ICCJ. Decizia nr. 1023/2015. Penal

Comentarii

0



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1023 /20 15

Dosar nr. 2806/1/2015

Şedinţa publică din 23 iulie 2015

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 95/MEA din 13 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, în Dosarul nr. 443/32/2015, în baza art. 103 şi art. 107 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată, a fost admisă cererea formulată de Judecătoria Raională Debrecen - Ungaria, privind executarea mandatului european de arestare nr. 68.Bny 214/2015/2, emis la data 04 mai 2015 împotriva persoanei solicitate I.A.I. şi s-a dispus predarea persoanei solicitate autorităţilor judiciare din Ungaria, sub condiţia prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în sensul că dacă se va pronunţa împotriva persoanei solicitate o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.

În temeiul art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autorităţile din Ungaria, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 111 din Legea nr. 302/2004, pentru o durată de 15 zile, începând cu data de 17 iulie 2015 şi până la data de 31 iulie 2015, orele 24,00.

În temeiul art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută prin ordonanţa nr. 1670/II/5 din data de 01 iulie 2015 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pentru o durată de 24 ore, începând cu data de 01 iulie 2015, orele 12,00 şi că prin încheierea nr. 10/MEA din data de 02 iulie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, persoana solicitată a fost arestată pentru o durată de 15 zile, începând cu data de 02 iulie 2015 şi până la data de 16 iulie 2015, inclusiv.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus comunicarea hotărârii de executare a mandatului european de arestare autorităţii judiciare emitente, Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Tratate şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

În temeiul art. 14 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, s-a dispus traducerea în regim de urgenţă a hotărârii şi a adresei de comunicare a hotărârii către autoritatea judiciară emitentă, din limba română în limba maghiară.

În temeiul art. 87 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de Statul român au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Centrul de Cooperare Poliţienească - Biroul Sirene, cu adresa nr. 15060669/SIRENE din data de 23 iunie 2015 a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, semnalarea transmisă de Biroul SIRENE Naţional din Ungaria pentru arestarea persoanei solicitate I.A I., împotriva căreia s-a emis de către Curtea Municipală din Debrecen un mandat european de arestare.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată, a procedat la identificarea persoanei solicitate, i-a adus la cunoştinţă mandatul european transmis, iar în baza art. 100 din Legea nr. 302/2004, prin ordonanţa nr. 1910/TI/5/2014 din data de 13 ianuarie 2015, s-a dispus reţinerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de 01 iulie 2015 orele 12,00, după ce i-a adus la cunoştinţă motivele reţinerii.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 101 din Legea nr. 302/2004, cu adresa nr. 1670/II/5/2014 din data de 01 iulie 2015, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a sesizat Curtea de Apel Bacău în vederea arestării persoanei solicitate, potrivit art. 100 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, instanţă care, prin încheierea nr. 10/MEA din data de 02 iulie 2015, în temeiul art. 101 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată, a dispus arestarea persoanei solicitate pentru o durată de 15 zile, începând cu data de 02 iulie 2015 şi până la data de 16 iulie 2015, inclusiv şi a fixat termen la data de 08 iulie 2015 pentru ca procurorul să prezinte mandatul european de arestare emis de autorităţile din Ungaria, precum şi traducerea acestuia în limba română.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că Judecătoria Raională Debrecen, în Dosarul nr. 68.Bny 214/2015/2, la data de 04 mai 2015, a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a produselor infracţiunii, înşelăciune şi falsificare de acte oficiale şi uz de fals, în bandă organizată, constând în aceea că: N.D.C., legitimându-se în Ungaria cu paşaportul grec fals eliberat pe numele şi cu datele lui T.P., a fondat societatea comercială P.G.I. Kft. (SRL), care a fost înregistrată la registrul comerţului din Budapesta cu începere din data de 29 ianuarie 2014. Prin acest fapt, N.D.C. a comis infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale.

