ICCJ. Decizia nr. 54/2016. SECŢIA PENALĂ

Decizii penale ICCJ 2016

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞIJUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 54/RC/2016

Dosar nr. 4222/1/2015

Şedinţa publică din 19 februarie 2016

Deliberând asupra cererilor de recurs în casaţie formulate,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 506/2014 din 01 august 2014 pronunţată de Tribunalul Alba, în Dosarul nr . 1205/107/2009*, s-au dispus, printre altele, următoarele:

1. În baza art 386 din C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. rap. la 323 C. pen. reţinută în sarcina inculpaţilor Ş.P., Ş.A., Ş.S., N.l.I. în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) C. pen.

A fost condamnat inculpatul Ş.S., zis "B.", la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de.art. 66 lit. a), b) C. pen.

A fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 42 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 64 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 4 ani, a următoarelor drepturi:

- dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

A fost condamnat inculpatul Ş.S. la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 5 C. pen.

în baza art. 64 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de.4 ani, a următoarelor drepturi:

- dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen. au fost contopite pedepsele principale de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, alături de care i s-a aplicat, pe o durată de 4 ani, pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi:

- dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

I s-a interzis inculpatului exercitarea, pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. anterior a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen. anterior:

- dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) C. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata reţinerii din 2 februarie 2009 şi a arestului preventiv începând cu 3 februarie 2009 şi până la 11 mai 2010.

2. A fost condamnat inculpatul Ş.P. zis "R.", la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) C. pen. şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

A fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 11 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 42 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 64 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 4 ani, a următoarelor drepturi:

- dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând' exerciţiul autorităţii de stat.

A fost condamnat inculpatul Ş.P. la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 64 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 4 ani, a următoarelor drepturi:

- dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen. au fost contopite pedepsele principale de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare, alături de care s-a aplicat, pe o durată de 4 ani, pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi:

- dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice;

- dreptul de â ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul, autorităţii de stat.

I s-a interzis inculpatului exercitarea, pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. anterior, a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen. anterior:

- dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

S-a constatat că pe numele inculpatului a fost emis de către Tribunalul Alba mandatul de arestare preventivă nr. 2 din 3 februarie 2009, mandat care nu a fost pus în executare până la pronunţarea sentinţei.

3. A fost condamnată inculpata Ş.A., la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) C. pen. şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

A fost condamnată inculpata la pedeapsa de 11 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen.

În bâza art. 64 C. pen. i s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 4 ani, a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen. anterior:

- dreprulde a alege şi de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice.

-.dreptulde a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii.de stat

A fost condamnată inculpata Ş.A. la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. ^: 12alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

În baza art. 64 C. pen. anterior i s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară ă interzicerii, pe o durată de 4 ani, a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen.:

- dreptul de a alege şi de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

- dreptul de a alege şi de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

I Era interzis inculpatei exercitarea, pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. anterior, a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen. anterior:

- dreptul de a alege şi de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice,

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

S-a constatat că pe numele inculpatei a fost emis de către Tribunalul Alba mandatul de arestare preventivă nr. 4 din 3 februarie 2009, mandat care nu a fost pus în executare până la pronunţarea sentinţei.

În baza art. 399 C. proc. pen. a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul Ş.S. prin încheierea de şedinţă din data 24 martie 2014.

S-a constatat că persoanele vătămate V.S. şi V.V. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În baza art. 19 alin. (1), 5, art. 25 alin. (1), art. 397 alin. (1) C. proc. pen. coroborate cu art. 1357 C. civ., au fost admise acţiunile civile formulate în cauză şi, în consecinţă, printre alţii, inculpaţii Ş.P., Ş.A. şi Ş.S. au fost obligaţi în solidar la plata sumelor cu titlu de daune morale părţilor civile V.A., V.Z.,.V.G.

