Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Încheierea nr. 5/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 5/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 11414/30/2013/a16
Dosar:_/30/2013/a14
Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECTIA PENALĂ
ÎNCHEIERE NR. 5/CO
Ședința publică din 15 ianuarie 2015
PREȘEDINTE: L. ANI B.
GREFIER: C. U.
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de inculpatul S. S. împotriva încheierii din data de 07.01.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ 3.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul S. S., asistat de avocat din oficiu Barbacariu Loedana.
P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror E. B..
Procedura de citare legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu al contestatorului, avocat Barbacariu L., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii pronunțată și în rejudecare, revocarea măsurii arestului la domiciliu sau înlocuirea acestei măsuri cu măsura controlului judiciar, avându-se în vedere faptul că în dosarul de fond s-a administrat aproape întreg probatoriul, ultimul termen de judecat fiind acordat pentru sosirea raportului de expertiză medico-legală. Prin urmare, consideră că nu se mai impune menținerea acestei măsuri și față de faptul că pericol social s-a disipat, iar din înscrisuri rezultă conduita buna a inculpatului pe parcursul cercetării judecătorești. Totodată, se arată că din probele administrate până la acest moment, se prefigurează o altă stare de fapt decât cea reținută iniția.
Procurorul solicită respingerea contestației, avându-se în vedere gravitatea acuzației și în vederea înlăturării stării de pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul S. S., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației, arătând că perioada scursă de la luarea măsurii este îndelungată, respectiv 18 luni și instanța nu a solicitat nici măcar fișa de cazier din Germania pentru a se vedea conduita sa.
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul T. nr. 881/301/P/2013, emis la data de 28.11.2013 și înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 29.11.2013 sub număr dosar_ 3, inculpatul S. S. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și tentativă la omor calificat, fapte prevăzute și pedepsite de art. 239 alin. 1 și 5 C.pen., art. 321 alin. 1 și art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 C.p., art. 175 alin. 1 lit. i C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
În sarcina inculpatului s-a reținut că în data de 01.08.2013, în jurul orelor 19,00, pe fondul unui conflict legat de o proprietate, în timp ce se afla pe o stradă a municipiului Timișoara, a aplicat părții vătămate S. I. o lovitură cu partea tăietoare a unui topor în zona capului, iar în momentul în care pentru aplanarea conflictului a intervenit un echipaj de jandarmi, a amenințat cu toporul pe unul dintre aceștia, fapt ce l-a determinat pe jandarm să tragă două focuri de armă în plan vertical. În urma agresiunilor care au avut loc cu acea ocazie, partea vătămată S. loan, a suferit un traumatism cranio-facial prin heteroagresiune, . zigomatic dr. perete anterior a osului frontal drept si maxilar, multiple plăgi contuze frontale, axilara, la nivelul ochiului drept, antebraț stâng fata anterioara si posterioara, leziuni ce necesită pentru vindecare un număr de 30 de zile de îngrijiri medicale, conform Raportului de constatare medico-legală nr.1845/1.08.2013.
Fapta de ultraj prev. de art. 239 alin. 1 și 5 Cp. a format obiectul dosarului nr._/P/2013 în care la data de 2.08.2013 s-a dispus reținerea numitului S. S. pentru o perioada de 24 de ore începând cu data de 2.08.2013 până la data de 02.08.2013.
La data de 02.08.2013 in dosarul nr.l0207/P/2013, având ca obiect infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea liniștii publice, organele de politie au dispus reținerea numitului S. S. pentru o perioada de 24 de ore începând cu data de 2.08.2013 orele 1930 până la data de 3.08.2013 orele 1930.
La data de 03.08.2013 față de S. S. s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost prezentat Judecătoriei Timișoara cu propunere de arestare preventivă, iar instanța a dispus arestarea preventiva a inculpatului pe o perioada de 28 de zile, începând cu data de 3.08.2013 si pana la data de 30.08.2013 inclusiv, ulterior starea de arest preventiv fiind prelungită succesiv.
Prin decizia penală nr. 11/CO din 14.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._ 3/a4, în baza art. 425 1 alin. 2 lit. a C.p.p., s-a admis contestația formulată de inculpatul contestator S. S. împotriva încheierii penale din 10.02.2014 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ 3, s-a desființat încheierea penală contestată și în rejudecare, în temeiul art. 242 alin. 2 C.p.p., s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu care va fi executat în Timișoara, ., jud. T., cu următoarele obligații: să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat; să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia și nici cu martorii.
