de salariu, contracte de muncă și/sau copii ale carnetelor de muncă, din care reieșea în fals calitatea de angajată a inculpatei M. I. A. la ., administrată de către inculpata K. M., sau la ., administrată de către numitul Mastrangelo Emilio, astfel încât inculpata M. I. A., cu înscrisurile ce i-au fost înmânate de către inculpata K. M. s-a prezentat la mai multe unități bancare, obținând în perioada 18.12._06 foloase materiale injuste prin inducerea în eroare a funcționarilor bancari, cu ocazia solicitării și obținerii unor credite sau a unor finanțări în vederea achiziționării de produse cu plata prețului în rate de la instituții financiare nebancare, cauzând un prejudiciu în valoare de 32.618,16 lei.
Inculpata K. M. R. a recunoscut săvârșirea faptei în fața instanței de judecată, unde a solicitat ca judecata să aibă loc în baza art. 375 C. pr. pen.1968.
Raportat la ansamblul materialului probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, Curtea de Apel constată că în mod corect prima instanța a reținut vinovăția inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 Cod Penal 1969 raportat la art. 215 alineatele 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 5 Cod Penal și a constatat incidența dispozițiilor privind procedura simplificată prevăzute art. 375 Cod procedură penală, încadrarea în drept a faptelor săvârșite ca și aplicarea dispozițiilor art. 5 privind legea penală mai favorabilă, fiind de asemenea corectă, iar pedeapsa de 3 ani și 6 luni stabilită a fost just individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal menite a contribui la realizarea scopului educativ și coercitiv prevăzut de art. 52 Codul penal din 1969.
Raportat la aceste criterii de individualizare, la împrejurările cauzei instanța de apel apreciază că nu se justifică reducerea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiuniicomplicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 Cod Penal 1969 raportat la art. 215 alineatele 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 5 Cod Penal. Pentru a-și îndeplini funcțiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii și duratei gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana inculpatei.
În acest sens se va avea în vedere că, față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen. (închisoarea de la 4 luni - 8 ani), pedeapsa aplicată de prima instanță este una orientată către media limitelor amintite. Reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, în baza art. 396 alin 10 C. pr. pen., nu echivalează cu obligația instanței de a aplica inculpatei o pedeapsă chiar la minimul special rezultat din această reducere, individualizarea judiciară efectuându-se tot prin raportare la minimul și maximul pedepsei. Or, față de gradul de pericol social al infracțiunii, în raport cu natura infracțiunii (contra patrimoniului), dar și starea de pericol concret care se evidențiază prin aceea că inculpata K. M. R. în mod repetat a ajutat-o pe inculpata M. I. A. să inducă în eroare numeroase unități bancare pentru a obține credite sau finanțări în baza actelor false furnizate de inculpată, având în vedere și prejudiciul mare rezultat din activitatea infracțională ca și cauză de agravare facultativă a pedepsei, constând în săvârșirea faptei în mod continuat, nu se justifică o reducere suplimentară a pedepsei de 3 ani și 6 luni aplicate inculpatei.
De asemenea, nu se pot reține circumstanțe atenuante, instanța de fond având în vedere toate elementele cauzei și stabilind o pedeapsă bine dozată, care să exprime gradul de pericol social al infracțiunilor și să asigure o reeducare eficientă a inculpatei.
Criticile cu privire la modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei nu vor fi primite, în condițiile în care circumstanțele legate de persoana inculpatei, vârsta acesteia și conduita sa anterioară ca și împrejurarea că pe parcursul procesului penal s-a integrat social în altă țară sunt împrejurări ce țin de integrarea civică normală, neputând astfel prevala față de împrejurările legate de gravitatea faptelor. Simpla stabilire a unei pedepse de 3 ani și 6 luni creează doar o vocație și nu un drept la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Împrejurările legate de gravitatea faptelor și de modul de săvârșire nu permit aprecierea că aplicarea pedepsei ar fi suficientă și fără executarea acesteia, scopul pedepsei putând fi în acest caz atins doar prin executarea efectivă a pedepsei aplicate. Un rol deosebit îl are în acest sens faptul că inculpata a săvârșit un număr foarte mare de acte materiale, prejudiciul total ridicându-se la suma de 32.618,16 lei, rămas în continuare neacoperit, astfel încât scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea în regim de detenție.
Pe de altă parte, în ceea ce privește recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria A., Curtea de Apel constată că este fondat, având în vedere următoarele:
Inculpata a fost trimisă în judecată și condamnată de prima instanță la pedeapsa de 3 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 Cod Penal 1969 raportat la art. 215 alineatele 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art. 5 Cod Penal.
