ICCJ. Decizia nr. 1414/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Decizia nr. 1414/2012
Dosar nr. 13178/231/2010
Şedinţa publică din 2 mai 2012
Asupra recursului de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 26 ianuarie 2010 a fost înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani plângere penala a formulată de petentul A.I. prin care a solicitat efectuarea de cercetări pe motiv ca, autori necunoscuţi i-au sustras din locuinţa suma de 95.000 euro cu care urma să achiziţioneze o casă de locuit. In urma cercetărilor efectuate, respective, audierea numiţilor A.M., C.M., A.V. şi T.I., nu s-a putut stabili că A.I. ar fi fost în posesia sumei de 95.000 euro, sau că vreo persoană anume se face vinovata de sustragerea acestei sume de bani.
În consecinţă, prin Rezoluţia nr. 478/P/2010 din 25 iunie 2010 s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., neîncepere a urmăririi penale, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. i) C. pen.
Împotriva acestei rezoluţii, petentul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior.
Prin Rezoluţia nr. 1291/11/2 din 9 august 2010 a Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani, a fost respinsă plângerea formulată de petentul A.I. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, cu motivarea că nu s-a putut stabili cu certitudine că fapta reclamată a fost comisă existând dubiu cu privire la însăşi existenţa reală a sumei reclamată a fi fost sustrasă.
Nemulţumit, petiţionarul s-a adresat cu plângere instanţei de judecată.
Prin sentinţa penală nr. 1242 din 14 iunie 2011 a Judecătoriei Focşani, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petiţionar, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 30 lei.
Instanţa verificând probele administrate care au stat la baza rezoluţiilor date de procuror, a constatat că s-a stabilit o corecta situaţie de fapt, impunându-se soluţia neînceperii urmăririi penale pentru fapta cercetată; din cercetările efectuate nu s-a putut stabili faptul sustragerii sumei de 95.000 euro ori că ar exista indicii temeinice ca o anumita persoană ar fi comis fapta de furt.
Împotriva acestei sentinţe petiţionarul a formulat recurs, care, prin Decizia penală nr. 2098/R din 19 decembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost respins ca indmisibil.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reţinut că, potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. 18 pct 39 din Legea nr 202/2010, hotărârea prin care judecătorul soluţionează plângerea împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este definitivă.
Împotriva acestei din urmă decizii petiţionarul A.I. - prin procurator M.G. - a declarat recursul de faţă.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Potrivit art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul, soluţionând plângerea, o poate respinge ca nefondată prin sentinţă, ca în speţă, iar potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă), împotriva hotărârii pronunţate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentinţa pronunţată în aceste condiţii este definitivă de la data pronunţării.
Examinând, în raport cu cele ce precedă, întregul dosar al cauzei, Înalta Curte consată că petiţionarul a exercitat, un nou recurs la un recurs inadmisibil, ceea ce în mod evident, legea procesual penală în vigoare nu permite.
Faţă de cele expuse, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul A.I. - prin procurator M.G. cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul A.I. - prin procurator M.G. împotriva Deciziei penale nr. 2098 R din 19 decembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 mai 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1406/2012. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 1415/2012. Penal → |
---|