ICCJ. Decizia nr. 2676/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2676/2005
Dosar nr. 1716/2005
Şedinţa publică din 22 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă,
Din actele dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Olt, prin sentinţa penală nr. 210 din 19 octombrie 2004, condamnă pe inculpatul M.D. la 18 ani de închisoare şi 8 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 37 lit. b) şi a art. 71 C. pen.
Inculpatul este menţinut în stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenţia preventivă, de la 4 august 2003 până la zi.
El este obligat să plătească:
- 15.000.000 lei daune părţii civile F.D. şi
- 10.400.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Actul de învinuire reţine, în esenţă, că, la data de 25 iulie 2003, inculpatul a avut o altercaţie cu concubina sa R.C.L.B. (40 ani), pe care a lovit-o, în mod repetat, cu pumnii şi cu picioarele.
Internată în spital, victima decedează la data de 4 august 2003, cu toate îngrijirile medicale acordate.
Raportul de constatare medico-legală consideră că moartea victimei s-a datorat şocului toxico-septic, cu insuficienţă renală acută, consecinţe ale unei rupturi traumatice de ileon, ruptură cauzată de compresiunea abdomenului, prin lovire cu pumnul şi călcare cu piciorul, leziuni direct mortale.
Inculpatul declară apel, cerând achitarea de orice penalitate, deoarece el nu a lovit victima, aceasta din urmă având un conflict cu alte persoane, cu care este posibil să se fi „învălmăşit”
Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 47 din 14 februarie 2005, respinge, ca nefondat, apelul inculpatului, pe care îl menţine în stare de arest şi îl obligă la 600.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Prin aceeaşi decizie, instanţa de apel deduce, în continuare, detenţia preventivă a inculpatului.
Prin recursul de faţă, inculpatul critică decizia, reiterând cererea din apel, la care adaugă că, oricum, i s-a aplicat o pedeapsă excesivă.
Critica nu este întemeiată.
Martorii A.A., D.F., N.I.D. şi M.P., mama inculpatului, confirmă că el a lovit, în mod repetat victima cu pumnii şi cu picioarele, victima, care, în urma acestor lovituri, s-a prăbuşit.
După ce victima s-a ridicat ea a fost, din nou, lovită, în mod repetat, cu pumnii şi cu picioarele, de, către inculpat, arată aceiaşi martori oculari.
De altfel, şi la urmărirea penală şi în faţa instanţei de fond, însuşi inculpatul recunoaşte că a agresat victima.
Mai mult, martorii menţionează că nu a fost prima oară când inculpatul a agresat victima, pe care a lovit-o şi la 16 septembrie 2003, cauzându-i leziuni vindecabile în 50-55 tratament medical.
Actele medico-legale, de la dosar, atestă că victima a fost agresată şi la 16 septembrie 2003.
Nu sunt temeiuri pentru reducerea pedepsei inculpatului. Fapta lui este gravă.
El a mai fost condamnat, în anul 1992, la 4 ani de închisoare.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului va fi respins, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.D. împotriva deciziei penale nr. 47 din 14 februarie 2005 a Curţii de Apel Craiova.
Compută din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 4 august 2003, la zi.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 aprilie 2005.
| ICCJ. Decizia nr. 1357/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs → |
|---|
