ICCJ. Decizia nr. 710/2010. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 710/2010
Dosar nr. 3071/89/2007
Şedinţa publică din 24 februarie 2010
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 111 din 23 februarie 2009 a Tribunalului Vaslui, inculpatul B.C. a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 13 pct. 1 din Legea nr. 678/2001, la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 şi a şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) şi b) în condiţiile art. 71 C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestului preventiv luată faţă de inculpatul dispărut, prin Încheierea nr. 16/U din 12 iunie 2007 a Tribunalului Vaslui.
Conform art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii de 24 de ore (24 aprilie 2007 - 25 aprilie 2007).
Sau mai dispus următoarele:
1. A condamnat pe inculpatul B.C., la următoarele pedepse:
- 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă calificată şi continuată, prev. de art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 pct. 1 din Legea nr. 678/2001;
- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 (şapte) ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. în condiţiile art. 71 C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul dispărut, prin Încheierea nr. 16/U din 12 iunie 2007 a Tribunalului Vaslui.
2. A condamnat pe inculpatul B.T., la următoarele pedepse:
- 6 (şase) ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă calificată şi continuată, prev. de art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele şi a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 (şase) ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de l (un) an închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 2390 din 28 octombrie 2004, pedeapsă pe care o alătură pedepsei de 6 ani închisoare aplicată în prezenta cauză, astfel că inculpatul va avea de executat în total pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Pe durata executării pedepsei, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., potrivit art. 71 C. pen.
În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive luată în lipsă faţă de inculpatul B.T., prin Încheierea nr. 16/U din 12 iunie 2007 a Tribunalului Vaslui.
Conform art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de 24 ore (24 aprilie - 25 aprilie 2007).
3. A condamnat pe inculpata B.C., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă calificată, prev. de art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
A interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.
În temeiul art. 861 C. pen., a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere. Conform art. 862 C. pen., stabileşte termen de încercare de 5 ani.
Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Pe durata termenului de încercare, inculpata a trebuit să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Vaslui, desemnat ca organ de supraveghere;
b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;
O copie a prezentei hotărâri s-a comunicat la data rămânerii definitive la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui, precum şi la Poliţia municipiului Vaslui.
A atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
4. A condamnat pe inculpatul J.I., pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. şi art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
A interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.
În baza art. 81 alin. (1) C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei şi a stabilit, conform art. 82 alin. (1) C. pen., termen de încercare de 4 ani.
A atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de o zi (24 aprilie 2007, ora 16:35 - 25 aprilie 2007, ora 16:35) şi perioada arestării preventive cuprinse între 25 iunie 2007 - 20 decembrie 2007).
A respins cererea inculpaţilor B.C. şi B.T., formulată prin apărător, prin care a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara.
În baza art. 109 alin. (5) C. proc. pen. a dispus să se restituie inculpatului B.T. sumele de 25 euro şi 216 RON depuse la Trezoreria Vaslui cu chitanţa din 9 mai 2007 şi cu Ordinul de încasare din 9 mai 2007.
A admis cererile de scutire de la plata amenzilor judiciare formulate de martora-victimă O. (S.) A. şi de martorul O.V.C.
A fost scutit de la plata amenzilor judiciare în sumă de câte 500 RON cei 2 martori.
În baza art. 118 C. pen., a confiscat de la inculpata B.C. suma de 500 euro, sumă obţinută de la martorul O.V.C., a cărei restituire nu a solicitat-o, în folosul statului.
A respins, ca nedovedită, acţiunea civilă a victimei M.R., constituită parte civilă în timpul urmăririi penale.
A respins, ca tardivă, acţiunea civilă a victimei H.I.
A luat act că celelalte victime nu s-au constituit părţi civile în cauză şi că nu au avut pretenţii de la inculpaţi.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat fiecare inculpat în parte să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de câte 1.300 RON, din care suma de câte 300 RON, reprezintă onorarii pentru apărători din oficiu, pentru victime, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa sentinţa, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 12/D/P/2007 întocmit de DIICOT - Biroul Teritorial Vaslui la data de 17 septembrie 2007, înregistrat la această instanţă sub nr. 3071/89/2007 au fost trimişi în judecată inculpaţii:
- B.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 pct. 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de trafic de minori prev. de art. 13 pct. 1 din Legea nr. 678/2001, de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen.;
- B.T. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 pct. 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de proxenetism prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen.;
- B.C. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 pct. 2 din Legea nr. 678/2001;
- J.I. pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că în perioada 2004 - 2007 cei 4 inculpaţi au racolat, cazat, transportat şi exploatat sexual prin îndemnarea, înlesnirea sau constrângerea a prostituţie a mai multor tinere, printre care şi o minoră, atât în ţară cât şi în Franţa.
Inculpaţii B.C., B.T. şi B.C. nu a înţeles să dea declaraţii fie când s-a făcut propunerea pentru arestarea preventivă, fie în timpul cercetării judecătoreşti, primii 2 sustrăgându-se de la urmărirea penală şi de la judecată.
De altfel, inculpaţii B.C. şi B.T. faţă de care s-a luat măsura arestării preventive în lipsă au dispărut de la domiciliu după ce au fost prezentai instanţei cu propunere de arestare preventivă.
S-a luat declaraţie inculpatului J.I., care a negat săvârşirea faptei, deşi în timpul urmăririi penale a recunoscut fapta, această atitudine oscilantă având-o pe tot parcursul procesului penal.
Au fost audiate martorele victime: H.I., M.I., S.C.S. (căsătorită O.) A.
Au fost audiaţi martorii din lucrări: C.S., S.M.P., P.C., G.M., S.C., P.M.I., C.A.B., N.I., M.L.M., O.V.C.
Au fost audiaţi la propunerea apărătorilor inculpaţilor, martori în circumstanţiere M.V., C.S., A.M., B.M. şi B.A.
Au fost depuse la dosar de către inculpatul J.I.: xerocopie după carte de muncă, xerocopie după contractul de închiriere, xerocopie după certificatul de înregistrare a întreprinderii familiale şi după 1 bilet de călătorie în Franţa, toate în scopul de a dovedi că a devenit un element bun, s-a integrat în societate, că desfăşoară o muncă ce îi asigură traiul, că deşi a plecat în Spania între 2 termene de judecată s-a întors pentru a fi prezent la toate termenele.