Utilizând documentele societăţii comerciale, respectiv paşaportul grec fals amintit mai sus, a deschis conturi curente pentru firma întemeiată, respectiv, la E. Bank Hungary Zrt. (S.A.î.), a deschis cont personal HUF şi EUR la filialele din Budapesta ale următoarelor instituţii financiare şi bănci, prin care a comis cu 11 acte infracţionale infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale: K. Bank Europa Zrt. la 10 februarie 2014; U. Bank Hungary Zrt. la 17 februarie 2014; M.M.K. Bank la 19 februarie 2014; F. Bank Zrt. la 24 februarie 2014; Ki. Bank Zrt. la 21 februarie 2014; O. Bank Nyrt. la 18 februarie 2014; B. Bank Zrt. la 17 februarie 2014; Ş. Bank Burgenland Zrt. la 20 februarie 2014; C. Bank Zrt. la 24 februarie 2014; K.H. Zrt. la 26 februarie 2014; E. Bank Hungary Zrt. la 06 martie 2014; S.M. Zrt. la 12 februarie 2014.

N.D.C., legitimându-se cu paşaportul grec fals eliberat pe numele şi cu datele lui T.P. şi făcând uz de acest paşaport, la 06 martie 2014 a deschis cont personal pentru persoane fizice în HUF şi EUR la o filială din Budapesta a băncii E. Bank Hungary Zrt., prin care a comis infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale.

I.A.I., legitimându-se cu paşaportul olandez fals eliberat pe numele şi cu datele lui A.B., a fondat în Slovacia societatea comercială D. s.r.o. (SRL), respectiv în Ungaria societatea comercială T.L.G. Kft. (SRL). Această societate din urmă a fost înmatriculată la Registrul Comerţului din Budapesta la 03 martie 2014, prin acest fapt I.A.I. a comis infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale.

Utilizând documentele societăţilor comerciale, respectiv paşaportul olandez fals amintit mai sus, aceasta a deschis conturi curente pentru firmele slovace şi maghiare întemeiate, la filialele din Budapesta ale următoarelor bănci, prin care a comis cu 3 acte infracţionale infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale: la K. Bank Europa Zrt. deschiderea contului curent pentru firma T.L.G. Kft. la 03 martie 2014; la U. Bank Hungary Zrt. deschiderea contului curent pentru firma D. s.r.o. la 14 februarie 2014; la E. Bank Hungary Zrt. deschiderea contului curent pentru firma D. s.r.o. la 12 februarie 2014;

N.D.C., G.P.D. şi I.A.I. au comis infracţiunile de mai sus, având fiecare cunoştinţă de activitatea celorlalţi, şi ajutându-se reciproc.

În posesia societăţilor comerciale şi ale conturilor curente, infractorii au intervenit în comunicaţia dintre beneficiarii şi executanţii unor tranzacţii economice prin scrisori tradiţionale sau electronice considerate acte sub semnătură privată false, întocmite în numele executantului, prin care au anunţat beneficiarul despre schimbarea numărului contului executantului, respectiv au comunicat numărul noului cont curent, care nu avea nici o legătură cu executantul, şi au cerut executarea creanţelor provenite în urma afacerilor întreprinse în favoarea noului cont curent. Prin inducerea în eroare în acest mod a beneficiarilor, N.D.C. (infracţiunile de la numerele 1., 2., 3. şi 4,), G.P.D. (infracţiunile de la numerele 1., 2., 3. 4., 5., 6. şi 7.), I.A.I. (infracţiunile de la numerele 1., 2., 3. 4., 5., 6. şi 7.) precum şi complicii lor necunoscuţi, au vrut să intre pe nedrept în posesia contravalorilor lucrărilor efectuate, respectiv în parte au şi intrat în posesia acestora.

Infracţiunile au fost următoarele:

1. În baza comenzii Eparhiei de Dincolo de Tisa a Bisericii Reformate din Ungaria, societatea H. Zrt. din Debrecen a efectuat lucrări în Debrecen. La 20 februarie 2014, complicele necunoscut al lui N.D.C., G.P.D. şi I.A.I., prima dată prin telefon, ulterior printr-o scrisoare transmisă electronic, în numele firmei H. Zrt. a înştiinţat reprezentantul eparhiei, că s-a modificat numărul contului curent al executantului, şi a comunicat un număr de cont nou, în favoarea căruia la 03 martie 2014 beneficiarul a virat 515 milioane HUF. Numărul de cont dat ca fiind cel nou a fost cel deschis la S.M. Zrt. fiind cel al firmei P.G.I. Kft., deschis pe numele lui T.P. N.D.C. a virat imediat mai departe toată suma pe conturile din Cehia şi Slovacia ale firmei D. s.r.o., întemeiată cu ajutorul paşaportului olandez fals eliberat pe numele şi cu datele lui A.B., de pe care I.A.I. - cu actele false eliberate pe numele lui A.B. - la 05 şi 06 martie 2014 a ridicat în numerar jumătatea sumei, cu care a plecat la loc necunoscut. Prin comiterea infracţiunii de înşelăciune a produs Eparhiei Reformate de Dincolo de Tisa un prejudiciu în valoare de 515.041.468 HUF. Locul comiterii infracţiunii: Debrecen, Ungaria.