În baza art. 19 alin. (1), (5), art. 25 alin. (1) şi art. 397 alin. (1) C. proc. pen., coroborate cu art. 1357 C. civ., au fost admise acţiunile civile formulate în cauză şi, în consecinţă, printre alţii, inculpaţii Ş.P., Ş.A., Ş.S. au fost obligaţi să plătească, în solidar, sume de bani părţilor civile C.M.S., G.J., G.V.T., P.M., V.V. (junior),V.V. (senior), R.F.T., V.G. (A.), C.T., V.P.

În baza baza art. 19 alin. (1), (5), art. 25 alin. (1) şi art. 397 alin. (1) C. proc. pen. coroborate cu art. 1357 C. civ., au fost admise acţiunile civile formulate în cauză şi, în consecinţă, inculpaţii Ş.P. şi Ş.S. au fost obligaţi să plătească:

- părţii civile V.C., domiciliat în com. Hopârta, sat Silivaş, jud. Alba şi locuind în fapt în com. Valea Lungă, jud. Alba, cu titlu de daune morale, contravaloarea în lei a sumei de 1.500 euro calculată la cursul oficial al B.N.R. din ziua efectivă a plăţii;

- părţii civile C.O., domiciliat în com. Rădeşti, sat Rădeşti, jud. Alba, suma de 2.000 lei cu titlu de daune morale;

- părţii civile K.V., domiciliată în Alba Iulia, Bărăbanţ, jud. Alba, suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Tribunalul Alba a reţinut următoarele: Inculpaţii Ş.P. zis „R.", Ş.A., Ş.S. zis „B." şi N.I.I. zis „P." au constituit un grup infracţional nestructurat în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori, pentru a obţine venituri ilicite din exploatarea prin cerşetorie în Spania a persoanelor traficate. Liderul grupării.era inculpatul Ş.P. zis „R." Acesta este căsătorit cu inculpata Ş.A. Inculpatul Ş.S. zis „B." este fiul inculpaţilor Ş.P. şi Ş.A.

Această grupare a fost sprijinită de inculpatul Ş.A. zis J., frate cu inculpatul Ş.P., care a ajutat în Spania la exploatarea unora dintre victime şi de inculpatul Z.M., care a ajutat la recrutarea şi transportul persoanei vătămate K.V., care a fost apoi exploatată în Spania de ceilalţi membrii ai grupării.

Pe de altă parte inculpatul Z.M. a recrutat pe cont propriu alte victime (G.C., C.F.), pe care a încercat să le transporte în Elveţia pentru a le obliga la cerşit. Inculpatul Z.M. este rudă prin alianţă cu familia Ş., un frate de al său fiind căsătorit cu o soră a inculpatei Ş.A.

Activitatea grupării s-a întins de la începutul anului 2007 până la începutul anului 2009, când aceasta a fost destructurată.

În activitatea de exploatare a victimelor s-au folosit metode specifice grupărilor de crimă organizată, gruparea condusă de Ş.P. zis „R." fiind una de tip familial, însă nu exclusivă, cu puternice legături între membrii, fiecare dintre aceştia având sarcini constând în recrutarea, cazarea, organizarea transportului intern şi internaţional, constrângerea şi plasarea victimelor în locurile unde urmau să cerşească, supravegherea victimelor si colectarea sumelor de bani provenite din cerşetorie. în aceste activităţi au fost implicaţi toţi membrii grupării. Victimele racolate erau forţate să cerşească în folosul grupării, fiind ameninţate, bătute în mod repetat, unele de sex feminin fiind şi violate.

Victimele au fost recrutate (racolate) din rândul persoanelor de etnie rromă de pe raza jud. Alba, persoane cu o situaţie materială precară şi care nu aveau un loc de muncă, prin înşelăciune. Persoanelor vătămate li s-au promis locuri de muncă în Spania, la cules de portocale, li s-a promis un câştig de aproximativ 500 de euro pe lună, cazare, masa şi transport în Spania cu autocarul gratuite.

După ce au fost transportate în Spania, victimele au fost exploatate fiind obligate să cerşească, prin violenţă şi ameninţare, în general în zona oraşului spaniol Barcelona, dar şi în alte oraşe din Spania. Victimele erau cazate într-o casă părăsită, fără condiţii minime de igienă şi primeau doar mâncare de la containerele de gunoi (mâncare expirată de la fast fooduri ce era aruncată la gunoi).

Victimele erau tot timpul supravegheate de către inculpaţi, care le agresau fizic în cazul în care acestea refuzau să cerşească. De asemenea unele victime au fost obligate să încheie contracte cu diferite firme de telefonie mobilă din Spania, folosindu-se de cărţile lor de identitate şi obţinând astfel telefoane pe care ulterior membrii grupării le comercializau la negru către persoane de origine arabă. Alte victime erau obligate să fure tot în folosul membrilor grupării.

În cauză au fost identificate mai multe victime ale grupării şi anume: C.M.S., C.T., G.J., G.V.T., K.V., V.C., minora V.P., V.Z., P.M., V.A., V.A., V.V. (junior), V.G., V.S., V.V., C.O.; R.F.T. şi V.V. (senior).

Activitatea grupării s-a desfăşurat după cum urmează:

La începutul lunii martie 2007 inculpaţii Ş.P. zis R. şi N.l.I. zis P., s-au deplasat în com. Hopârta, sat Silivaş, jud. Alba, şi aici sub promisiunea obţinerii unui loc de muncă în agricultură în Spania au racolat următoarele victime: C.T., C.M.S., P.M., R.F.T., V.G. şi fraţii V.S. şi V.V. (junior). Cei doi inculpaţi le-au promis victimelor că vor lucra în Spania în agricultură, că vor avea masa, cazarea şi transportul asigurate gratuit, şi vor câştiga suma de 500 de euro pe lună. Pentru a-i convinge că este vorba de o treabă serioasă, inculpaţii au dat fiecărei victime suma de 500 de euro ca şi plată în avans. Totodată inculpatul Ş.P. s-a deplasat cu victimele la biserica ortodoxă din cadrul parohiei Vama Seacă, unde ca şi preot paroh slujea martorul B.V. Aici inculpatul Ş.P. a depus jurământ în biserică în sensul că va duce victimele la muncă în Spania şi nu îşi va bate joc de ele, iar victimele au depus la rândul lor jurământ în sensul că vor munci, îl vor as culta şi nu îl vor face de râs în Spania.

În aceeaşi zi în care s-au deplasat la Biserica din Vama Seacă (data de 07 sau 08 martie 2007), victimele au fost transportate de către inculpatul Ş.P. din localitatea Silivaş la locuinţa sa din oraşul Teiuş, unde au rămas peste noapte. A doua zi (08 sau 09 martie 2007) victimele au plecat în Spania. Victimele au fost transportate pe ruta România-Spania cu un autocar, aparţinând SC E.C. SRL Alba Iulia, societate administrată de martorul G.E. Victimele au fost însoţite pe autocar de către inculpaţii Ş.P. şi Ş.A. Cu ocazia transportului firma de transport a întocmit foaia de parcurs (document de control din 08 august 07), având ca anexă o listă cu persoanele transportate pe ruta Oradea -Barcelona, listă ce cuprinde un număr de 41 de pasageri între care sunt menţionaţi victimele şi cei doi inculpaţi. în seara, celei de a doua zile după ce au plecat din România, victimele au ajuns în Spania în oraşul Barcelona. Aici au fost aşteptaţi de către inculpatul Ş.S. zis B. Victimele au fost transportate de către inculpaţii Ş.P., Ş.A. şi Ş., S. la o casă părăsită (părăseală) din oraşul Barcelona, unde au fost cazate peste noapte. In aceeaşi seară inculpatul Ş.P. le-a luat victimelor actele de identitate.A.doua zi dimineaţa victimele au fost trezite şi cu această ocazie cei trei inculpaţii le-au spus victimelor că nu vor merge la muncă şi de fapt au fost aduse în Spania pentru a cerşi în folosul lor. Victimele au fost insultate şi ameninţate cu bătaia în cazul în care vor refuza să cerşească. Totodată li s-a spus că sunt datori şi trebuie să plătească cheltuielile efectuate de membrii grupului cu racolarea şi transportul lor în Spania. De frică, fiind ameninţaţi cu bătaia, deoarece nu cunoşteau limba spaniolă şi nici oraşul Barcelona, întrucât nu mai. aveau acte de identitate, fiind puse într-o relaţie de dependenţă faţă de membrii grupării, victimele au acceptat să cerşească pentru inculpaţi, sperând că în timp vor găsi o soluţie pentru a ieşi din această situaţie.

Inculpaţii Ş.P., Ş.S. şi Ş.A. le-au făcut victimelor un scurt instructaj cu ce aveau de făcut, ce reguli aveau de respectat pentru a nu fi bătuţi, li s-a explicat cum trebuie să cerşească şi fiecărei victime i s-a predat un carton pe care era scris în limba spaniolă o cerere de ajutor material, precum şi un pahar în care urmau să colecteze banii. Victimele au fost obligate să practice cerşetoria în fiecare zi de dimineaţa până seara cu o pauză la prânz, când fie primeau de mâncare de la tomberoanele de gunoi, fie erau trimişi saşi caute singure de mâncare la tomberoanele de gunoi. Victimele erau plasate la cerşit separat, în diverse locuri, la magazine, biserici, restaurante, terase, semafoare, etc. Banii erau colectaţi în pauza de prânz şi seara. Victimele obţineau din cerşit în fiecare zi sume cuprinse între câteva zeci de euro şi 100 de euro, banii fiindu-le luaţi. Victimele care nu predau toţi banii erau bătute. P.M. a fost bătut de inculpatul Ş.S. întrucât la controlul corporal făcut asupra sa, acesta a găsit suma de 2 euro.

În prima zi după ce a fost dus la cerşit persoana vătămată V.G. a reuşit să fugă ajungând în scurt timp cu un autocar în ţară. Victimele R.F.T., C.M.S. şi C.T., au reuşit şi ele să fugă după câteva zile ajungând ulterior în ţară.

După ce victimele V.G. (prima oară), R.F.T., C.M.S. şi C.T. au fugit de la «familia Ş.», în Spania au mai rămas la aceştia următoarele victime : fraţii V.S. şi V.V. (junior) precum şi P.M.

V.V. (junior) a discutat telefonic în ţară cu soţia sa victima V.V., convorbirile fiind supravegheate de către inculpatul Ş.P., acesta cerându-i victimei V.V. (junior) să spună la telefon că o duce bine şi să o cheme şi pe soţia sa să vină în Spania. De asemena inculpatul Ş.P. a discutat telefonic în ţară cu victima V.V. (senior) tatăl victimelor V.S. şi V.V. (junior) care a aflat între timp că fii săi cerşeau în Spania, şi i-a spus acestuia că este o situaţie temporară până le va găsi de lucru, că aceştia o duc bine şi l-a chemat şi pe el în Spania, spunându-i că îi va găsi de lucru. Victimele V.V. (senior) şi V.V. au fost de acord să vină şi ele în Spania, pentru a lucra, Ş.P. spunându-le să ia legătura cu fiul său Ş.S., care în acel moment se afla în ţară pentru a recruta noi victime (după aproximativ o lună şi jumătate după ce fuseseră transportate în Spania primele victime). Victimele V.V. (senior), şi V.V. s-au întâlnit în Teiuş cu inculpatul Ş.S., care le-a cazat la el acasă o noapte, le-a plătit biletul de transport la un şofer particular - martorul L.V. din Aiud şi a doua zi (în jurul datei de 19 aprilie 2007, a se vedea borderoul de asigurare depus la dosar de martor) au plecat în Spania. La Barcelona cele două victime au fost aşteptate de către inculpaţii Ş.P. şi Ş.A., care le-au preluat şi le-au dus la casa părăsită, unde erau cazate şi victimele V.S., V.V. şi P.M.. Aici victimelor V.V. (senior) şi V.V. li s-a spus că au fost aduse în Spania pentru a cerşi pentru «familia Ş.», fiind forţate prin ameninţări să practice cerşetoria. Cele două victime au cerşit alături de V.S., V.V. şi P.M., aproximativ o lună şi jumătate, fiind duse la cerşit şi supravegheate de către inculpaţii Ş.P., Ş.S., Ş.A.,-Notar Ion Ilie şi Ş.A. (acesta din urmă ducea unele victime în locurile în care. trebuiau sa cerşească şi le supraveghea).

După aproximativ trei luni din momentul în care primele victime au ajuns în Spania, inculpatul Ş.P. a permis victimelor : V.V. (senior), V.V., V.S., V.V. şi P.M. să se întoarcă în ţară. Pentru a avea bani de drum le-a permis să cerşească câteva zile pentru ei, însă în alte locuri de cerşit decât cele în care îi ducea el. Victimele au fost însoţite pe autocar în drum spre ţară de inculpaţii Ş.P. şi Ş.A. Pe drum inculpatul Ş.P. le-a atras atenţia victimelor să nu spună cuiva despre faptul că au fost exploatate de el în Spania prin cerşetorie.

Pe la mijlocul lunii iunie 2007, inculpaţii Ş.P., Ş.S. şi N.I.I. s-au deplasat din nou în com. Hopârta, sat Silivaş, jud. Alba, şi aici sub promisiunea obţinerii unui loc de muncă în agricultură în Spania au racolat alte victime şi anume: V.A., G.V.T., G.J., V.Z., V.P. (minoră în vârstă de 16 ani), V.A. şi V.C.

De asemenea l-au căutat şi pe V.G. cerându-i să îşi plătească datoriile făcute cu recrutarea şi transportul său, ameninţându-l cu moartea în caz contrar. Inculpatul Ş.P. i-a cerut victimei să revină în Spania şi să muncească pentru el până va achita aceste datorii, spunându-i că după aceea nu va mai avea nici o treabă cu el. De frică, şi pentru a-şi plăti datoriile victima V.G. a acceptat să se reîntoarcă în Spania, transportul fiindu-i.plătit tot de către inculpatul Ş.P.

Victimele V.A., G.V.T. şi G.J. au plecat în Spania, în jurul datei de 21 iunie 2007 (a se vedea borderoul de asigurare din 21 iunie 2007 depus la dosar de martorul L.V.), cu un microbuz, din municipiul Aiud, aparţinând martorului L.V., fiind însoţite pe traseu de către inculpatul Ş.P., ajungând în Spania înjurai datei de 23 iunie 2007. Deoarece a fost o problemă cu mijlocul de transport, spaţiul fiind insuficient, celelalte victime şi anume : V.Z., V.P. (minoră în vârstă de 16 ani), V.A. şi V.C. şi V.G. au plecat la câteva zile după aceea, în jurul datei de 05 iulie 2007 (a se vedea borderoul de asigurare cu nr. 41 din 05 iulie 2007 depus la dosar de martorul L.V.), cu un microbuz aparţinând martorului L.V., aceştia fiind puşi pe autocar de către inculpata Ş.A. Transportul tuturor victimelor în Spania a fost plătit de către inculpaţii Ş.P. şi Ş.A.. Pe numele victimei minore V.P. nu a existat vreo împuternicire a vreunei persoane majore pentru a o putea scoate din ţară.

În Spania au revenit şi inculpaţii Ş.S., Ş.A. şi N.I.I.

După ce a ajuns în Spania, victima V.G. a fost pedepsită pentru faptul că a fugit prima dată din Spania de la inculpaţi, fiind bătută de inculpaţii Ş.P. zis R., Ş.A. zis J. şi. Ş.S. zis B., până când a căzut şi şi-a pierdut cunoştinţa. După ce victima a fost trezită, aruncându-se cu apă pe ea, inculpaţii i-au spus, că. ei sunt/şefii şi că trebuie să meargă la cerşit. Victima a fost bătută şi pentru a da exemplu celorlalte victime pentru ca acestea să meargă la cerşit şi a nu mai fugi careva de la ei.

Victimelor, după ce au ajuns în Spania li s-au luat actele de identitate şi li s-a spus că de fapt au fost aduse în Spania pentru a cerşi în folosul inculpaţilor, fiind ameninţate cu bătaia în caz contrat. V.A. a fost bătut de către inculpaţii Ş.P., Ş.S. şi N.I.I. deoarece iniţial a refuzat să cerşească. De frică, fără acte, aflate într-o ţară străină a cărei limbă nu o cunoşteau, fără nici un ban şi cu datori la inculpaţi şi aceste victime au acceptat să cerşească.

Victimele au fost obligate să practice cerşetoria în fiecare zi de dimineaţa până seara cu o pauză la prânz, când fie primeau de mâncare de la tomberoanele de gunoi, fie erau trimişi să-şi caute singure de mâncare la tomberoanele de gunoi. Victimele erau plasate^: separat la cerşit în diverse locuri la magazine, biserici, restaurante, terase, semafoare, etc. de către inculpaţii Ş.P., Ş.S., N.I.I., Ş.A., de unde erau recuperate ulterior. Banii erau colectaţi în pauza de prânz şi seara. Victimele obţineau din cerşit în fiecare zi sume cuprinse între câteva zeci de euro şi 100 de euro, banii fiindu-le luaţi. Victimele care nu predau toţi banii erau bătute. Au fost bătuţi V.A., V.C., V.Z.

La începutul lunii septembrie 2007, victima V.A. a fugit de la «familia Ş.» s-a deplasat la Poliţie în Barcelona şi aici a reclamat faptul că a fost obligat să cerşească de către inculpaţii Ş.P. şi Ş.S. (a se vedea declaraţia dată la poliţie în Barcelona la data de 12 septembrie 2007). Deoarece a fugit fără a avea asupra sa acte de identitate, victimei i. s-a întocmit un titlu de călătorie de către Consulatul General al României din Barcelona, după care s-a întors în ţară.

După ce au fost exploatate prin cerşetorie aproximativ două - trei luni, victimele : V.G., V.C. şi V.A. au reuşit să fugă de la «familia. Ş.», fără a avea asupra lor actele de identitate, şi cu banii câştigaţi din cerşit în acea zi şi-au luat bilete venind în ţară.

După ce s-au împlinit trei luni din momentul în care au început să cerşească pentru «familia Ş.», victimei G.V.T. i s-a permis să plece în ţară, de către inculpatul Ş.P., însă singur, fără soţia sa G.J., şi doar după ce rudele sale din ţară, G.M. (mama) şi H.M. (soacra), la cererea lui Ş.P. au plătit suma de 700 lei, inculpatei Ş.A., care se afla deja la Teiuş. Victimei G.J. nu i s-a permis să vină în ţară împreună cu soţul ei, deoarece în acea perioadă inculpatul Ş.P. întreţinea cu forţa cu ea relaţii sexuale ( a se vedea declaraţia victimei). La vreo trei patru zile după ce a plecat în ţară victima G.V.T., a plecat înspre România şi inculpatul Ş.P., care a adus-o în ţară şi pe victima G.J., unde a eliberat-o (deoarece rudele din ţară ale acesteia i-au transmis că se duc la poliţie dacă nu o aduce pe victimă în ţară).

După aceasta, li s-a permis să plece din Spania şi victimelor V.Z. şi V.P., însă numai după ce inculpatul Ş.P. i-a dat telefon inculpatului N.I.I. şi i-a confirmat că rudele minorei V.P., mai precis mama sa Varga Istina, i-a plătit suma de 600 lei, pentru ca cei doi să poată veni acasă.

Membrii familiei Ş. au revenit în ţară pentru a recruta noi victime.

