ICCJ. Decizia nr. 1531/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1531/2009
Dosar nr. 10797/1/2008
Şedinţa publică din 2 octombrie 2009
Asupra plângerii de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerile adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la datele de 3 octombrie 2007 şi 8 octombrie 2007, numita C.M. a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de B.M.M.L., Ş.C.M., L.F. şi P.C., judecători în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub aspectul comiterii infracţiunilor prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen., art. 247 C. pen., art. 249 C. pen., art. 289 C. pen., art. 291 şi art. 215 alin. (1) C. pen.
În motivarea plângerilor formulate, petenta a arătat că magistraţii nu au analizat probele aflate la Dosarul nr. 11977/1/2006 al instanţei supreme respingându-i, în mod neîntemeiat, cererea de revizuire pe care aceasta a formulat-o în cauza respectivă.
Petenta a mai susţinut că judecătorii au tergiversat judecarea cauzei prin amânări nejustificate, vătămându-i astfel drepturile şi interesele legale.
În temeiul disp. art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. din 20 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistraţii intimaţi, cu privire la comiterea infracţiunilor reclamate, argumentându-se că aspectele sesizate nu s-au confirmat.
Soluţia a fost contestată de petiţionară în conformitate cu disp. art. 278 C. proc. pen.
Prin rezoluţia din 28 noiembrie 2008, procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca neîntemeiată, plângerea.
În temeiul art. 2781 C. proc. pen., petenta a formulat plângere la instanţă, exprimându-şi nemulţumirea pentru faptul că nu a fost citată şi audiată de procuror, nu a propus probe conform dispoziţiilor legale în materie, necunoscând ce activităţi au fost desfăşurate.
Plângerea nu este întemeiată.
Potrivit art. 224 C. proc. pen., în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare. Aceste acte premergătoare au menirea fie de a completa informaţiile pe care organul de urmărire le au cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, fie numai să verifice aceste informaţii spre a se putea desprinde concluziile corespunzătoare în legătură cu începerea urmăririi penale.
În această fază premergătoare urmăririi penale, nu pot fi dispuse măsuri procesuale, deoarece acestea se pot lua numai cu privire la învinuit sau inculpat.
Datele sau informaţiile privind săvârşirea infracţiunii, culese în faza premergătoare urmăririi penale sunt limitate, ele constituind acel minim necesar care poate forma convingerea organului de urmărire penală că poate începe urmărirea.
În această fază nu se audiază martori, în sensul strict al dispoziţiilor legale, aşa cum greşit susţine petenta.
Prin rezoluţia atacată s-a concluzionat că nu există date sau indicii în sensul săvârşirii vreunei infracţiuni de către magistraţii care au participat la soluţionarea Dosarului nr. 11977/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
De altfel, petenta este nemulţumită de modul în care instanţa a soluţionat cererea sa, invocând greşita aplicare a dispoziţiilor legale.
Nemulţumirile legate de soluţiile organelor judiciare îşi pot găsi rezolvarea prin promovarea căilor legale de atac, astfel soluţiile criticate fiind supuse controlului judiciar.
Activitatea magistraţilor este una de apreciere a probelor şi de interpretare a faptelor şi dispoziţiilor legale aplicabile, iar adoptarea unei soluţii implică un raţionament în favoarea sau în detrimentul uneia din părţi, ceea ce nu înseamnă angajarea „de plano” a răspunderii penale a magistraţilor ca urmare a plângerii părţii nemulţumite.
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 2781 pct. 8 lit. a) C. proc. pen., va fi respinsă, plângerea petentei, ca nefondată.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligată petenta la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara C.M. împotriva rezoluţiei nr. 1360/P/2007 din 20 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Menţine rezoluţia atacată.
Obligă petiţionara la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1527/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1582/2009. Penal. Abuz în serviciu contra... → |
|---|