S-au mai depus caracterizări, privind pe inculpaţii Bărbulescu şi xerocopie după Contractul individual de muncă nr. 7 din 24 decembrie 2008 privind pe inculpata B.C.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
Martora victimă S. (căsătorită O.) A. are domiciliul în municipiul Vaslui iar în toamna anului 2003 a început cursurile Universităţii „Ş.M." din Suceava, Facultatea de Litere, secţia germană - engleză, pe care însă în cursul lunii noiembrie 2003 le-a întrerupt datorită stării materiale precare pe care o avea ea şi familia sa.
Revenită în municipiul Vaslui a încercat să-şi caute un Ioc de muncă şi întrucât nu a găsit nici în localitatea de domiciliu şi nici în municipiul Iaşi, a fost recrutată de inculpata B.C. care, cunoscându-i problemele grave materiale şi financiare i-a propus să meargă în Franţa unde poate să-i asigure un loc de muncă la o pizzerie.
Inculpata a susţinut că atât soţul său B.C. cât şi tratele şi sora ei sunt plecaţi de mai mulţi ani în Franţa în localitatea Marsilia unde au deschis o pizzerie şi că o pot angaja şi pe ea la acea unitate; martora victimă i-a spus inculpatei că nu are bani să scoată paşaportul şi să-şi plătească deplasarea până în Marsilia însă inculpata i-a răspuns că toate cheltuielile vor fi suportate de ea şi de soţul ei şi că după ce va ajunge în Franţa şi va începe să obţină venituri le va restitui cheltuielile efectuate cu ea.
Discuţiile au avut loc în apartamentul folosit de către inculpata B.C., în cursul lunii decembrie 2003 şi la care au asistat mama inculpatei, încă alte trei persoane printre care şi numita „ Elena „ .pe care martora S.A. o cunoştea din perioada când urma cursurile liceale la Liceul „ I.M.„ din municipiul Vaslui şi despre care inculpata B.C. i-a spus martorei că va pleca şi ea în Franţa pentru a lucra la aceeaşi pizzerie.
Martora victimă a fost de acord cu propunerea inculpatei B.C. de a merge în localitatea Marsilia din Franţa şi să lucreze la acea pizzerie, iar în zilele următoare s-a deplasat împreună cu inculpata B.C. şi numita „E.„ la Trezoreria Vaslui, unde inculpata a achitat taxele necesare celor două tinere pentru a-şi scoate paşapoarte şi în continuare s-au deplasat la Serviciul Paşapoarte pentru depunerea documentaţiei.
Aici s-a constatat că martora S.A. poseda buletin de identitate, astfel că a fost necesar să depună actele în vederea obţinerii cărţii de identitate şi ulterior a paşaportului.
În zilele când s-au deplasat la Serviciul Paşapoarte inculpata B.C. i-a facilitat martorei victimă S.A. o discuţie telefonică cu soţul său, inculpatul B.C. care se afla în Franţa, acesta din urmă asigurând-o pe martoră că el este om serios şi că venind în Franţa îi va oferi acel loc de muncă promis de soţia sa .
Totodată, atât inculpatul C.B. cât şi inculpata B.C. i-a cerut martorei ca, dacă ar afla şi de alte persoane care au o situaţie materială precară şi doresc să lucreze în străinătate, să le prezinte inculpatei.
În jurul datei de 5 ianuarie 2004 inculpata B.C. i-a cerut imperativ martorei S.A. să se mute efectiv la ea deoarece, în perioada următoare soţul ei urma să vină în ţară şi să o ia cu el în Franţa, iar ezitările martorei de a da curs propunerii, inculpata a ameninţat-o spunându-i că i-a făcut cheltuieli mari, inclusiv rezervări pentru transport, că a dat mită pentru obţinerea paşaportului şi a cărţii de identitate în regim de urgenţă, soţul ei îşi rezervase transportul în România, cheltuielile astfel făcute ridicându-se la peste 4.000 euro, bani ce trebuiau să fie recuperaţi şi că, dacă va continua să refuze să mai plece în Franţa cu inculpatul B.C. „mama ei va fi bătută în cuie".
Faţă de aceste ameninţări violente ale învinuitei martora S.A. a acceptat să se mute efectiv în locuinţa folosită de inculpata B.C., motivând atât mamei sale cât şi prietenului ei, martorul O.V.C., că pleacă în Franţa unde a obţinut un contract de muncă la o grădiniţă de copii, urmare a unei diplome internaţionale de limbă engleză pe care martora o deţinea la acel moment, afirmaţii însă care însă nu erau reale.
La jumătatea lunii ianuarie 2004 inculpatul B.C. a venit în ţară şi a reafirmat în mod mincinos că are un loc de muncă pentru ea la o pizzerie în Franţa.
Pe data de 15 februarie 2004 inculpatul B.C. şi martora victimă S.A. prin punctual de trecere a frontierei Turnu, cu mijlocul de transport XXX au părăsit ţara ajungând în Franţa în localitatea Marsilia. Aici, cei doi s-au cazat la un hotel unde pe inculpat îl mai aşteptau sora inculpatei B.C., pe nume „M." şi un cetăţean ungur pe nume „H.”. După două zile, B.C. i-a spus martorei victimă că în fapt nu a fost adusă să lucreze la pizzerie ci va trebui să practice prostituţia la stradă în folosul său.
La refuzul martorei victimă de a se prostitua, B.C. a ameninţat-o cu moartea mamei sale, cât şi a prietenului ei, astfel că în perioada următoare, martora victimă a fost obligată să racoleze clienţi la stradă sub stricta supraveghere a inculpatului B.C., cât şi a altor persoane din anturajul acestuia.
În luna aprilie 2004, cu ajutorul unui client cetăţean francez, martora victimă a reuşit să iasă de sub supravegherea inculpatului şi să ajungă în ţară fiind aşteptată la Bucureşti de prietenul ei, martorul O.V.C.
Aici, au început să primească ameninţări telefonice de la inculpatul B.C., cât şi de la inculpata B.C. atât martora victimă, mama acesteia cât şi martorul O.V.C. cărora li se cerea suma de 2.000 euro ca fiind datoria martorei victimă către cei doi.
Urmare acestor ameninţări şi presiuni la care erau supuşi, martorul O.V.C. a fost de acord să le dea suma de 500 euro, sumă ce a fost remisă de acesta inculpatei B.C.
De asemenea, martora victimă a fost ameninţată de către inculpat şi inculpată să nu denunţe organelor în drept faptele comise de aceştia asupra sa, astfel că martora victimă a solicitat să nu fie confruntată cu aceştia şi nici nu s-a constituit parte civilă.