La data de 03 martie 2014 N.D.C. a virat banii obţinuţi în urma comiterii infracţiunii, prin înşelăciune de la victima Eparhia de Dincolo de Tisa a Bisericii Reformate la conturile străine din Cehia şi Slovacia, cu scopul ascunderii originii banilor, ceea ce permite stabilirea suspiciunii infracţiunii de spălare de bani.

N.D.C., G.P.D. şi I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuţi, au comis infracţiunea de mai sus fiind conştienţi de activitatea celorlalţi şi ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracţiunii: Budapesta, Ungaria.

2. În baza comenzii Consiliului Local al Oraşului Hajduboszormeny, firma Ke. Zrt, cu sediul în Debrecen, a efectuat lucrări în Hajduboszormeny. La 03 martie 2014 complicele necunoscut al lui N.D.C., G.P.D. şi I.A.I., prin poştă a trimis o scrisoare consiliului local, pe care ca expeditor era trecut numele firmei Ke. Kft. În înscrisul sub semnătură privată falsificat, Ke. Kft. a anunţat consiliul local despre schimbarea contului său curent, respectiv l-a rugat ca transferurile bancare să le îndeplinească în favoarea noului cont. Avansul care urma să fie virat a fost de 29.915.523 HUF, aceasta fiind suma pusă în pericol prin tentativa de infracţiune. Transferul bancar nu a avut loc, deci infracţiunea a rămas în faza de tentativă.

N.D.C., G.P.D. şi I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuţi au comis infracţiunea de mai sus fiind conştienţi de activitatea celorlalţi şi ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracţiunii: Hajduboszormeny, Ungaria.

În baza comenzii firmei M.M.V.K. Zrt., firma T.L.G. Kft. cu sediul în Budapesta, a avut de încasat contravaloarea prestaţiilor efectuate. La data de 05 martie 2014 complicele necunoscut al lui I.A.I., a transmis firmei M.M.V.K. Zrt. pe cale electronică un înscris sub semnătură privată fals, în care în numele lui T.L.G. Kft. i-a anunţat despre schimbarea numărului de cont, respectiv a cerut ca transferurile bancare să fie îndeplinite în favoarea noului cont. Datorită certificărilor reciproce de mai multe nivele, transferul datoriei în sumă de 229.128.905 HUF nu a avut loc. Prin tentativa de infracţiune infractorii au pus în pericol această sumă. Contul curent specificat de infractori a fost cel al firmei T.L.G. Kft., întemeiat cu ajutorul paşaportului olandez fals eliberat pe numele şi cu datele lui A.B.

N.D.C., G.P.D. şi I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuţi, au comis infracţiunea de mai sus fiind conştienţi de activitatea celorlalţi şi ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracţiunii: Miskolc, Ungaria.

Firma V.E. Zrt., cu sediul în Oroszlâny, avea o obligaţie de plată faţă de L. Hungaria Kft., cu sediul în Budapesta, cu care avea legături contractuale de lungă durată. Datoria în valoare de 60.450.887 HUF trebuia transferată la data de 17 martie 2014. La data de 13 martie 2014, complicele necunoscut al lui N.D.C., G.P.D. şi I.A.I., a transmis o scrisoare către V.E. Zrt. prin firma de curierat D., pe care ca expeditor era trecut numele firmei L. Hungaria Kft. în scrisoarea care se califică drept înscris sub semnătură privată falsificat, întocmită în numele firmei L. Hungaria Kft„ expeditorul a anunţat firma V.E. Zrt. despre schimbarea contului său curent, respectiv i-a rugat ca transferurile bancare să fie îndeplinite în favoarea noului cont. Numărul de cont nou a fost cel deschis la Ki. Bank Zrt. fiind cel al firmei P.G.I. Kft., deschis cu ajutorul paşaportului fals eliberat pe numele lui T.P. Datorită certificărilor reciproce, transferul datoriei nu a avut loc, dar prin tentativa de infracţiune infractorii au pus în pericol suma de 60.450.887 HUF. N.D.C., G.P.D. şi I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuţi, au comis infracţiunea de mai sus fiind conştienţi de activitatea celorlalţi şi ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracţiunii: Oroszlâny, Ungaria.

