ICCJ. Decizia nr. 1261/2012. Penal
| Comentarii |
|
La data de 8 februarie 2012, s-a înregistrat pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, plângerea formulată de petentul B.E. împotriva rezoluției din 19 ianuarie 2012, secția de urmărire penală și criminalistică.
Prin rezoluția din 19 ianuarie 2012, secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații: M.M., M.M.A., S.E., C.M.D., C.P., C.A., B.G., T.G.M., S.M., D.C.M. și G.M., procurorii: l.D., V.E., B.D., C.A.M., A.G., C.F. D., P.C.I., P.C., C.R.R., C.S.M., S.V., G.L., B.M.P., P.M., P.M.C., grefierii: B.D.N. și H.G.L., polițiștii: M.E.L., N.V., C.A., C.D., B.V.D.G., precum și față de: M.A., U.S., Ț.D., P.R., D.D., R.R., Z.D., D.C., P.M., D.V., M.D., V.D., Ș.G.M., pentru săvârșirea infracțiunilor reclamate de petent, reținându-se, în esență, următoarele:
Prin plângerea formulată la parchet, petentul B.E. a solicitat efectuarea de cercetări penale față de magistrați judecători, procurori, grefieri, polițiști și alte persoane, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de serviciu, fals, favorizarea infractorului, amenințare, violarea secretului corespondenței, înșelăciune, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, sustragerea și distrugerea de înscrisuri.
Din actele premergătoare efectuate în cauză, a rezultat, în esență, că faptele sesizate nu au corespondent în realitate, reținându-se atitudinea petentul B.E. ca fiind aceea de a refuza să dea declarații, prin care să formuleze precizări și să invoce dovezi cu privire la infracțiunile semnalate, astfel că, în absența unor probe, care să confirme susținerile petentului din cuprinsul plângerilor penale, s-a apreciat că sunt incidente prevederile art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Petentul a formulat plângere împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale.
Prin rezoluția nr. 445/11/2/2012 din 28 februarie 2012 a procurorului șef al secției de urmărire penală și criminalistică, în temeiul art. 278 alin. (1) C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea petentului împotriva rezoluției din 19 ianuarie 2012, secția de urmărire penală și criminalistică.
Plângerea petentului, formulată la instanță și motivată, nu este fondată.
Din examinarea lucrărilor și actelor dosarului, rezultă că soluția procurorului este temeinică și legală.
în urma efectuării actelor premergătoare, nu au rezultat indicii privind faptele reclamată de petent, dispunându-se în mod corect neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Criticile petentului, care se referă la modul de soluționare a cauzelor sale civile sau penale de către organele judiciare, magistrați judecători, procurori, grefieri și polițitiști, nu pot constitui un motiv pentru tragerea la răspundere penală a acestora sub aspectul săvârșirii infracțiunilor reclamate de petent.
Persoanele care îndeplinesc o activitate de jurisdicție în cadrul instanțelor de judecată, își desfășoară activitatea în temeiul legii, având obligația să-și îndeplinească atribuțiile ce le revin, prin pronunțarea unor soluții legale și temeinice, în raport de probele administrate, ce pot fi verificate și desființate prin intermediul căilor legale de atac.
Desfășurarea activității de jurisdicție nu poate fi concepută fără independența și autonomia acelora care realizează sau înfăptuiesc justiția, principiu înscris în Constituție și în Statutul Magistraților.
Așa fiind, hotărârile judecătorești nu pot fi criticate decât prin intermediul căilor legale de atac, astfel că o hotărâre judecătorească nu poate fi considerată prin ea însăși o infracțiune.
în raport de considerentele expuse, s-a constatat că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale a fost temeinică și legală, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul B.E., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1221/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1220/2012. Penal → |
|---|