Martora victimă S.P. a absolvit 8 clase şi datorită situaţiei materiale precare, mama fiind decedată iar ea locuind cu tatăl său şi încă 6 fraţi, a abandonat cursurile clasei a IX-a de la Liceul „I.M.„ din Vaslui. în primăvara anului 2005, în timp ce lucra ca şi zilieră în Piaţa Agroalimentară „T.„ din municipiul Vaslui l-a cunoscut pe numitul B.L. care avea aceeaşi ocupaţie şi care la rândul lui a prezentat-o fratelui său, inculpatul B.C.
Acesta cunoscând situaţia materială precară în care martora se afla, i-a propus să meargă cu el în Franţa unde prin practicarea prostituţiei va obţine venituri însemnate.
De asemenea, inculpatul i-a spus martorei victimă că el a dus multe fete în Franţa unde se prostituează sub supravegherea sa şi a promis că el va suporta cheltuielile necesare pentru obţinerea paşaportului şi deplasarea până în Franţa, că va avea cazarea şi masa asigurată de el şi că venitul obţinut din practicarea prostituţiei îl va împărţi jumătate cu el.
În perioada următoare a venit în ţară şi inculpatul B.T. şi împreună cu fratele său, inculpatul B.C. a făcut presiuni asupra martorei victimă S.P. să meargă cu ei în Franţa să practice prostituţia.
În final martora victimă a acceptat propunerea celor doi inculpaţi, astfel că pe data de 12 septembrie 2005 a plecat împreună cu inculpatul B.T. precum şi cu numitele A.M., M.R., S.C. şi S.L. - fostă P. - tinere recrutate de cei doi inculpaţi în scopul exploatării sexuale în Franţa, cu trenul din gara C.F.R. Vaslui până în gara C.F.R. Arad, inculpatul B.T. plătind transportul şi având asupra sa actele de identitate ale celor cinci tinere.
Din Arad inculpatul B.T. a urcat tinerele în mai multe mijloace de transport şi au părăsit ţara cu destinaţia Franţa.
La intrarea în Ungaria, P.L. a fost oprită având interdicţie de a intra în această ţară, astfel că în Franţa au ajuns doar S.P., A.M., M.R.. Aici inculpatul B.T. le-a cazat într-un hotel din localitatea Marsilia după care, în urma unor anunţuri date în ziarele locale, tinerele au început să racoleze clienţi pentru întreţinerea de raporturi sexuale sub stricta supraveghere a inculpatului B.T., acesta din urmă însuşindu-şi toate sumele de bani astfel obţinute de cele patru tinere .
În declaraţia sa, martora S.P. arată că în luna decembrie 2005 a fost sunată de inculpatul C.B. care i-a spus că i-a schimbat prin căsătorie numele lui P.L., aceasta având numele de familie S., şi a cerut să o aştepte în gara din Marseille, lucru pe care aceasta l-a făcut, S.L. practicând în perioada următoare prostituţia în folosul celor doi inculpaţi.
Martora victimă M.R. a abandonat în clasa a XI cursurile Liceului „I.M.„ din Vaslui datorită situaţiei precare a familiei, la începutul anului 2005 încercând să-şi caute un loc de muncă în municipiul Vaslui. în aceste împrejurări, martora victimă a fost contactată şi recrutată de inculpaţii C.B. şi B.T. care, aflându-i situaţia materială precară i-au propus să meargă cu ei în Franţa unde-i vor găsi un loc de muncă decent. Martora victimă a fost de acord cu propunerea celor doi inculpaţi iar în perioada următoare a plecat în Franţa însoţită de numita B.M., cumnata celor doi inculpaţi.
Ajunsă în localitatea Marsilia, B.M. i-a spus martorei victimă că, în fapt, a fost adusă în acea localitate pentru a racola clienţi şi a întreţine raporturi sexuale, iar la opoziţia martorei victimă de a practica prostituţia, B.M. a ameninţat-o cu violenţe şi, datorită şi lipsei de orice venituri, fiind şi într-o ţară străină, victima a acceptat în final să se prostitueze.
După aproximativ o lună, în Franţa a venit şi inculpatul B.T. însoţit de două tinere, A.M. din municipiul Vaslui şi P.E.C. şi, sub supravegherea strică a inculpatului, împreună cu M.R. şi aceste tinere au racolat clienţi şi au întreţinut raporturi sexuale, sumele de bani astfel obţinute fiind însuşite de către inculpat şi trimise în ţară fratelui său inculpatul C.B.
În declaraţia sa, martora M.R. arată că, atunci când nu era mulţumit de banii pe care îi obţineau, inculpatul B.T. le lovea pe martorele victimă ameninţându-le că le dă dantura jos.
După trei luni de zile, martora victimă a fost adusă în ţară pentru a nu primi interdicţie după care, pe 12 septembrie 2005, a plecat din nou în Franţa împreună cu inculpatul B.T., în împrejurările şi cu persoanele menţionate mai sus.
Martora victimă S.C. nu are loc de muncă, a iniţiat o relaţie de concubinaj cu numitul M.N. din care au rezultat până în prezent doi copii, a absolvit 3 clase.
La începutul anului 2005 în urma unor neînţelegeri cu concubinul, s-a hotărât să plece în străinătate să câştige venituri, astfel că prin intermediul unei persoane pe nume P.N. l-a cunoscut pe inculpatul B.C. Acesta, cunoscându-i situaţia familială grea în care se afla i-a propus victimei să meargă în Franţa unde o va ajuta să-şi obţină un loc de muncă decent, spunându-i că el a ajutat şi alte fete pe care le-a dus în Franţa şi care se descurcă foarte bine.
Dată fiind situaţia grea financiară şi materială în care se afla, victima S.C. a acceptat propunerea inculpatului C.B. astfel că, în luna septembrie 2005 aceasta a plecat împreună cu M.R., S.P., A.M. şi P.L. însoţite şi supravegheate de inculpatul B.T. în Franţa şi unde, în localitatea Marseille, a întreţinut raporturi sexuale cu clienţii în împrejurările şi în condiţiile menţionate la punctul doi.
Numita P.L. a absolvit 12 clase, are domiciliul în comuna Roşieşti, judeţul Vaslui, nu are loc de muncă iar pe data de 30 iunie 2004 a plecat fără ştirea părinţilor din ţară, în Franţa, unde a fost exploatată sexual de către inculpaţii B.C. şi B.T. Aceasta a revenit în ţară pe data de 13 aprilie 2005 iar pe dada de 14 septembrie 2005 a plecat din nou spre Franţa împreună cu inculpatul B.T. precum şi cu martorele victimă S.P., M.R., A.M. şi S.C.