În urma cumpărării de prestaţii, N.E.B.I.H. (Oficiul Naţional pentru Siguranţa Alimentelor) a devenit dator către firma Kr. Kft. La 30 ianuarie 2014 o persoană neidentificată s-a prezentat prin telefon la N.E.B.I.H., afirmând că se numeşte K.P., este persoana competentă de la firma Kr. Kft., şi a anunţat schimbarea contului curent al firmei sale. Anunţul a fost repetat în scris în 03 ianuarie 2014 - fiind comisă, astfel, infracţiunea de fals în acte private -, iar ca cont nou a fost specificat contul deschis la U. Bank Zrt. de G.P.D. pe numele lui J.B., în favoarea căruia N.E.B.I.H. - datorită inducerii în eroare - a transferat suma de 10.852.349 HUF, astfel că acesta a fost prejudiciul cauzat prin infracţiune. N.D.C., G.P.D. şi I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuţi, au comis infracţiunea de mai sus fiind conştienţi de activitatea celorlalţi şi ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracţiunii: Budapesta, Ungaria.

Firma. M.M.F.I. Zrt. (MAPI) (Biroul Maghiar de Dezvoltare MAPI) a încheiat un contract cu G.E. Minoseg - es Szervezetfejlesztei Intezet (G.) (Institutul pentru Dezvoltări Calitative şi Organizatorice Farmaceutice şi Sanitare), prin care MAPI s-a angajat la efectuarea unor servicii de management al unui proiect. La 12 februarie 2014, o persoană neidentificată s-a prezentat prin telefon la MAPI, afirmând că se numeşte K.P., este angajata firmei G., şi s-a interesat dacă G. are datorie expirată faţă de MAPI. Femeia necunoscută a cerut ca copia facturii să fie trimisă la adresa electronică specificată de ea, şi după ce a primit-o, făcând uz de aceasta, prin scrisoare electronică a anunţat G. despre schimbarea contului curent al firmei sale. În urma acestora, G. şi-a îndeplinit obligaţia de plată în favoarea contului specificat de infractor, care de fapt a fost contul deschis la U. Bank Zrt de către G.P.D. cu actele olandeze false, eliberat pe numele şi cu datele lui J.B. Prin fapta comisă, infractorii au cauzat firmei G. un prejudiciu de 7.954.818 HUF. G.P.D., I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuţi, au comis infracţiunea de mai sus fiind conştienţi de activitatea celorlalţi şi ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracţiunii; Budapesta, Ungaria.

7. B.A.Z.M.K. (BAZ Megyei Korhâz) (Spitalul Judeţean Borsod- Abauj-Zemplen) (Spitalul Judeţean BAZ) şi N. Kft. au fost de mai mult timp în relaţii contractuale de furnizor. La 03 februarie 2014, Spitalul Judeţean BAZ a fost informat printr-o scrisoare electronică despre schimbarea contului curent al firmei N. Kft., care a solicitat transferul datoriilor scadente la noul cont comunicat. Scrisoarea a sosit la adresa oficială a referentului spitalului de la o adresă electronică ce părea verosimilă. În următoarele câteva zile, până la 18 februarie 2014, Spitalul a transferat contravaloarea facturilor înaintate pe noul cont curent, infracţiunea a fost observată doar la sesizarea organelor de cercetare. Contul comunicat de infractori de fapt a fost contul deschis la U. Bank Zrt. de G.P.D., cu paşaportul olandez fals eliberat pe numele şi cu datele Iui J.B. Prin fapta comisă, infractorii au cauzat Spitalului Judeţean BAZ un prejudiciu de 8.944.847 HUF. G.P.D., I.A.I., respectiv complicii lor necunoscuţi, au comis infracţiunea de mai sus fiind conştienţi de activitatea celorlalţi şi ajutându-se reciproc. Locul comiterii infracţiunii: Miskolc, Ungaria.