În temeiul art. 221 alin. 4 C.p.p., i s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
S-a încredințat supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu, organelor de poliție în a cărui circumscripție locuiește inculpatul.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului S. S. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 64 din 03.08.2013 emis de Judecătoria Timișoara și punerea de îndată în executare a măsurii arestului la domiciliu de către inculpat.
Prin încheierea penală din 07.01.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ 3 s-a constatat legală și temeinică măsura arestului la domiciliu a inculpatului S. S..
În baza art. 362 alin. 2 C.p.p., raportat la art. 208 alin. 4 C.p.p. și art. 218 și urm. C.p.p., a fost menținută măsura arestului la domiciliu dispusă față de inculpatul S. S., urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu să fie verificate înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv înainte de 07.03.2015.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul T. a reținut că dispozițiile art. 242 alin. 2 stipulează că „ măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoara, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia si, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduite procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1”.
S-a mai reținut că potrivit art. 202 C.p.p. - scopul, condițiile generale de aplicare și categoriile măsurilor preventive - măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni. Orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
De asemenea, s-a reținut că potrivit art. 211 alin. 2 C.p.p. judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța de judecată, în cursul judecății, poate dispune luare măsurii controlului judiciar față de inculpat dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 202 alin.1.
Tribunalul T. a apreciat că luarea măsurii arestării preventive și menținerea ulterioară a acestei măsuri, precum și înlocuirea și menținerea măsurii arestului la domiciliu, au fost dispuse cu respectarea condițiilor legale, respectiv: există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat; infracțiunile sunt din cele menționate în art. 223 alin. 2 C.p.p., măsură preventivă este proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Astfel, s-a reținut că există probe din care să rezultă suspiciunea rezonabilă în sarcina inculpatului privind săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat, respectiv infracțiunile prev. de art. 239 alin. 1 și 5 C.pen. (art.257 alin. 1, 4NCP), art. 321 alin. 1 (art. 371 NCP) și art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 C.p., art. 175 alin. 1 lit. i C.pen.( art.32 rap. la art. 188 alin. 1 NCP) cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
Tribunalul a constatat că în sarcina inculpatului s-a reținut că în data de 01.08.2013, în jurul orelor 19,00, pe fondul unui conflict legat de o proprietate, în timp ce se afla pe o stradă a municipiului Timișoara, a aplicat părții vătămate S. I. o lovitură cu partea tăietoare a unui topor în zona capului, iar în momentul în care pentru aplanarea conflictului a intervenit un echipaj de jandarmi, a amenințat cu toporul pe unul dintre aceștia, fapt ce l-a determinat pe jandarm să tragă două focuri de armă în plan vertical. În urma agresiunilor care au avut loc cu acea ocazie, partea vătămată S. loan, a suferit un traumatism cranio-facial prin heteroagresiune, . zigomatic dr. perete anterior a osului frontal drept si maxilar, multiple plăgi contuze frontale, axilara, la nivelul ochiului drept, antebraț stâng fata anterioara si posterioara, leziuni ce necesită pentru vindecare un număr de 30 de zile de îngrijiri medicale, conform Raportului de constatare medico-legală nr.1845/1.08.2013.
În acest sens au fot avute avute in vedere probele administrate în dosarul de urmărire pe penală și în cursul cercetării judecătorești până în prezent.
În sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea unei infracțiuni intenționate contra vieții, respectiv infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 C.p., art. 175 alin. 1 lit. i C.pen.( art.32 rap. la art. 188 alin. 1 NCP) și infracțiunea prev. de art. 239 alin. 1 și 5 C.pen. (art.257 alin. 1, 4NCP), care se înscriu între infracțiunile menționate în art. 223 alin. 2 C.p.p.
Tribunalul T. a apreciat că măsură preventivă este proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, respectiv înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică vor fi analizate de instanță, potrivit art. 223 alin. 2 C.p.p., pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana inculpatului.
Totodată, s-a reținut că, prin încheierea din data de 15.09.2014 instanța de fond a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, încheiere care a fost desființată, în urma admiterii contestației Parchetului de pe lângă Tribunalul T. și menținută măsura arestului la domiciliu față de inculpat, prin decizia penală nr. 497/CO din 19.09.2014 a Curții de Apel Timișoara.
Deși în materia măsurilor preventive nu se poate opune autoritatea de lucru judecat, Tribunalul T. a constatat că nu au apărut împrejurări noi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduite procesuale a inculpatului, de natură să justifice înlocuirea arestului la domiciliu cu o măsura neprivativă de libertate sau pentru a se dispune revocarea acestei măsuri.