La intrarea în Ungaria P.L. a fost oprită întrucât avea interdicţie de a intra în această ţară, sus-numita reîntorcându-se în ţară.
Pentru a o putea scoate din ţară pe numita P.L. inculpatul B.C. s-a hotărât să-i schimbe numele de familie a acesteia printr-o căsătorie fictivă. în acest scop, în luna octombrie 2005 inculpatul B.C. i-a propus numitului S.C., văduv la acel moment şi rudă a sa, să se căsătorească fictiv cu P.L., susţinând că vrea să o ajute pe aceasta cu un loc de muncă la un hotel din Franţa.
S.C. a fost de acord cu propunerea, astfel că pe data de 19 octombrie 2005 acesta se prezintă la Primăria municipiului Vaslui împreună cu P.L. (fiind însoţiţi de inculpatul B.C. şi unde declară că doreşte să se căsătorească cu P.L., declaraţia fiind înregistrată la Serviciul de Stare Civilă sub numărul 35.503 din 19 octombrie 2005 .
După zece zile, respectiv pe data de 28 octombrie 2005, S.C. şi P.L. se prezintă din nou la Serviciul de Stare Civilă unde ambii declară că îşi menţin declaraţia de căsătorie, situaţie în care căsătoria a fost legalizată şi înregistrată în registrul stării civile al Primăriei Municipiului Vaslui la numărul 449 din 28 octombrie 2005, martori fiind inculpatul B.C. şi socrul acestuia, Bogdan Constantin, aşa cum rezultă şi din extrasul din registrul de căsătorie nr. 39787 din 9 august 2007. în declaraţia sa S.C. arată că înţelegerea intervenită între el, P.L. şi inculpatul B.C. a fost ca după ce P.L. ajunge din nou în Franţa, de această dată cu numele de S., să îi trimită bani în ţară pentru a introduce acţiune de desfacerea căsătoriei prin divorţ.
Pe data de 13 decembrie 2005 S.L. iese din ţară prin punctul de trecere a frontierei Turnu.
Având în vedere faptul că numitul S.C. susţine că el nu cunoştea faptul că inculpatul B.C. urma să o scoată din ţară pe numita P.L. în scopul exploatării sexuale a acestei în localitatea Marseille din Franţa ci doar ca să o angajeze ca femeie de serviciu la un hotel şi că doar ulterior a aflat că cei doi inculpaţi racolează tinere din România pentru a le exploata sexual în Franţa, s-a dispus disjungerea cauzei privind comiterea de către S.C. şi P.L. a infracţiunii de fals în declaraţii prev. de art. 292 C. pen. şi trimiterea acesteia la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui.
Martora victimă minoră D.C. a absolvit 8 clase la Şcoala nr. 7 din Vaslui până în anul 2004, încă din cursul anului 2003 martora victimă l-a cunoscut pe numitul H.I.M., cu care s-a împrietenit.
În vara anului 2004, H.I.M. a prezentat martora victimă inculpatului B.C., acesta propunându-i să meargă cu el să lucreze într-un club din Oradea. Martora victimă a fost de acord şi a doua zi a plecat cu trenul din gara CFR Vaslui până la Oradea însoţită de inculpatul B.C. după ce acesta îi ceruse victimei să nu spună familiei despre intenţia sa de a pleca la Oradea să muncească într-un club.
În municipiul Oradea inculpatul a cazat victima într-un apartament în care erau mai multe tinere care racolau clienţi în acel club, a cărui denumire victima nu şi-l aminteşte, din municipiul Oradea, şi întreţineau raporturi sexuale în diferite locaţii.
A doua zi, inculpatul a prezentat martora victimă minoră patroanei clubului, care însă verificând actele de identitate a constatat că aceasta este minoră şi a refuzat să o primească în club în ciuda insistenţelor inculpatului - acesta încercând chiar să falsifice actul de identitate al victimei.
Martora C.L. a fost racolată, transportată în Spania şi Franţa în scopul exploatării sexuale de către inculpaţii D.V.N. şi D.M.G. cercetaţi în Dosarul penal numărul 143/D/P/2005 şi condamnaţi de Tribunalul Vaslui în Dosarul penal nr. 6215/89/2006 prin Sentinţa penală nr. 233 din 9 mai 2007.
În declaraţia sa martora victimă C.L. arată că din Spania inculpaţii D.V.N. şi D.M.G. au transportat-o în localitatea Marseille din Franţa, unde au fost aşteptaţi şi preluată de către B.C. şi că timp de aproximativ 3 luni de zile a fost obligată să întreţină raporturi sexuale sub directa supraveghere a inculpatului B.C., sumele de bani astfel obţinute fiind însuşite integral de acesta.
Martora victimă M.I. a absolvit 8 clase însă nu şi-a continuat studiile datorită situaţiei precare în familie, în anul 2001 s-a căsătorit, din căsătorie rezultând 2 copii, nici ea nici soţul nu au locuri de muncă, singurul venit constituindu-l alocaţia de stat pentru copii. Martora victimă H.I. a absolvit 10 clase, nu are nici o calificare iar după terminarea şcolii a lucrat ca sezonier la diferite societăţi . Pe acest fond martora victimă H.I. a fost abordată de numitul C.B. care i-a propus să plece în Italia pentru a îngriji bătrâni, prin intermediul unei cunoştinţe de-a sa pe nume „O.". Martora victimă H.I., consătean cu martora victimă M.I. i-a adus la cunoştinţă propunerea făcută de C.B. şi acesteia din urmă, ambele hotărându-se să plece la muncă în Italia. În acest scop martorele victimă H.I. şi M.I. s-au deplasat pe data de 30 martie 2007 în municipiul Vaslui urmând să se întâlnească cu numitul „T.", aşa cum le spusese O. telefonic, că ar fi vărul său şi care urma să le dea amănunte cu privire la plecarea în străinătate.La întâlnirea din ziua respectivă numitul „T." le-a spus celor două fete că vor pleca în Cipru după sărbătorile de Paşte, urmând să ţină legătura telefonic.
În ziua de 18 aprilie 2007 martorele au fost sunate telefonic de numitul „T." şi care le-au spus să vină pe data de 20 aprilie 2007 în faţa B.C.R. Vaslui pentru a merge cu ele la Serviciul Paşapoarte în vederea obţinerii paşapoartelor.
În ziua de 20 aprilie 2007 cele două martore au primit din nou un telefon de la un bărbat, respectiv inculpatul J.I. care le-a spus să fie în jurul orei 9:00 în parcarea din faţa B.C.R. Vaslui, lucru pe care martorii l-au făcut.