În cazul infracţiunilor de la punctele 5 şi 7, transferurile sosite pe contul curent deschis la U. Bank Zrt. de G.P.D. cu paşaportul olandez fals eliberat pe numele şi cu datele lui J.B. au fost virate mai departe de către făptuitori, pe contul din Slovacia al firmei D. s.r.o., deschis de I.A.I., făcând uz de paşaportul olandez fals eliberat pe numele şi cu datele lui A.B. Fapta comisă permite stabilirea suspiciunii infracţiunii de spălare de bani.

În drept, autorităţile ungare au arătat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute de art. 373 alin. (1), art. 399 alin. (3) pct., b, art. 342 alin. (1) pct. b şi art. 345 C. pen. ungar.

Potrivit legii penale din Ungaria durata maximă a pedepselor prevăzute pentru infracţiunile pentru care este cercetată penal persoana solicitată este de 10 ani închisoare.

Instanţa de fond a reţinut că infracţiunile pentru care este cercetată persoana solicitată fac parte dintre infracţiunile prevăzute de art. 96 din Legea nr. 302/2004.

În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a fost prezentată instanţei şi i s-a adus la cunoştinţă despre existenţa mandatului european de arestare, asupra conţinutului acestuia, a posibilităţii de a consimţi la predare către statul solicitant şi de a renunţa la regula specialităţii.

Persoana solicitată, după ce i s-au pus în vedere consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia, a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autoritatea solicitantă întrucât este supusă unei proceduri penale în România, respectiv are calitatea de denunţător, martor cu identitate protejată.

De asemenea, instanţa de fond i-a adus la cunoştinţă persoanei solicitate prevederile art. 115 din Legea nr. 302/2004 şi aceasta a declarat că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii, nefiind de acord să fie urmărită, judecată sau deţinută în vederea executării unei pedepse sau măsuri de siguranţă, ori suspusă oricărei alte restricţii a libertăţii, pentru fapte comise anterior predării în baza prezentului mandat european de arestare.

În temeiul art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată, instanţa de fond a procedat la ascultarea persoanei solicitate, aceasta arătând că nu are cunoştinţă de urmărirea penală efectuată autorităţile ungare, dar recunoaşte o parte din faptele menţionate în mandat şi că doreşte să execute pedeapsa în România în eventualitatea unei condamnări.

Instanţa de fond a procedat la verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, precum şi cele din Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI din data de 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, inclusiv cele referitoare la motivele de refuz al executării mandatului european de arestare, atât cele obligatorii, cât şi cele opţionale, prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004, subliniind că nu se poate pronunţa cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autorităţile judiciare ungare, neavând posibilitatea să cenzureze legalitatea urmăririi penale şi a luării măsurii preventive a arestării preventive a persoanei împotriva căreia s-a emis un mandat european de arestare ori să se pronunţe asupra oportunităţii emiterii unui asemenea mandat.

În acest sens, a observat că, din adresa emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj, rezultă că persoana solicitată a fost audiată ca martor într-o cauză penală. În acest context, contrar celor afirmate de persoana solicitată prin apărătorul ales, a apreciat că nu este incident cazul de refuz al executării prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată, întrucât acesta se referă doar la situaţia în care persoana solicitată este urmărită penal în România, nu şi atunci când aceasta are calitatea de martor în cadrul unei proceduri penale.

Pentru aceste considerente, în baza art. 103 şi art. 107 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată, a admis cererea formulată de Judecătoria Raională Debrecen - Ungaria, privind executarea mandatului european de arestare nr. 68.Bny 214/2015/2, emis la data 04 mai 2015 împotriva persoanei solicitate I.A.I.

