Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466 NCPP. Decizia nr. 785/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 785/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 02-10-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 785/A
Ședința publică de la 02 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I. M.
Judecător G. B.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror S. A., din cadrul D. – S. T. Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de condamnatul C. G. împotriva sentinței penale nr. 683 din 4.08.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: condamnatul personal, în stare de deținere, asistat de avocat din oficiu B. A. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu al condamnatului solicită admiterea apelului și, pe fond redeschiderea acestuia, inculpatul nu a fost prezent nici în faza de urmărire penală și nici în faza de judecată, fiind soluționată cauza în lipsa acestuia.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului, ca nefondat. Inculpatul a fost prezent în fața primei instanțe, la primul termen de judecată, solicitând amânarea cauzei pentru a-și angaja apărător, iar din acel moment a avut termen în cunoștință.
Condamnatul, având cuvântul, solicită redeschiderea apelului, nu a fost audiat.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.683/04.08.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în baza art. 469 alin. 4 coroborat cu art. 466 Cod Procedură Penală, a fost respinsă cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnatul C. G., deținut în P. A., în executarea pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 234 din 23.05.2006 a Tribunalului A., pronunțată în dosar nr. 657/2006, rămasă definitivă prin neapelare.
În baza art. 275 alin. din Cod procedură penală a fost obligat condamnatul să plătească statului suma de 200 lei cheltuielile judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la prima instanță la data de 30.09.2013, condamnatul C. G., deținut în P. A., prin apărător ales cu împuternicire avocațială la dosar a formulat cerere de rejudecare după extrădare în două dosare penale ale Tribunalului A., respectiv dosarul penal nr. 657/2006 și dosarul nr. 3653/2006.
În motivarea cererii condamnatul a arătat că a lipsit atât la urmărirea penală cât și la judecata în fond, fiind plecat din țară.
Prin sentința penală nr. 28/28.01.2014 a Tribunalului A., în baza art. 522 ind. 1 Cod procedură penală, s-a respins cererea de rejudecare formulată de condamnat.
Prin decizia penală nr. 310/A din 9.04.2014 a Curții de Apel Timișoara, s-a admis apelul declarat de condamnat împotriva hotărârii judecătorești mai sus menționate, s-a desființat sentința apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul A.. În considerentele deciziei de casare s-a reținut că judecătorul fondului nu a examinat dacă în cauză sunt incidente dispozițiile art. 522 ind. 1 Cod procedură penală 1968 ( art. 466, art. 467 Cod procedură penală), procedură instituită în scopul garantării exercitării dreptului la un proces echitabil, în principal a dreptului la apărare, al inculpaților care au lipsit pe întreaga durată a procedurii de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pronunțată în cauză.
În rejudecarea cauzei, în conformitate cu considerentele deciziei de casare, în urma disjungerii celor două dosare penale în care se solicită redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, în conformitate cu art. 466 Cod procedură penală, prima instanță, din analiza actelor și lucrărilor dosarului a reținut că prin sentința penală nr. 234 din 23.05.2006 pronunțată în dosar nr. 657/2006 a Tribunalului A., au fost aplicate condamnatului următoarele pedepse: 6 ani închisoare pentru art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, 2 ani închisoare pentru art. 71 alin.1 din OUG 105/2001.
Au fost contopite pedepsele mai sus aplicate condamnatului în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an închisoare, rezultând de executat o pedeapsă de 7 ani închisoare în regim de detenție
Hotărârea judecătorească a rămas definitivă prin neexercitarea căii de atac. A fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 287/2006 din 5.07.2006 a Tribunalului A..
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, ulterior prinderii și extrădării sale din Marea Britanie, condamnatul a formulat apel peste termen înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara în data de 3.09.2013. Prin decizia penală nr. 169/A /11.09.2013 a Curții de Apel Timișoara a fost respins ca tardiv apelul declarat de condamnat.
Cererea de redeschidere a procesului penal în cazul judecății în lipsa persoanei condamnate, formulată de petentul C. G., a fost analizată de către prima instanță în contextul prevederilor art. 466 - 470 Cod procedură penală, deoarece pe de o parte, normele procedural penale sunt de imediată a aplicare iar pe de altă parte se observă din examinarea prevederilor legale în vigoare la această dată că au fost legiferate aspectele rezultate din practica judiciară a rejudecării cauzelor în baza art. 522 ind. 1 din vechiul Cod procedură penală.
Astfel, raportat la starea de fapt reținută, prima instanță a constatat că cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnat la data de 30.09.2013 nu este admisibilă în principiu. Aceasta pentru că în speță se constată că, condamnatul a fost prezent la termenul de judecată din data de 17.02.2006, astfel cum rezultă din încheierea de ședință de la acea dată în dosar nr. 657/2006, ( fila 91, Vol. II), acesta luând termen în cunoștință.