În ziua şi la ora stabilită martorele H.I. şi M.I. s-au deplasat în municipiul Vaslui unde în parcarea BCR au fost abordate de către inculpatul J.I. care, după ce le-a invitat pe terasa restaurantului „P.A.„ le-a spus că nu vor mai pleca în Cipru deoarece nu cunosc limba engleză, ci vor pleca cu el în Italia unde vor practica prostituţia sub supravegherea lui. De asemeni, inculpatul le-a întrebat pe cele două martore dacă cunosc şi alte fete care ar dori, datorită situaţiei financiare precare, să se prostitueze în Italia.
În timpul discuţiilor, inculpatul J.I. l-a abordat telefonic pe martorul G.I. pe care l-a întrebat dacă pentru a ajunge în Italia sau Spania mai este necesar paşaport. Martorul l-a îndrumat să o contacteze pe numita „G.„ astfel că inculpatul şi martorul au plecat către numita „G.„ cerându-le martorelor H.I. şi M.I. să-i aştepte pe acea terasă.
Pe traseu, cei doi s-au întâlnit şi cu martorul C.S. pe care l-au întrebat dacă cunosc amănunte în legătură cu intrarea în Italia sau în Spania şi de la care a cerut numărul de telefon al inculpatului B.C.
În continuare inculpatul J. s-a întâlnit cu inculpatul B.C. la domiciliul martorului C.S., inculpatul J.I. spunându-i acestuia că are două fete pe care vrea să le„, ducă la produs afară".
Inculpatul B.C. i-a cerut inculpatului J.I. să-i prezinte pe cele două fete pentru a le vizualiza, astfel că cei doi inculpaţi însoţiţi de martorul G.I. s-au reîntors în parcarea din faţa sediului BCR Vaslui şi unde era parcat şi un autoturism proprietatea martorului G.I.
Inculpatul J.I. le-a prezentat pe martorele H.I. şi M.I. inculpatului B.C. după care s-au urcat în autoturismul martorului G.I. Aici, inculpatul J.I. i-a garantat inculpatului B.C. că cele două fete sunt serioase şi că vor face treabă bună în Franţa iar inculpatul B.C. le-a cerut de asemeni celor două martore să fie serioase pentru că vor câştiga mulţi bani mergând cu el în Franţa unde le va caza la o vilă pe care o are închiriată şi în care se mai găsesc şi alte fete care le vor învăţa limba franceză.
De asemeni, inculpatul B.C. le-a cerut celor două martore să revină a doua zi în Vaslui pentru a fi duse la coafor şi să le cumpere obiecte îmbrăcăminte.
Tot la acea întâlnire inculpaţii B.C. şi J.I. au hotărât să se întâlnească ulterior pentru a stabili detalii cu privire la plata pe care urma să o primească J.I. pentru racolarea celor două tinere.
A doua zi martorele H.I. şi M.I. au venit în Vaslui unde au fost preluate de inculpaţii B.C. şi B.T., duse la coafor, unde au fost tunse, vopsite, coafate, machiate, după care au fost transportate la domiciliul celor doi inculpaţi. Aici inculpaţii le-au spus celor două martore că după ce vor ajunge în Franţa vor primi câte un telefon mobil pentru a fi contactate de clienţi, în urma unor anunţuri date în ziare, li s-a cerut să folosească mereu prezervative şi de asemeni li s-a cerut ca în situaţia în care vor fi depistate de poliţie să declare că sunt venite singure, că au copii în grijire şi sunt necăjite.
De asemenea, inculpatul B.C. le-a spus celor două martore că vor pleca cu fratele său inculpatul B.T. cu un autocar al firmei A. Revenind la domiciliu, martorele au fost sunate din nou de B.C. spunându-le că J.I. i-a cerut 2.100 euro pentru faptul că le-a racolat şi că urma să-i trimită banii din Franţa.
În ziua de 23 aprilie 2007 cele două martore victimă au revenit în municipiul Vaslui unde au dat buletinele de identitate inculpatului B.C. pentru a face rezervări la A. În aceeaşi zi inculpatul B.T. s-a deplasat cu cele două victime la sediul firmei A. unde le-a cumpărat bilete urmând ca plecarea să aibă loc în aceeaşi noapte în jurul orelor 3:00. În aceeaşi zi în jurul orelor 14:30 inculpatul J.I. a sunat-o pe martora M.I. şi i-a spus că partea sa pentru plecarea lor în străinătate o reprezintă suma de 2.100 euro ce urma să o trimită din Franţa.
În noaptea de 23 - 24 aprilie 2007 martorele victimă M.I. şi H.I. au venit în municipiul Vaslui unde au fost aşteptate şi preluate de inculpatul B.T. şi urcate într-un autocar al firmei A. cu care au plecat spre Franţa fiind oprite pe traseu de către lucrători din cadrul IPJ Vaslui.
Faptele inculpatului B.C. de a recruta, transporta şi caza în Franţa pe martorele victimă S.A., S.C., M.R., S.P., S.L. - fostă P. - în scopul exploatării sexuale împreună cu coinculpatul B.T. şi inculpata B.C. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă calificată şi continuată prevăzută şi pedepsite cu art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Modalităţile de realizare a laturii obiective a infracţiunii de trafic de persoane comise de inculpatul B.C. au fost probate ca fiind înşelăciunea constând în faptul că inculpatul le-a promis în cadrul recrutării victimelor obţinerea de locuri de muncă decente în Franţa şi anume: lucrătoare la pizzerie, femeie de serviciu la hotel, etc. iar odată ajunse în Franţa victimele au fost obligate să întreţină relaţii sexuale cu clienţii; ameninţare şi violenţă constând în acte de ameninţare, inclusiv lovire a victimelor care refuzau să racoleze clienţi în scopul întreţinerii de raporturi sexuale.
Fapta inculpatului B.C. de a recruta, transporta în Oradea şi a o oferi patronului unui club de noapte pe martora victimă minoră D.C. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 pct. 1 din Legea nr. 678/2001.
Faptele inculpatului B.C. de a o caza pe martora victimă C.L. în locuinţa închiriată de acesta în localitatea Marseille din Franţa în scopul înlesnirii practicării prostituţiei şi obţinerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către C.L. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prev. de art. 31 alin. (1) C. pen.
Faptele inculpatului B.C. de a recruta pe martorele victimă H.I. şi M.I. în scopul practicării prostituţiei în Franţa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism în formă continuată prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 42 alin. (2) C. pen.