Totodată, apreciind că o mai bună reintegrare socială a persoanei solicitate se poate realiza prin executarea eventualei pedepse în România, instanţa de fond a dispus predarea acesteia autorităţilor judiciare din Ungaria sub condiţia prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în sensul că dacă se va pronunţa împotriva persoanei solicitate o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a formulat contestaţie persoana solicitată I.A.I., arătând că este incident motivul de refuz prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., dată fiind calitatea sa de martor într-un dosar aflat în cercetări la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj, în condiţiile în care faptele din acest dosar sunt aceleaşi pentru care s-a emis mandatul european de arestare.

Examinând contestaţia formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru motivele arătate în continuare.

Aşa cum a reţinut instanţa de fond, din conţinutul semnalării Biroului National Sirene nr. l5060669/SIRENE din data de 23 iunie 2015, rezultă că faţă de persoana solicitată I.A.I. a fost demarată o procedură de urmărire penală de către Judecătoria Raională Debrecen - Ungaria pentru comiterea infracţiunilor de spălare a produselor infracţiunii, înşelăciune şi falsificare de acte oficiale şi uz de fals, în bandă organizată, infracţiuni care figurează în enumerarea faptelor penale pentru care nu este necesară verificarea condiţiei dublei incriminări.

Se constată că, în vederea efectuării cercetărilor în Dosarul nr. 68.Bny 214/2015/2, la data de 04 mai 2015 s-a dispus arestarea persoanei solicitate, mandatul european de arestare ce face obiectul prezentei cauză constituind, potrivit legislaţiei ungare şi mandat naţional.

Din conţinutul mandatului european de arestare rezultă următoarea situaţie de fapt: I.A.I., legitimându-se cu paşaportul olandez fals eliberat pe numele şi cu datele lui A.B., a fondat în Slovacia societatea comercială D. s.r.o. (SRL), respectiv în Ungaria societatea comercială T.L.G. Kft. (SRL). Această societate din urmă a fost înmatriculată la Registrul Comerţului din Budapesta la 03 martie 2014, prin acest fapt I.A.I. a comis infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale. Utilizând documentele societăţilor comerciale, respectiv paşaportul olandez fals, aceasta a deschis conturi curente pentru firmele slovace şi maghiare întemeiate, la filialele din Budapesta ale următoarelor bănci, prin care a comis cu 3 acte infracţionale infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale: la K. Bank Europa Zrt. deschiderea contului curent pentru firma T.L.G. Kft. la 03 martie 2014; la U. Bank Hungary Zrt. deschiderea contului curent pentru firma D. s.r.o. la 14 februarie 2014; la E. Bank Hungary Zrt. deschiderea contului curent pentru firma D. s.r.o. la 12 februarie 2014.

Fiind în posesia societăţilor comerciale şi ale conturilor curente, I.A.I. împreună cu alte persoane au intervenit în comunicaţia dintre beneficiarii şi executanţii unor tranzacţii economice prin scrisori tradiţionale sau electronice considerate acte sub semnătură privată false, întocmite în numele executantului, prin care au anunţat beneficiarul despre schimbarea numărului contului executantului, respectiv au comunicat numărul noului cont curent, care nu avea nici o legătură cu executantul, şi au cerut executarea creanţelor provenite în urma afacerilor întreprinse în favoarea noului cont curent. Prin inducerea în eroare în acest mod a beneficiarilor, N.D.C., G.P.D., I.A.I., precum şi complicii lor necunoscuţi, au vrut să intre pe nedrept în posesia contravalorilor lucrărilor efectuate, iar în parte au şi intrat în posesia acestora. Activitatea infracţională a fost realizată de N.D.C., G.P.D. şi I.A.I. împreună cu alte persoane necunoscute, fiecare cunoştinţă de activitatea celorlalţi şi ajutându-se reciproc.

Faptele menţionate fac parte din categoria celor care exclud verificarea condiţiei dublei incriminări, însă se constată că sunt incriminate şi în legea penală română, regăsindu-se în conţinutul infracţiunilor de înşelăciune, fals şi uz de fals, constituire grup infracţional organizat şi spălare de bani, fiind sancţionate cu pedeapsa închisorii.

