ICCJ. Decizia nr. 637/2005. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.637/2005
Dosar nr. 6152/2004
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, înregistrată sub nr. 2214 din 5 mai 2003, condamnatul D.V. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 612 din 4 octombrie 2001, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. 4180/2000, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3950 din 24 septembrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie.
În motivarea cererii, petentul arată că după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a formulat plângere împotriva martorelor F.M. şi F.E., pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.
Petentul invocă dispoziţiile art. 394 lit. b) C. proc. pen., precizând că aceste mărturii care au fost determinante în adoptarea hotărârii instanţei de fond, constituie fapte noi ce nu au fost cunoscute de vreo instanţă la soluţionarea cauzei.
Procedând la judecarea cauzei, instanţa astfel sesizată a pronunţat sentinţa penală nr. 1051 din 2 septembrie 2004 prin care a dispus respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.
În considerentele sentinţei se arată că motivul invocat nu se încadrează în prevederile art. 394 lit. b) C. proc. pen., nefiind vorba de nici o faptă sau împrejurare nouă, relevantă sub aspectul stabilirii vinovăţiei petentului.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penală nr. 720 din 7 octombrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, motivând că nefiind îndeplinite cerinţele de admisibilitate prevăzute de textele de lege evocate, în mod corect, instanţa de fond a respins cererea de revizuire.
Instanţa de apel mai arată că din cuprinsul cererii şi actele de cercetare efectuate de procuror nu rezultă că cele două martore au săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă şi nici că declaraţiile necorespunzătoare adevărului au constituit temei de condamnare a inculpatului.
Împotriva menţionatelor hotărâri, condamnatul revizuient a declarat recurs, susţinând că respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, este greşită.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 294 lit. b) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere.
Deşi în cuprinsul cererii de revizuire formulată de petiţionar s-a invocat acest temei de drept, susţinându-se că după adoptarea hotărârii de condamnare s-a descoperit faptul că două dintre martorele audiate în cursul procesului au comis infracţiunea de mărturie mincinoasă, prima instanţă a respins cererea respectivă, ca inadmisibilă, fără a examina cauza pe fond.
Cum această încălcare, care constituie motivul de casare prevăzut de art. 3959 pct. 9 C. proc. pen., nu a fost remarcată de către instanţa de apel, recursul formulat de condamnatul D.V. fiind întemeiat, urmează a fi admis, a se casa hotărârile pronunţate şi a se trimite cauza pentru rejudecare la instanţa de fond.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de revizuientul D.V. împotriva deciziei penale nr. 720 din 7 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează hotărârea atacată precum şi sentinţa penală nr. 612 din 4 octombrie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală.
Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 577/2005. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 786/2005. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
