ICCJ. Decizia nr. 241/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Revizuire - Recurs

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 241/2010

Dosar nr. 1586/63/2006

Şedinţa publică din 25 ianuarie 2010

Asupra recursului penal de faţă constată:

Prin sentinţa penală nr. 142 din 18 martie 2009 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia penală, în Dosarul nr. 1586/63/2006, a fost respinsă, după admiterea în principiu conform art. 403 C. proc. pen., cererea de revizuire formulată de condamnaţii C.M.M., M.C. şi S.G. împotriva sentinţei penale nr. 453 din 23 iunie 2003 a Tribunalului Dolj.

Soluţia instanţei s-a întemeiat pe constatarea că împrejurările invocate în susţinerea cererii de revizuire, demonstrate cu probele administrate în cadrul procedurii extraordinare, au fost cunoscute şi analizate de instanţele de condamnare, neexistând motive care să justifice reformarea hotărârii rămase definitive.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel revizuienţii C.M.M., M.C. şi S.G.

Prin Decizia penală nr. 213 din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au fost admise apelurile, desfiinţată sentinţa atacată şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă a Tribunalului Dolj.

În considerentele deciziei s-a arătat că, după admiterea în principiu a cererilor de revizuire conform dispoziţiilor art. 405 C. proc. pen., instanţa de fond a trecut la rejudecarea cauzei, procedură ce se desfăşoară potrivit regulilor stabilite pentru judecata în primă instanţă.

Cu toate acestea, la termenul din 4 martie 2009 când cauza s-a judecat în fond, revizuientul S.G. şi apărătorii săi aleşi nu au fost prezenţi şi, deşi asistenţa juridică era obligatorie în caz, instanţa nu a luat măsurile necesare în vederea desemnării unui apărător din oficiu pentru revizuient, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 171 alin. (3) şi art. 171 alin. (4)¹ C. proc. pen.

Întrucât dispoziţiile legale privitoare la asistarea părţi în proces atunci când asistenţa juridică este obligatorie potrivit legii sunt prevăzute, sub sancţiunea nulităţii absolute, instanţa de apel a dat eficienţă dispoziţiilor art. 197 alin. (2) C. proc. pen., desfiinţând hotărârea atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs numai revizuientul M.C.

Recursul nu a fost motivat.

În Şedinţa publică din 25 ianuarie 2009, s-a luat act de depunerea la dosarul cauzei a cererii recurentului revizuient cuprinzând declaraţia de retragere a căii de atac formulate împotriva deciziei pronunţate în apel.

Constatând că cererea privind retragerea căii de atac poartă semnătura olografă a recurentului revizuient şi că aceasta a fost clar şi precis redactată sub aspectul solicitării formulate, în conformitate cu dispoziţiile art. 385⁴ raportat la art. 369 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va lua act de retragerea recursului declarat în cauză.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

la act de declaraţia de retragere a recursului formulat de revizuientul condamnat M.C. împotriva Deciziei penale nr. 213 din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul revizuient condamnat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 ianuarie 2010.

← ICCJ. Decizia nr. 2761/2010. Penal. Menţinere măsură de...		ICCJ. Decizia nr. 2762/2010. Penal. Menţinere măsură de... →

Vezi şi alte speţe de drept penal: