ICCJ. Decizia nr. 2762/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2762/2010
Dosar nr. 6313/1/2010
Şedinţa publică din 23 iulie 2010
Asupra recursului penal de faţă;
Prin Încheierea din 28 iunie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 3520/281/2009, în baza art. 3002 C. proc. pen. rap. la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaţilor N.P.M., P.F.G., F.V., P.I. şi Ţ.V.A.I. şi s-a menţinut această măsură.
În esenţă, s-a reţinut că faţă de natura infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi de prima instanţă, de temeiurile care au determinat arestarea lor şi de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, se impune şi în continuare privarea de libertate a inculpaţilor.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul P.F.G.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen., încheierea dată în primă instanţă şi în apel prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive, precum şi împotriva încheierii prin care se dispune menţinerea arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat.
Rezultă aşadar că legiuitorul a avut în vedere posibilitatea de a ataca cu recurs doar încheierile privind măsurile preventive date de acele instanţe ale căror hotărâri, pe fondul lor, sunt susceptibile de a fi supuse căilor ordinare de atac, respectiv prima instanţă şi cea de apel.
per a contrario, în cazul în care instanţa de recurs se pronunţă asupra măsurilor preventive în cursul judecăţii, încheierea acestei instanţe este definitivă.
Or, în speţă, încheierea atacată de către inculpatul P.F.G. este dată de către Curtea de Apel Ploieşti, ca instanţă învestită să soluţioneze recursurile declarate de către inculpaţii din cauză împotriva Sentinţei penale nr. 2388/2009 a Judecătoriei Ploieşti şi a Deciziei penale nr. 113/2010 a Tribunalului Prahova.
În aceste condiţii, potrivit celor expuse anterior, recursul declarat de inculpatul P.F.G. împotriva Încheierii din 28 iunie 2010 este inadmisibil şi va fi respins conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul P.F.G. împotriva Încheierii din 28 iunie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 3520/281/2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 iulie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 241/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 263/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
