ICCJ. Decizia nr. 1620/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1620/2009
Dosar nr. 6810/1/2009
Şedinţa publică din 12 octombrie 2009
Asupra plângerii penale de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 20 mai 2008, la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, sub nr. 709/P/2008, petiţionarul B.E., domiciliat în Iaşi, a solicitat efectuarea de cercetări şi tragerea la răspundere penală a oamenilor de afaceri M.A., P.R., U.S., Ţ.D., a unor judecători de la Curtea de Apel Iaşi şi Tribunalul Iaşi, a procurorilor P.C. - procuror şef secţie urmărire penală şi criminalistică la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, Prisăcaru Cornelia Irina, prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, P.M., fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, Ş.G., fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, a grefierilor S.F., P.I. şi B.D.N., a lucrătorilor de poliţie M.E.L., N.V., A.H.R. şi B.M., de la Poliţia municipiului Iaşi, a jandarmilor V.D., F.A.L. şi N.A., a avocatului C.E.I. din cadrul Baroului Iaşi, sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 2481 C. pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen. şi trafic de influenţă, prev. de art. 257 C. pen.
Plângeri cu conţinut asemănător au fost adresate de petiţionarul B.E., C.S.M. şi Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, la această ultimă instituţie fiind înregistrate sub nr. 568/P/2009, plângerile vizându-i în plus şi pe magistraţii C.A.M., B.G. şi C.R.R.
La data de 25 februarie 2009, cu ocazia audierii de către procuror, petiţionarul B.E. a susţinut că:
- procurorul P.C. şi-a însuşit în mod nelegal propunerile abuzive ale subcomisarului M.E., solicitând Judecătoriei Iaşi arestarea sa;
- magistratul C.A. a soluţionat recursul declarat de procurorul C.P., cu încălcarea regulilor de competenţă;
- judecătorul C.P. a respins cererea de recuzare a magistraţilor Tribunalului Iaşi, deşi era incompatibil în cauză;
- Dosarul nr. 5772/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi „a fost întocmit abuziv”, ca urmare a denunţurilor calomnioase ale numitei M.A., „la ordinul” fostului procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, P.M. şi al fostului prim procuror Ş.G. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi;
- magistratul B.G. de la Curtea de Apel Iaşi nu a dat curs cererilor sale referitoare la abuzurile a căror victimă a fost;
- Dosarul nr. 5772/P/2006 a fost soluţionat de procurorul C.R.R., prin trimiterea sa în judecată, deşi nu a fost citat şi nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, neavând posibilitatea de a propune probe în apărarea sa;
- a fost agresat de T.G. şi de un alt jandarm, din dispoziţia magistratului Ş.G.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, prin Ordonanţa cu nr. 200/P/2008 din data de 29 mai 2008, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, la rândul său, a dispus conexarea Dosarului nr. 568/P/2009, la Dosarul nr. 709/P/2008.
După finalizarea cercetărilor, prin ordonanţa cu nr. 709/P/2008 din 26 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, soluţie care a fost ulterior infirmată parţial prin rezoluţia cu nr. 8569/4101/II-2/2009 din 31 august 2009 a procurorului şef secţie de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ulterior infirmării, urmare completării cercetărilor efectuate în cadrul actelor premergătoare, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, prin Ordonanţa cu nr. 709/P/2008 din 22 septembrie 2009, în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., art. 25 C. proc. pen., art. 34 C. proc. pen., art. 42-45 C. proc. pen., art. 29 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., art. 210 C. proc. pen. şi art. 13 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002 a dispus:
1. Neînceperea urmăririi penale faţă de:
a) M.M., C.P., foşti judecători la Curtea de Apel Iaşi şi B.G., preşedintele Curţii de Apel Iaşi;
b) C.A., P.E., C.S., A.S., O.L., C.E.C., A.M.C., E.C., P.C. şi Ţ.G., judecători la Tribunalul Iaşi;
c) B.T. şi I.Ţ., judecători la Judecătoria Iaşi;
d) C.R.R., Z.Ş., S.G., procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi;
e) P.C.I., P.C., procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi;
f) P.M., fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, toţi sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 2481, art. 248, art. 288, art. 289, art. 290, art. 250 şi art. 259 C. pen.
2. Disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind faptele prevăzute de art. 257 C. pen., pretins a fi fost comise de magistraţii judecători şi procurori mai sus menţionaţi, în favoarea D.N.A.
3. Disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind faptele prevăzute de art. 246, art. 2481, art. 248, art. 288, art. 289, art. 290, art. 259 şi art. 250 C. pen. pretins a fi fost comise de:
a) M.E.L., N.V., A.H.R. şi B.M., lucrători de poliţie în cadrul Poliţiei municipiului Iaşi;
b) V.D., F.A.L. şi N.A., jandarmi la Judecătoria Iaşi;
c) B.D.N. şi H.G.L., grefieri la Judecătoria Iaşi;
d) C.E.I., avocat la Baroul Iaşi;
e) M.A., domiciliată în Iaşi, b-dul. Ştefan cel Mare şi Sfânt, Iaşi;
f) P.R., domiciliat în Iaşi, b-dul. Ştefan cel Mare şi Sfânt, Iaşi;
g) Ţ.D., domiciliat în Iaşi, b-dul. Ştefan cel Mare şi Sfânt, Iaşi;
h) U.S. domiciliat în Iaşi, b-dul. Ştefan cel Mare şi Sfânt, Iaşi, în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Împotriva acestei ultime ordonanţe petiţionarul B.E. a formulat plângere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul prevederilor art. 2781 C. proc. pen.
Examinând cauza, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că plângerea formulată de petiţionarul B.E. a fost greşit adresată instanţei.
Dispoziţiile art. 278 şi art. 2781 C. proc. pen. reglementează procedura plângerii contra actelor procurorului, precum şi a plângerii în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată.
Potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen. „Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Conform art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. „După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă”.
Din cele două dispoziţii legale mai sus enunţate rezultă că petiţionarul nemulţumit de soluţia de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror, trebuie să parcurgă următoarele etape:
- mai întâi să se adreseze cu plângere conducătorului unităţii de parchet din care face parte procurorul ce a dat soluţia de netrimitere în judecată;
- apoi, dacă plângerea i-a fost respinsă de către conducătorul unităţii de parchet, să se adreseze cu plângere instanţei de judecată.
Or, din actele dosarului rezultă că petiţionarul B.E., nemulţumit de Ordonanţa cu nr. 709/P/2008 din 22 septembrie 2009 dată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, care a efectuat cercetări în cauză, a atacat-o cu plângere direct la instanţă, fără a mai parcurge etapa prealabilă şi obligatorie reglementată de art. 278alin. (1) C. proc. pen., respectiv fără să adreseze mai întâi plângere procurorului şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Această plângere adresată instanţei, având natura juridică a unei căi de atac ce vizează controlul judecătoresc al soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, nu poate fi direct analizată pe fond, decât după ce s-a efectuat un prim control al rezoluţiei procurorului, de către procurorul şef al parchetului din care face parte procurorul ce a dat soluţia în cauză.
Prin procedura prevăzută în art. 275-278 C. proc. pen., accesul la instanţă este condiţionat de parcurgerea etapelor obligatorii, însă, aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, condiţionarea accesului la justiţie nu înseamnă automat îngrădirea acestui drept, întrucât competenţa de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor îi revine legiuitorului.
În aplicarea dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 356/2006, plângerea adresată direct instanţei de judecată împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale dată de procuror, fără ca acestea să fie atacate, în prealabil, conform art. 278 C. proc. pen., la procurorul ierarhic superior, era inadmisibilă.
Noul text al art. 2781 C. proc. pen., dat prin Legea nr. 356/2006, conţine un nou alineat, respectiv alin. (1)3, care prevede că plângerea greşit îndreptată se trimite organului judiciar competent, în cazul în care persoana vătămată nu parcurge etapele obligatorii şi se adresează cu plângere direct instanţei.
Întrucât petiţionarul B.E. s-a adresat cu plângere direct instanţei, fără a parcurge fazele obligatorii instituite prin dispoziţiile legale anterior citate, Înalta Curte va constata că plângerea a fost greşit îndreptată şi, în baza art. 2781 alin. (1)3 C. proc. pen., va trimite plângerea formulată de petiţionarul B.E. împotriva ordonanţei nr. 709/P/2008 din 22 septembrie 2009 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, pentru soluţionarea acesteia, în condiţiile art. 278 C. proc. pen., de către procurorul şef al acestei secţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
În baza art. 2781 alin. (1)3 C. proc. pen., trimite plângerea formulată de petiţionarul B.E. împotriva Ordonanţei nr. 709/P/2008 din 22 septembrie 2009 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, spre competentă soluţionare.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1582/2009. Penal. Abuz în serviciu contra... | ICCJ. Decizia nr. 1642/2009. Penal. Abuz în serviciu contra... → |
|---|