În cursul lunii ianuarie 2008, în timp ce se afla la locuinţa sa din Alba Iulia, B., la priveghiul cumnatului său defunctul P.I., victima K.V. a fost vizitată de către inculpatul Z.M. zis P. Acesta a întrebat-o dacă nu doreşte să lucreze în străinătate spunându-i că îi poate asigura un loc de muncă. După câteva zile inculpatul Z.M. a revenit la locuinţa victimei K.V., de această dată însoţit de inculpatul Ş.P. Cu această ocazie inculpatul Z.M. i-a spus victimei că i-a găsit de lucru, urmând a pleca la muncă în Spania împreună cu inculpatul Ş.P., spunând că va veni şi el ulterior. In aceeaşi zi, victima a fost transportată cu un autoturism de la locuinţa sa din Alba Iulia, de cei doi inculpaţi la locuinţa din Teiuş a inculpaMui Ş.P., unde a rămas peste noapte. A doua zi victima K.V. a fost transportată cu un autoturism de către inculpatul Ş.S. zis B., de la Teiuş până la Aiud, de unde a plecat cu un microbuz în Spania. Pe drum până în Spania, victima a fost însoţită de către inculpaM Ş.P. zis R. Ajunsă în Barcelona, victima a fost dusă la o casă părăsită, i s-au luat actele de identitate şi a fost obligată să cerşească în folosul inculpaMui Ş.P. Victimei i s-a spus ca dacă nu va cerşi nu va putea supravieţui şi de teamă a acceptat să cerşească. Victima era dusă la cerşit de Ş.P. care îi şi lua banii. K.V. a arătat că în perioada petrecută în Spania a fost bătută şi violată de către Ş.A. zis J., care era împreună cu fratele său Ş.P., şi avea şi el oameni la cerşit. O parte din banii câştigaţi din cerşit, aproximativ suma de 600 euro în total i-au fost daţi victimei înapoi de către inculpatul Ş.P., în momentul în care s-au împlinit trei luni de când a fost forţată să cerşească. In momentul în care i s-a permis să plece victima K.V. a fost condusă la autocar de inculpaM Ş.S. zis B., care i-a şi cumpărat bilet de transport, însă din banii ei.

În cursul lunii iunie 2008, inculpatul Ş.P. zis R. s-a deplasat în com. Rădeşti, însoţit de martorul D.V., şi aici sub promisiunea obţinerii unui loc de muncă în agricultură în Spania l-a racolat pe C.O. Victima a fost transportată la locuinţa din Teiuş a inculpatului, unde a rămas aproximativ o săptămână, după care a fost trimis în Spania, cu un microbuz din Aiud, biletul de transport fiind plătit de către inculpatul Ş.P. în Spania, victima a fost aşteptată de către inculpatul Ş.S. zis B., care l-a dus la o locuinţă părăsită. A doua zi, prin ameninţări cu bătaia victima a fost forţată să cerşească în folosul «familie Ş.», fiind dusă la cerşit de către Ş.S., care apoi îi lua şi banii obţinuţi. După ce au trecut aproximativ două luni, în care a cerşit pentru inculpatul Ş.S., victima C.O. a reuşit să fugă.

Din declaraţiile victimelor reiese că şi alte persoane au fost exploatate de către inculpaţi,în Spania prin cerşetorie, însă în cauză nu s-a reuşit.identificarea tuturor, victimelor, cele audiate necunoscându-le decât după prenume sau poreclă.

Din activitatea de cerşetorie în folosul «familiei Ş.» victimele au declarat că au obţinut următoarele sume de bani:

- C.M.S. - 1.500 euro;

- C.T. - apoximativ 50-60 de euro pe zi, timp de 3 săptămâni; P.M. - 5.000 de euro;

- R.F.T. - aproximativ 30-45 euro pe zi, timp de 4 zile;

- V.G. - 6.000 de euro;

- V.S. - 30-50 de euro de zi, timp de 3 luni;

- V.V. - 70-150 de euro pe zi, timp de o lună şi jumătate;

- V.V. - (junior) - 3.000 de euro;

- V.V. - (senior) - 40-60 de euro pe zi, timp de o lună şi jumătate;

- V.A. - peste 2.000 de euro;

- G.J. - între 30 şi 70 de euro pe zi, timp de 3 luni;

- G.V.T. - 10.000 de euro;

- V.A. - nu a putut aprecia câţi bani a câştigat din cerşit;

- V.C. - 10.000 de euro;

- V.Z. - 60-70 de euro pe zi, timp de 3 luni;

- V.P. - 50-80 de euro pe zi, timp de 3 luni;

- K.V. - 15-20 de euro pe zi, timp de 3 luni;

- C.O. - 40 de euro pe zi, timp de 2 luni.