Este adevărat că, inculpatul a fost condamnat în lipsă, în prezența apărătorului desemnat din oficiu care a pus concluzii în conformitate cu încheierea de amânare a pronunțării aflată la fila 494, Vol.II., însă această lipsă a condamnatului s-a datorat sustragerii de către el de la judecarea cauzei, atitudine procesuală astfel adoptată de condamnat neputând fi considerată justificată în condițiile art. 466 alin. 2 Cod procedură penală. Procedura de rejudecare a cauzei are scopul de a permite inculpaților care nu au avut cunoștință de procesul penal derulat împotriva lor să-și exercite dreptul la apărare și nu scopul de a prelungi procesul penal pentru acei inculpați care cu bună știință s-au sustras de la judecată.
În consecință, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 466 Cod penal, tribunalul în baza art. 469 alin. 4 Cod procedură penală, a fost respinsă cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnatul C. G., în executarea pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 234 din 23.05.2006 a Tribunalului A., pronunțată în dosar nr. 657/2006, rămasă definitivă prin neapelare.
Împotriva sentinței penale nr. 683 din 4.08.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ a declarat apel condamnatul C. G. înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 18.06.2014, sub nr._ .
În motivarea apelului condamnatul a solicitat admiterea cererii, deoarece a fost judecat în lipsă înainte de extrădare.
Din analiza sentinței apelate, prin prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, în limitele prev. de art.417 al. 2 C.p.p., Curtea reține următoarele:
Rejudecarea cauzei poate fi dispusă doar în condițiile în care petentul a fost judecat și condamnat în lipsă, ceea ce înseamnă că în concret trebuie dovedită împrejurarea că petentul-condamnat nu a avut cunoștință de procesul penal, nu a fost prezent niciodată în fața instanței de judecată, nu s-a putut realiza audierea sa și nu a putut participa nemijlocit la administrarea probatoriilor.
Potrivit art.466 alin.2 C.p.p. „este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța.”
În speță, din înscrisurile dosarului penal nr.657/2006, rezultă că inculpatul a fost prezent la termenul de judecată din 17.02.2006 așa cum rezultă din încheierea de ședință de la acea dată ( fila 91 vol. II ), acesta luând termen în cunoștință.
Articolul 6 paragraful 3 din Convenția Europeană a Dreptului Omului recunoaște celui acuzat ,,dreptul de a se apăra el însuși”, Curtea Europeană stabilind că prezența inculpatului este în principiu obligatorie la soluționarea cauzei. Se admit excepții de la regula prezenței inculpatului atunci când asigurarea acestei condiții ar conduce la amânarea nejustificată a procedurii și dacă inculpatul are o culpă în absența sa.
Curtea a mai stabilit că art. 6 paragraful 3 nu se aplică fugarilor (celor care se sustrag) și celor care au renunțat fără echivoc la dreptul de a se apăra personal în fața instanței ( cauza Colozza c. Italiei, Somogyi c. Italiei, Medecina c. Suediei). Pentru a fi respectată voința legiuitorului, interpretarea corectă din punct de vedere gramatical și sistematic a sintagmei ,, persoane judecate și condamnate în lipsă”, nu poate fi decât aceea ce include în sfera de aplicare exclusiv pe inculpații condamnați ce au lipsit pe întreaga durată a procedurii de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii.
În cauză, în mod corect prima instanță a respins cererea condamnatului privind redeschiderea procesului, deoarece condamnatul s-a aflat într-o conduită culpabilă, în condițiile în care fiind prezent la un termen de judecată s-a sustras ulterior judecății nefiind îndeplinite prevederile art.466 alin.2 C.p.p..
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen., va respinge ca nefondat apelul declarat de condamnatul C. G. împotriva sentinței penale nr. 683 din 4.08.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga pe apelant să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare.
În baza art. 272 C.p.p. va dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu din contul Ministerului Justiției în contul Baroului T..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul declarat de condamnatul C. G. împotriva sentinței penale nr. 683 din 4.08.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă pe apelant să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare.
În baza art. 272 C.p.p. dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu din contul Ministerului Justiției în contul Baroului T..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.10.2014.
Președinte, C. I. M. | Judecător, G. B. |
Grefier,
A. B.
RED: CIM/03.10.2014
Dact: A.B. 2 exempl/ 06 Octombrie 2014
Primă instanță: Tribunalul A.
Jud: C. V. L.
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 331/2015. Curtea de... → |
|---|