Pe baza mandatului european de arestare astfel emis, în conformitate cu dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 302/2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus, prin ordonanţa nr. 1910/II/5/2014 din data de 13 ianuarie 2015, procurorul a dispus reţinerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de 01 iulie 2015 orele 12,00, după ce a fost audiată de procuror. Curtea de Apel Bacău, prin încheierea nr. 10/MEA din data de 02 iulie 2015, în temeiul art. 101 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, a dispus arestarea persoanei solicitate pentru o durată de 15 zile, începând cu data de 02 iulie 2015 şi până la data de 16 iulie 2015, inclusiv şi a fixat termen la data de 08 iulie 2015 pentru ca procurorul să prezinte mandatul european de arestare emis de autorităţile din Ungaria, precum şi traducerea acestuia în limba română.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte observă că în faţa instanţei de fond persoana solicitată a precizat că nu doreşte să fie predată autorităţilor ungare întrucât cu privire la aceleaşi fapte se desfăşoară cercetări şi într-un dosar al D.I.I.C.O.T. — Biroul Teritorial Gorj, în care are calitatea de martor, iar în faţa instanţei de control judiciar a precizat că această calitate a dobândit-o ca urmare a colaborării cu organele de poliţie în respectiva cauză. Totodată, în declaraţia dată în faţa instanţei persoana solicitată a solicitat aplicarea regulii specialităţii, iar în situaţia în care se va admite cererea de predare şi va fi condamnată în Ungaria doreşte să execute pedeapsa în România.

Potrivit art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, dacă nu este incident vreunul din motivele de refuz al executării prevăzute de art. 98 din acelaşi act normativ, judecătorul se poate pronunţa prin sentinţă deopotrivă asupra arestării şi predării persoanei solicitate. Conform alin. (7) al aceluiaşi art. dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia cu privire exclusiv la poziţia acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare.

Totodată, se constată că dispoziţiile art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 prevăd că autoritatea judiciară română poate refuza executarea mandatului european de arestare când persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeaşi faptă care a motivat mandatul european de arestare.

Examinând susţinerile contestatoarei şi actele dosarului, Înalta Curte observă că, în cauză, nu este incident motivul de refuz prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu are calitatea de suspect sau inculpat în dosarul aflat în cercetare la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Gorj, ci doar calitatea de martor. Or, potrivit dispoziţiilor procedural penale române (art. 32 raportat la art. 77 şi art. 82 C. proc. pen.), doar suspectul şi inculpatul sunt persoanele împotriva cărora se exercită o acţiune judiciară, martorul fiind acea persoană care nu este parte în procesul penal şi care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probe într-o cauză penală (art. 114 şi art. 115 C. proc. pen.).

Pe de altă parte, situaţiile prevăzute de art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 constituie motive facultative de refuz pentru autoritatea judiciară română (legiuitorul utilizând expresia poate refuza) şi nu motive obligatorii, astfel că instanţa română poate dispune executarea mandatului european de arestare chiar în lipsa acordului persoanei solicitate dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aceasta. Mai mult, motivele invocate de persoana solicitată pentru a justifica refuzul la predare, aşa cum le-am detaliat anterior, nu se încadrează în niciuna dintre situaţiile prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 98 din Legea nr. 302/2004, şi, ca atare, criticile apărării cu privire la acest aspect nu pot fi primite.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că instanţa de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului de arestare emis de Judecătoria Raională Debrecen -Ungaria cu privire la persoana solicitată I.A.I., întrucât acesta a fost emis pentru efectuarea de cercetări, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea şi nu există niciun impediment în executare, cu respectarea, desigur, a dispoziţiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 şi a regulii specialităţii potrivit art. 115 alin. (2) acelaşi act normativ, astfel cum a precizat contestatoarea în declaraţia dată.

Pentru motivele de mai sus, în conformitate cu dispoziţiile art. 425¹ alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată I.A.I. împotriva sentinţei penale nr. 95/MEA din 13 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, în Dosarul nr. 443/32/2015.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că se află în culpă procesuală, contestatoarea persoană solicitată va fi obligată la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată I.A.I. împotriva sentinţei penale nr. 95/MEA din 13 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, în Dosarul nr. 443/32/2015.

Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 iulie 2015.

← ICCJ. Decizia nr. 1009/2015. Penal		ICCJ. Decizia nr. 1025/2015. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 1009/2015. Penal ICCJ. Decizia nr. 1025/2015. Penal ICCJ. Decizia nr. 1106/2015. Penal