ICCJ. Decizia nr. 742/2015. Penal



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 742/2015

Dosar nr. 1041/46/2014

Şedinţa publică din 27 mai 2015

Asupra contestaţiei de faţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată armatoarele:

Prin sentinţa penală nr. 30/F din data de 4 martie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 1041/46/2014, conform art. 532 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 168 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a respins ca nefondată cererea condamnatului Z.N. de reabilitare judecătorească în privinţa condamnării de 5 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 9/F din 29 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Piteşti, definitivă prin decizia penală nr. 2840 din 26 mai 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petentul la 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, în esenţă s-a reţinut că, la data de 28 noiembrie 2014, condamnatul Z.N. a solicitat reabilitarea judecătorească faţă de condamnarea la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 9/R din 29 noiembrie 2003 de Curtea de Apel Piteşti, rămasă definitivă prin decizia nr. 2840 din 26 mai 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În conţinutul cererii, condamnatul a arătat că, de la data executării şi până în prezent nu a suferit o altă condamnare, iar intervalul de timp prevăzut de art. 166 C. pen., s-a împlinit, în toată această perioadă şi-a asigurat existenţa prin muncă cinstită, a avut o bună conduită în societate şi a achitat în întregime despăgubirile civile şi cheltuielile judiciare, la plata cărora a fost obligat prin sentinţa de condamnare. A arătat că a fost încadrat în muncă la SC O. SA şi a locuit cu familia în municipiul Râmnicu Vâlcea.

În dovedirea cererii, sus-numitul a depus la dosar copie legalizată a hotărârii de condamnare nr. 9/R/2003 din 29 noiembrie 20034, copia minutei deciziei penale nr. 2840 din 26 mai 2004, un certificat de atestare fiscală eliberată de A.J.V.P. Vâlcea, un certificat de cazier judiciar, copia cărţii de identitate şi o caracterizare eliberată de şeful secţiei Propenoxid din cadrul SC O. SA;

Curtea de Apel Piteşti a dispus ataşarea dosarului de fond nr. 199/2003 al Curţii de Apel Piteşti.

Din dosarul de fond, s-a reţinut că nu există niciun fel de dovezi din care să rezulte faptul că petentul-condamnat a achitat despăgubirile civile, cheltuielile judiciare datorate statului şi nici că a plătit suma de 9.000.000 ROL, a cărei confiscare s-a dispus prin sentinţa de condamnare.

În acest sens, prin încheierea de şedinţă din 21 ianuarie 2015, Curtea de Apel Piteşti a înaintat către petent o adresă prin care l-a invitat ca, până la termenul din 4 martie 2015, să dovedească achitarea acestor sume de bani, respectiv 39.667.002 ROL, către S.N.P. P. SA, 25.000.000 ROL judiciare către stat în fond, 1.000.000 ROL, cheltuieli efectuate în calea de atac şi 9.000.000 ROL, sumă confiscată în folosul statului. La termenul acordat, condamnatul nu numai că nu s-a prezentat în faţa instanţei, însă nici nu a făcut dovezi conform solicitărilor acesteia.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie condamnatul Z.N.

Examinând contestaţia formulată, Înalta Curte a constatat că acesta este nefondată pentru considerentele care urmează.

Prin sentinţa penală nr. 9 din data de 29 noiembrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 199/2003, Curtea de Apel Piteşti a dispus, între altele, condamnarea inculpatului Z.N. la 5 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea, în concurs, a infracţiunilor de complicitate la furt calificat, luare de mită şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni, incriminate prin dispoziţiile art. 26 C. pen., rap. la art. 208, alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi alin. (3) lit. a) C. pen.; art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 323 alin. (1) din vechiul C. pen.

Prin aceeaşi sentinţă, s-a dispus confiscarea de la inculpatul Z.N. a sumei de 9.000.000 ROL, stabilindu-se obligaţia solidară a inculpaţilor condamnaţi în această cauză, pentru plata despăgubirilor civile către S.N.P. P. SA - Sucursala Petrom Piteşti - Schela Drăgăşani, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Z.N. până la concurenţa sumei de 39.667.002 ROL.

De asemenea, inculpatul Z.N. a fost obligat la plata sumei de 25.000.000 ROL cheltuieli judiciare către stat, iar prin decizia nr. 2840 din 26 mai 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul Z.N. a mai fost obligat la 1.000.000 ROL, cheltuieli judiciare statului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 168 C. pen., cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat nu a comis o altă infracţiune în intervalul de timp prev. de art. 166 şi a achitat integral cheltuielile de judecată, a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare în afara cazului când dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească, ori că partea civilă a renunţat la despăgubiri.

În raport de dispoziţiile legale mai sus arătate se constată că, condamnatul nu a dat curs solicitărilor de a face dovada că a achitat despăgubirile civile şi cheltuielile de judecată la care a fost obligat prin hotărârea de condamnare, cerinţă obligatorie pentru a se acorda reabilitarea judecătorească, prevăzută de art. 168 C. pen. astfel că, în mod corect a fost respinsă cererea de reabilitare formulată de condamnat.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată contestaţia formulată de condamnatul Z.N. împotriva sentinţei penale nr. 30/F din data de 4 martie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 1041/46/2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnatul Z.N. împotriva sentinţei penale nr. 30/F din data de 4 martie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 1041/46/2014.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 mai 2015.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 742/2015. Penal