Inculpatul B.C. a comis infracţiunile în condiţiile prev. art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului B.T. de a recruta, transporta şi caza în Franţa pe martorele victimă S.A., S.C., M.R., S.P., S.L. - fostă P. în scopul exploatării sexuale împreună cu coinculpatul B.T., inculpata B.C. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă calificată şi continuată prevăzută şi pedepsite de art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Modalităţile de realizare a laturii obiective a infracţiunii de trafic persoane comise de inculpatul B.G. au fost probate ca fiind înşelăciunea constând în faptul că inculpatul le-a promis în cadrul recrutării victimelor obţinerea de locuri de muncă decente în Franţa şi anume: lucrătoare pizzerie, femeie de serviciu la hotel, etc. iar odată ajunse în Franţa victimele au fost obligate să întreţină relaţii sexuale cu clienţii; ameninţare şi violenţă, constând în acte de ameninţare, inclusiv lovire a victimelor care refuzau să racoleze clienţi în scopul întreţinerii de raporturi sexuale.
Faptele inculpatului B.T. de a recruta şi transporta pe martorele victimă H.I. şi M.I. în scopul practicării prostituţiei în Franţa întruneşte-elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism în formă continuată prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Inculpatul B.T. a comis infracţiunile în condiţiile prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatei B.C. de a recruta şi caza pe martora victimă S.A.. după o înţelegere prealabilă cu inculpaţii B.C. şi B.T. urmată de transportarea şi exploatarea sexuală a victimei în Franţa, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001.
Modalităţile de realizare a laturii obiective a infracţiunii de trafic de persoane comise de inculpata B.C. au fost probate ca fiind înşelăciunea prin prezentarea neadevărată a oferirii unui post de muncă la o pizzerie din localitatea Marseille din Franţa; ameninţare şi violentă - prin ameninţări directe inclusiv cu moartea, a membrilor familiei victimei în situaţia renunţării acesteia de a mai pleca în Franţa; constrângere prin obligarea la plata sumei de 500 de euro de către martorul O.V.C. pentru ca inculpata să înceteze cu ameninţările.
Faptele inculpatului J.I. de a recruta pe martorele victimă H.I. şi M.I. în scopul practicării prostituţiei în Franţa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism în formă continuată prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Chiar dacă inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptelor pentru care sunt acuzat sau au avut o atitudine oscilantă ca inc J.I., aceştia nu şi-au propus probe în apărare cu excepţia martorilor propuşi în circumstanţiere, precum şi a înscrisurilor, cu care au dorit s dovedească că s-au integrat în societate (inculpaţii B.C. şi J.I.), de: s-a solicitat achitarea inculpaţilor, în baza art. 2 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Săvârşirea infracţiunilor de către inculpaţi şi vinovăţia acestora fiind dovedit instanţa urmează să-i condamne la pedepse cuprinse în limitele prevăzute de partea specială codului penal. La individualizarea judiciară a fiecărei pedepse pentru fiecare inculpat în par instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile părţii speciale a codului penal, limitele de pedeapsă, gradul de pericol social concret al faptelor comise, persoana inculpaţilor, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
De asemenea, se va lua în considerare antecedenţa penală, nr. de persoane care fost traficate şi care s-au prostituat în folosul inculpaţilor, conduita pe parcursul procesului penal, sustragerea de la urmărirea penală şi de la judecată a inculpaţilor B.C. B.T., precum şi atitudinea relativ sinceră a inculpatului J.I. care a arestat o perioadă de 6 luni iar în perioada decembrie 2007 - mai 2008 cât s-a luat faţă (măsura restrictivă de a nu părăsi localitatea, a respectat măsurile impuse de instanţă.
De asemenea, se va avea în vedere că inculpatul B.T. a comis faptele prezenta cauză în interiorul termenului de încercare stabilit prin Sentinţa penală nr. 2390 din 28 octombrie 2004, a Judecătoriei Vaslui, definitivă prin neapelare la data de 16 noiembrie 2004, faptă comisă în perioada minorităţii.
Pedepsele aplicate vor fi diferenţiate având în vedere modalităţile diferit comitere, precum şi de nr. de persoane traficate.
Faţă de natura infracţiunilor, de valorile sociale încălcate prin săvârşirea lor - şi care presupun procurarea mijloacelor de existenţă prin muncă, în condiţii de respect pentru regulile de morală şi de asigurare a demnităţii umane, cu excluderea oricăror acte de proliferare a prostituţiei sau de dobândire a unor foloase din practicarea acesteia de către o altă persoană - instanţa nu apreciază ca oportună reţinerea de circumstanţe atenuante pentru inculpaţii B.C. şi B.T. şi nici optarea pentru suspendarea condiţionată ca modalitate de individualizare a executării faţă de aceştia.
Inculpaţilor B.C. şi B.T. se vor aplica pedepse complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) pentru o perioadă de 5 ani, respectiv 3 ani.
Faţă de inculpaţii B.C. şi J.I. vor fi reţinute circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit. a) respectiv 74 lit. c) C. pen. şi de efectele acestora, conform dispoziţiilor art. 76 lit. b), respectiv lit. c) C. pen. şi se va suspenda condiţionat executarea pedepsei sub supraveghere, respectiv suspendarea executării pedepsei, în baza art. 861 C. pen. şi art. 81 alin. (1) C. pen.
Infracţiunile comise de inculpaţii B.C. şi B.T., fiind concurente, instanţa urmează să facă aplicarea regulilor referitoare la concursul de infracţiuni şi pe cele privind contopirea pedepselor, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.
Pentru că inculpatul B.T. a comis cele două infracţiuni pentru care este judecat în prezenta cauză în interiorul termenului de încercare, ce a fost stabilit prin Sentinţa penală nr. 2390 din 28 octombrie 2004, definitivă la data de 16 noiembrie 2004, a Judecătoriei Vaslui, în baza art. 83 C. pen., se va dispune revocarea pedepsei de 1 an închisoare şi alăturarea acesteia pedepsei rezultante, (fapta nu atrage starea de recidivă postcondamnatorie deoarece fapta a fost săvârşită în timpul minorităţii).
Faţă de inculpaţii B.C., B.T. şi J.I. se va dispune în baza art. 88 alin. (1) C. pen., deducerea duratei reţinerii de 1 zi din pedepsele aplicate. (24 aprilie 2007 - 25 aprilie 2007).
