ICCJ. Decizia nr. 129/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 129/2010
Dosar nr. 9428/1/2009
Şedinţa publică din 29 ianuarie 2010
Asupra cauzei penale de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 30 noiembrie 2009, petiţionarul A.I. a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraţilor I.M., R.A.P., I.G. - judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a procurorului de şedinţă ce au participat la soluţionarea cauzelor din Dosarele nr. 7213/1/2009; 7217/1/2009; 7222/1/2009 şi 7491/1/2009 ale Secţiei Penale a Î.C.C.J. pentru „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorilor, fals intelectual, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii şi complicitate la tentativa de omor”.
În motivarea plângerii se arată de către petiţionar că la data de 6 noiembrie 2009 a înaintat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o plângere împotriva magistraţilor menţionaţi, însă plângerea sa nu a primit nicio soluţionare.
Plângerea este inadmisibilă.
Din cuprinsul acesteia şi din copia plângerii penale aflată la fila 2 dosar rezultă că petiţionarul este nemulţumit de faptul că nici până în prezent parchetul nu a soluţionat plângerea pe care a adresat-o acestuia la data de 6 noiembrie 2009 şi care vizează magistraţii menţionaţi.
O astfel de plângere nu poate face obiectul controlului reglementat de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., aceste dispoziţii legale referindu-se la o soluţie de netrimitere în judecată adoptată de procuror.
Plângerea formulată de petiţionar este inadmisibilă şi prin prisma dispoziţiilor art. 222 C. proc. pen.
Pe de o parte, plângerea sa nu poate fi calificată ca o plângere greşit îndreptată pentru a fi incidente dispoziţiile art. 222 alin. (7) C. proc. pen. întrucât petiţionarul arată că o plângere formulată împotriva intimaţilor se află deja pe rolul organului judiciar competent, dar nu a fost încă soluţionată.
Pe de altă parte, sesizarea acestuia nu îndeplineşte formal condiţiile prevăzute de art. 222 C. proc. pen., neavând conţinutul prevăzut de alin. (2) al acestui text legal.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă plângerea petiţionarului, iar conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarul A.I.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1907/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1366/2010. Penal → |
|---|