Împotriva încheierii din data de 07.01.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ 3 a formulat contestație, în termen legal, inculpatul S. S., criticând-o ca netemeinică.
Contestația nu a fost motivată în scris, iar susținerile orale ale inculpatului și apărătorului său desemnat din oficiu sunt consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.
Analizând contestația inculpatului în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale menționate, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, întrucât inculpatul se află în situația prevăzută de art. 218 rap. la art. 223 alin. 2 C.pr. pen. și, așa cum rezultă din probele administrate, există suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată iar privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului la domiciliu s-au menținut și nu permit a se dispune o măsură preventivă mai puțin restrictivă de drepturi. Astfel, în privința inculpatului există în continuare probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, respectiv infracțiunile de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 C.p. din 1969 rap. la art. 174, 175 alin. 1 lit. i C.p. din 1969, ultraj prev. de art. 239 al. 1, 5 C.p. din 1969 și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 al. 1 C.p. din 1969, probele administrate în cursul urmăririi penale, care au fost luate în considerare pentru trimiterea în judecată a inculpatului, probațiunea administrată în cursul cercetării judecătorești nemodificând substanțial situația de fapt inițială.
În cauză sunt îndeplinite și prevederile art.218 rap.la art.223 alin.2 C. pr. pen., deoarece tentativa de omor se regăsește în enumerarea limitativ prevăzută de lege.
Instanța de control judiciar apreciază că măsura preventivă este proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, respectiv înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, analiza acestor criterii făcându-se pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine și a altor împrejurări privitoare la persoana inculpatului. astfel, măsura arestului la domiciliu este necesară în continuare pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, pericol care rezultă din natura și gravitatea faptelor presupus a fi fost comise (infracțiunile de tentativă la infracțiunea de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice), din modul și circumstanțele presupuse de comitere a faptelor și contribuția reținută în sarcina inculpatului de actul de sesizare, obiectul vulnerant folosit, respectiv un topor, împrejurări de natură să reliefeze periculozitatea pe care o prezintă inculpatul. Odată stabilită existența suspiciunii rezonabile că inculpatul ar fi săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani și că modul și circumstanțele de comitere a acestora, anturajul și mediul frecventat, conduc la concluzia că se impune o restrângere a libertății sale; în analiza contestației, urmează a verifica respectarea prevederilor art. 202 alin. 3 C.p.p.: „Orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea ei”. O primă împrejurare relevantă din această perspectivă este legată de faptul că infracțiunea de care este acuzat inculpatul are un caracter de violență fizică, produsă într-o zonă aglomerată, ar fi alarmat locatarii din zona respectivă, ceea ce denotă și lipsa oricărui mijloc de autocenzură în situații de stres și lipsa respectului față de colectivitate, astfel că cetățenii din localitatea unde domiciliază sunt în pericol sub aspectul siguranței fizice/psihice, ceea ce o face încă proporțională cu măsura arestului la domiciliu.
Timpul scurs de când inculpatul se află sub puterea unei măsuri privative, din 03.08.2013 până în prezent nu a depășit durata unui termen rezonabil prev. de art.5 par.3 CEDO, apreciat prin prisma criteriilor pe care Curtea Europeană le-a menționat în jurisprudența sa, neputându-se omite nici faptul că după o perioadă de 6 luni de arest preventiv inculpatul a obținut în cursul procedurii înlocuirea măsurii cu o măsură preventivă mai ușoară, respectiv arestul la domiciliu.
Prin urmare, la acest moment procesual, nu se constată o modificare a temeiurilor care au justificat luarea măsurii arestului la domiciliu, iar o măsură mai puțin restrictivă de drepturi cum este cea a controlului judiciar nu este apreciată ca aptă a garanta ordinea publică. În acest sens, nu se poate omite faptul că inculpatul este acuzat de infracțiuni cu violență și care aduc atingere și traiului normal și al colectivității, astfel că elementele ce țin de lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală corectă sau starea de sănătate a inculpatului, nu pot prevala.
Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 206 C.p.p. se va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul S. S. împotriva încheierii din data de 07.01.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ 3.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art. 206 C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul S. S. împotriva încheierii din data de 07.01.2015 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ 3.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 100 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.01.2015.
PREȘEDINTE,
L. ANI B.
GREFIER,
C. U.
Red.L.B.- 30.01.2015
Tehnored C.U.-02.02.2015
Prima inst.- jud. S. L.– Tribunalul T.
| ← Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Hotărâre din... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 5/2015. Curtea de... → |
|---|