Inculpaţii B.C. şi B.T. au fost arestaţi în lipsă aceştia sustrăgându-se urmăririi penale şi judecăţii astfel că mandatele nu au putut fi puse în executare. în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., instanţa menţine măsura arestării preventive cu privire la cei doi inculpaţi
Pentru inculpatul J.I., în baza art. 88 alin. (1) C. pen., se va dispune deducerea din pedeapsa aplicată a perioadei cât a fost arestat preventiv, respectiv a perioadei cuprinsă între 25 iunie 2007 - 20 decembrie 2007 şi durata reţinerii de 1 zi (24 - 25 aprilie 2007).
Inculpaţii B.C. şi B.T., prin apărător au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura restrictivă a obligării de a nu părăsi ţara, cerere care va fi respinsă ca nefondată, nedispărând temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri.
În plus nu s-a făcut dovada că cei doi inculpaţi ar fi în ţară.
Fiind îndeplinite condiţiile cumulative, prevăzute de art. 861 C. pen. faţă de inculpata B.C., executarea pedepsei aplicate acesteia va fi suspendată sub supraveghere.
Conform art. 862 C. pen., se va stabili termen de încercare de 5 ani.
Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Pe durata termenului de încercare se va dispune ca inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Vaslui, desemnat ca organ de supraveghere;
b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;
O copie a prezentei hotărâri se va comunica la data rămânerii definitive la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui, precum şi la Poliţia municipiului Vaslui.
Se va atrage atenţia inculpatei asupra disp. art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Fiind îndeplinite condiţiile cumulativ prev. de art. 81 alin. (1) C. pen. faţă de inculpatul J.I., executarea pedepsei aplicate va fi suspendată, stabilindu-se termen de încercare de 4 ani, conform art. 82 alin. (1) C. pen.
Se va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., se suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.
Se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privim revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.
De la inculpatul B.T. au fost confiscate sumele de 25 euro şi 216 RON, în ideea că acestea ar fi provenit din săvârşirea infracţiunilor, pentru care nu s-a dovedit acest aspect, în baza art. 109 alin. (5) C. proc. pen., se va dispune să fie restituite aceşti inculpat sumele de bani confiscate, care au fost depuse la Tribunalul Vaslui cu chitanţa din 9 mai 2007 cu Ordonanţa de încasare din 9 mai 2007.
În baza art. 199 alin. (3) C. proc. pen., vor fi admise cererile de scutire amenzilor judiciare de câte 500 RON, aplicate martorei victime O. (S.) A. martorului O.V.C.
În baza art. 118 C. pen., se va dispune confiscarea de la inculpata B.C. a sumei de 500 euro, sumă obţinută prin ameninţări şi M.C.ni de la martorul O.V.C. şi pe care acesta nu a mai solicitat-o în timpul urmăririi penale, victima M.R. s-a constituit parte civilă suma de 50.000 euro, sumă realizată din prostituţie şi obligată să o dea inculpaţilor C.B. şi B.T., după afirmaţiile ei.
Aceasta deşi legal citată, nu s-a prezentat în instanţă şi nu a făcut dovada că e realizat şi a dat inculpaţilor aceste sume de bani, astfel că cererea va fi respinsă ca nedovedită.
După citirea actului de sesizare, victima H.I. s-a constituit parte civilă suma de 1.000 euro, cerere ce va fi respinsă, ca tardiv formulată.
Pentru că celelalte victime nu s-au constituit părţi civile, instanţa va confirma acest aspect, în sensul că acestea nu au avut pretenţii civile de la inculpaţi.
Prin încheierea de şedinţă din 2 martie 2009 a Tribunalului Vaslui, în baza art. 196 C. proc. pen., s-a înlăturat omisiunea vădită din cuprinsul sentinţei penale nr. 111 din 23 februarie 2009 a Tribunalului Vaslui în sensul că inculpata B.C. a fost obligată şi la plata sumei de 150 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru termenul din 12 februarie 2009 avocat L.C. sumă ce se va avansa din fondurile speciale Ministerului Justiţiei.
Împotriva sentinţei penale şi încheierii au declarat apel inculpaţii B.C., B.T. şi B.C., formulând critici asupra legalităţii temeinicii hotărârii.
În motivarea apelurilor se invocă nelegala urmărire penală. Urmărirea penală efectuată de un organ de urmărire penală necompetent, de lucrători de poliţie judiciară natura infracţiunilor de trafic de persoane reclamă ca urmărirea penală să fie efectuată de procuror, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 508/2004.
Delegarea prev. de art. 216 alin. (3) C. proc. pen. operează doar anumite activităţi legale expres prevăzute de lege şi în temeiul unei ordonanţe motivate în condiţiile art. 132, 135 C. proc. pen. şi numai după începerea urmăririi penale. în cauză urmărirea penală este începută la 24 aprilie 2007 de către DIICOT - Serviciul Teritorial Vaslui, iar actele de urmărire penală la care a făcut referire au fost efectuate înaintea acestei date, unele chiar în anul 2004, ceea ce atrage incidenţa prevederilor art. 64 alin. (2) C. proc. pen., probele astfel obţinute sunt probe nelegal administrate şi implicit nu pot avea relevanţă în cauză.
Probele au fost administrate înaintea datei de 24 aprilie 2007 când li s-a adus la cunoştinţă învinuirea.
Probele trebuiau administrate atât în favoarea cât şi defavoarea celui acuzat. Sesizarea instanţei s-a făcut printr-un rechizitoriu ce nu respectă cerinţele de mai sus, ceea ce atrage nulitatea absolută în condiţiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen. şi restituirea cauzei pentru refacerea urmăririi penale în temeiul art. 380 şi 332 C. proc. pen. Rechizitoriul nu conţine datele cerute de dispoziţiile art. 263 C. proc. pen.
Pentru inculpata B.C. se solicită achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001.
Nu a cunoscut-o pe partea vătămată S.A., a întâlnit-o doar în cursul judecăţii cauzei la termenul de judecată la care s-a soluţionat cauza. Hotărârea de condamnare nu are fundament în realitate, fără să existe probe de vinovăţie. În perioada ianuarie - februarie 2004 inculpata a fost ocupată de probleme grave medicale ale mamei sale iar cu soţul său se afla în divorţ aşa încât nu a existat nici o înţelegere în vederea exploatării tinerei în Franţa.
În ce îl priveşte pe inculpatul B.C. se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor din trafic de persoane în infracţiunea de proxenetism reţinându-se şi Decizia nr. 16/2007 a ICCJ în interesul legii. Inculpatul a recunoscut că a acceptat să acorde ajutorul unor tinere care căutau o sursă de venituri în practicarea prostituţiei, oferindu-le sprijin prin supravegherea pe care le-o acorda pentru a le proteja de clienţi care le-ar fi creat probleme. Pentru sprijinul acordat şi ajutorul dat, transport şi cazare a fost răsplătit de către acestea cu diferite sume de bani.
Există contradicţii între declaraţiile tinerelor presupus traficate, limbajul din aceste declaraţii este specializat juridic menit a justifica acuzaţiile. Solicită schimbarea încadrării juridice. Solicită redozarea pedepsei prin reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. şi orientarea spre minimul prevăzut de lege.
În apelul inculpatului B.T. se critică hotărârea pentru greşita încadrare juridică a faptelor. Solicită schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de trafic de persoane în infracţiunea de proxenetism, cu reţinerea deciziei 16/2007 a ICCJ.
Este condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 pe bază de probe şi argumentaţie care se referă la coinculpatul B.C. (pagina 11 din hotărâre).
A recunoscut săvârşirea infracţiunii de proxenetism prin aceea că a acceptat sporadic sume nesemnificative de bani pentru transportul celor două minore în Franţa deşi ştia că acestea intenţionează să se deplaseze în scopul de a practica prostituţia.
Solicită reţinerea circumstanţei prev. de art. 74 lit. a) C. pen. şi reducerea pedepsei sub minimul special.
Prin Decizia penală nr. 164 din 10 decembrie 2009, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii B.C., B.T. şi B.C. împotriva Sentinţei penale nr. 111 din 23 februarie 2009 şi a încheierii de şedinţă din 2 martie 2009 a Tribunalului Vaslui, pe care le-a menţinut.
A obligat inculpaţii la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii B.C., B.T. şi B.C., solicitând admiterea recursurilor, astfel cum s-a reţinut în practicaua prezentei decizii.
Examinând decizia penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, Înalta Curte constată următoarele:
Prin recursurile formulate, inculpaţii au solicitat, în principal, trimiterea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, apreciind că urmărirea penală a fost efectuată de un organ de urmărire penală necompetent.
Înalta Curte constată, însă, că această susţinere a apărării este nefondată.
Astfel, împotriva inculpaţilor s-a început urmărirea penală de către DIICOT şi s-a pus în mişcare acţiunea penală prin Ordonanţele din 24 aprilie 2007 şi 29 mai 2007, actele de urmărire penală fiind efectuate de procuror.
Ulterior, la 17 mai 2004, s-a declinat competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunal (de la IPJ Vaslui) şi, prin urmare, s-a dat rezoluţia de delegare din 26 mai 2004 de către procuror către lucrătorii de poliţie care să efectueze activităţi de urmărire penală.
Serviciul de combatere a criminalităţii organizate Vaslui a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, privind pe inculpaţi la 11 aprilie 2007 în favoarea DIICOT - Biroul Teritorial Vaslui.
Toate actele de urmărire penală, după începerea urmăririi penale dispusă de DIICOT, au fost efectuate în cauză de procuror, cu excepţia acelora prin care procurorul de caz a dat rezoluţii de delegare potrivit disp. Legii nr. 508/2004.
Este adevărat că anterior începerii urmăririi penale au fost efectuate acte premergătoare, însă declaraţiile luate de organele de poliţie unor martori, părţi vătămate au fost readministrate după începerea urmăririi penale de către procurorul DIICOT competent.
Probele enumerate în rechizitoriu ca temei al acuzării sunt probe administrate în cursul urmăririi penale de către procuror sau lucrători de poliţie judiciară delegaţi.
În consecinţă, aşa cum corect au reţinut şi instanţele anterioare, solicitarea de restituire a cauzei la parchet nu este întemeiată, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prev. de art. 332 C. proc. pen.
În subsidiar, recurenţii inculpaţi au solicitat schimbarea încadrării juridice şi aplicarea unor pedepse reduse (B.C. şi B.T.) şi achitarea, întrucât fapta nu există (B.C.).
Înalta Curte constată că, în cauză a fost reţinută corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, procedându-se la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor săvârşite de inculpaţi.
Probatoriul administrat dovedeşte situaţia de fapt reţinută în cauză, încadrarea juridică a faptelor, cât şi contribuţia fiecăruia dintre inculpaţi la săvârşirea faptelor, aspecte amplu prezentate în hotărârile date de instanţele anterioare şi a căror reluare nu se impune.
Solicitarea de schimbare a încadrării juridice nu este justificată, deoarece faptele săvârşite de aceştia nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001, respectiv de art. 13 din aceeaşi lege, în ceea ce priveşte modul de inducere în eroare şi ameninţare exercitate asupra victimelor traficate în vederea exploatării sexuale a acestora.
Inculpaţii B.C. şi B.T. au acţionat împreună, fiind autori în activitatea de recrutare, transport şi cazare a martorelor victime, acte comise prin înşelarea acestora, ameninţare şi violenţă, inclusiv lovire.
Susţinerile inculpatei B.C., cum că nu ar fi cunoscut-o pe martora victimă S.A., la momentul săvârşirii infracţiunii, nu este confirmată de probele dosarului, care confirmă situaţia de fapt reţinută în cauză.
De altfel, probatoriul administrat în cauză a dovedit, fără echivoc, situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, respectiv: declaraţii martor-victimă, declaraţii martori, declaraţii inculpaţi, procese-verbale de confruntare, procese-verbale ale intrărilor-ieşirilor din ţară, procesele-verbale de recunoaştere după planşe foto etc.
Nu se impune a fi admisă nici cererea de reducere a pedepselor formulată de inculpaţii recurenţi, deoarece nu este întemeiată.
În cauză, Înalta Curte, constată că au fost individualizate corect pedepsele, în raport de criteriile generale de individualizare, respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârşite, modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor, cât şi circumstanţele personale B.T. are antecedente penale, atitudinea de nerecunoaştere a faptelor), aspecte ce au determinat stabilirea unor pedepse care prin cuantum şi modalitate de executare sunt în măsură să asigure atingerea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt reglementate de disp. art. 52 C. pen.
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte constată că recursurile declarate de inculpaţii B.C., B.T. şi B.C. sunt nefondate, urmând a fi respinse, ca atare, conform dispozitivului.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.C., B.T. şi B.C. împotriva Deciziei penale nr. 164 din 10 decembrie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenţii inculpaţi la câte 725 RON cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 75 RON, precum şi onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru părţile vătămate, în sumă de câte 150 RON, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 72/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 72/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