Natura și gravitatea faptelor săvârșite de inculpată, conturate și de numărul mare al actelor materiale comise și de cuantumul prejudiciului, împrejurările în care acestea au fost comise, faptul că inculpata, folosindu-se de funcția exercitată, respectiv de administrator la . a furnizat coinculpatei înscrisuri falsificate din care reieșea în fals calitatea sa de angajată a ., . administrată de către numitul Mastrangelo Emilio, înscrisuri folosite pentru inducerea în eroare a mai multor societăți bancare, precum și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatei care este implicată și în alte dosare privind fapte similare, fiind condamnată definitiv în dosarul_ pentru infracțiuni similare din perioada 07.07._07, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea atât a drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cpen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat-activități ce presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică sau exercițiul autorității, dar și a dreptului prevăzut de art. 64 lit. c C.penal, respectiv dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie sau o activitate de natura celei de care s-a folosit inculpata pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv dreptul de a deține calitatea de administrator/conducător în cadrul unor persoane juridice.
Considerentele primei instanțe în sensul dreptul prevăzut de art. 64 litera c) Cod Penal nu poate fi interzis, deoarece inculpata nu s-a folosit de o anumită funcție, profesie sau activitate pentru a comite infracțiunile, aceste infracțiuni putând fi comise indiferent de calitatea pe care ar fi avut-o sau nu inculpata nu pot fi primite. Interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie sau o activitate de natura celei de care s-a folosit inculpata pentru săvârșirea infracțiunii presupune analiza de către instanță a împrejurărilor în care a fost săvârșită infracțiunea, din care să rezulte că inculpata s-a folosit în concret de calitatea sa de administrator, fiind fără relevanță dacă infracțiunea de înșelăciune pentru care s-a constatat vinovăția inculpatei putea fi săvârșită și în lipsa acestei calități.
Față de aceste dispoziții și analizând circumstanțele concrete ale prezentei cauze constând în aceea că inculpata, administrator al ., a falsificat înscrisuri care atestau nereal calitatea coinculpatei de angajată la ., Curtea de Apel apreciază că în speță se impunea și interzicerea dreptului prevăzut de dispozițiile art. 64 lit. c C.penal, motiv pentru care, având în vedere că inculpata nu prezintă garanțiile necesare exercitării calității de administrator/conducător în cadrul unor persoane juridice, Curtea de Apel va reține, alături de dispozițiile art. 64 lit. a teza a II-a lit. b C.penal și a dispozițiilor prevăzute de art. 64 lit. c C.penal, vizând interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie sau o activitate de natura celei de care s-a folosit inculpata pentru săvârșirea infracțiunii.
Față de aceleași considerente, având în vedere nedemnitățile și lipsa garanțiilor constatate deja în persoana inculpatei, constatând că sunt îndeplinite condițiile art. 65 Codul penal din 1969, cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 12 din Legea 187/2012, se impune aplicarea față de inculpată și a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II, b și c Codul penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține calitatea de administrator/conducător în cadrul unor persoane juridice, pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei principale, având în vedere că scopul pedepsei constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni se realizează și prin aplicarea pedepselor complementare.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata K. M. R. împotriva sentinței penale nr. 786/15.04.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
În baza art. 421 alin. 2 lit. a C.p.p., va admite apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria A., împotriva aceleiași sentințe.
Va desființa sentința penală atacată sub aspectul pedepselor complementare și accesorii și rejudecând în aceste limite:
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Codul penal din 1969, cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 12 din Legea 187/2012, va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II, b și c (dreptul de a deține calitatea de administrator/conducător în cadrul unor persoane juridice) Codul penal din 1969.
În temeiul art. 65 Codul penal din 1969, cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 12 din Legea 187/2012, va interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II, b și c Codul penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține calitatea de administrator/conducător în cadrul unor persoane juridice, pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei principale.
Va menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga apelanta să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
Va dispune plata sumei de 260 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata K. M. R. împotriva sentinței penale nr. 786/15.04.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .
În baza art. 421 alin. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria A., împotriva aceleiași sentințe.
Desființează sentința penală atacată sub aspectul pedepselor complementare și accesorii și rejudecând în aceste limite:
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Codul penal din 1969, cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 12 din Legea 187/2012, interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. art.64 lit. a teza II, b și c (dreptul de a deține calitatea de administrator/conducător în cadrul unor persoane juridice) Codul penal din 1969.
În temeiul art. 65 Codul penal din 1969, cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 12 din Legea 187/2012, interzice inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza II, b și c Codul penal din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține calitatea de administrator/conducător în cadrul unor persoane juridice, pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei principale.
Menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă apelanta să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
Dispune plata sumei de 260 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
F. M. C. FLORENȚA F. P.
GREFIER,
I. M. S.
Red. F.F./28.09.2015
Tehnored. I.M.S. - 5 ex./24.09.2015
Primă instanță: Judecătoria A. – jud. R. E. M.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... |
|---|