În cursul lunii ianuarie 2009, inculpatul Z.M. i-a recrutat pe numiţii C.F. (junior) şi G.C., ambii din Ocna Mureş, cu intenţia de a-i duce la cerşit în Elveţia, promiţându-le că îi duce în Elveţia pentru a îi ajuta prin intermediul unei asociaţii religioase. Victima C.F. (junior) suferă de un handicap locomotor, mculpatui Z.M. le-a adus pe cele două victime la Alba Iulia, la serviciul paşapoarte şi la data de 26 ianuarie 2009, în procedură de urgenţă le-a făcut acestora paşapoarte, taxele fiind plătite de către victima C.F. (junior). Actele victimelor au rămas la inculpat. După ce le-a făcut actele inculpatul le-a dus pe victime acasă, urmând să vină să le ia a doua zi, pentru a pleca în Elveţia.

La data de 27 ianuarie 2009, inculpatul Z.M. s-a deplasat cu un autoturism la locuinţa victimei C.F. (junior), unde se afla şi victima G.C., cu intenţia de a le aduce pe victime în Aiud de unde urmau să plece apoi în Elveţia cu un autocar. Martorul C.F. (senior) a insistat să vină şi el până la Aiud pentru a-şi lua rămas bun de la fiul său. Pe drum C.F. (senior) l-a întrebat pe inculpat dacă poate veni şi el în Elveţia la lucru, moment în care inculpatul i-a spus că nu poate veni şi întrucât martorul insista să vină, inculpatul i-a răspuns că de fapt în Elveţia el duce oameni pentru a cerşi, nu pentru a lucra. În momentul în care martorul C.F. (senior) a aflat că fiul său urmează a fi dus în Elveţia pentru a cerşi i-a cerut inculpatului să oprească autoturismul iar el cu fiul său şi cu G.C. au coborât din autoturism. Deşi au cerut restituirea actelor de identitate (paşapoartele), inculpatul a refuzat să le predea spunându-le că acestea vor rămâne la locuinţa sa şi dacă le vor înapoi trebuie să plătească soţiei sale suma de 1.200 lei ca şi despăgubiri pentru cheltuielile făcute cu ei. În aceeaşi zi, inculpatul Z.M. a plecat în Elveţia, transportând (a plătit biletele) în Elveţia mai multe persoane între care Z.M., Z.C., Z.A. M., V.S., M.M., D.V., P.A., M.R., S.M., etc.

La data de 02 februarie 2009, cu ocazia efectuării percheziţie domiciliare la locuinţa inculpatului Z.M. au fost găsite paşaportul victimei C.F. junior) precum şi paşaportul şi cartea de identitate a victimei G.C. Din momentul în care a ajuns în Elveţia, până la momentul prinderii sale de către poliţia elveţiană, inculpatul Z.M., împreună cu fii săi, au cerşit.

Instanţa de fond a reţinut că starea de fapt expusă a rezultat din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al judecăţii, respectiv din coroborarea următoarelor probe:

- proces verbal de sesizare din oficiu, încheiat de organele de poliţie din cadrul B.C.C.O., Alba Iulia la data de 05 mai 2008, având anexate declaraţiile care au fost luate numiţilor V.Z., C.M.S., C.T., G.V.T., G.J., V.P., K.V., V.C. şi B.V.

- plângerea formulată de partea vătămată K.V., ce a fost înaintată prin B.C.C.O., Alba Iulia şi I.J.J., Alba, având anexată un proces verbal de consemnare a declaraţiei numitei C.C., sora persoanei vătămate K.V., declaraţia numitului C.M., fratele persoanei vătămate K.V., şi procese verbale de identificare a inculpaţilor. Ş.P. şi Ş.A.;

- declaraţiile părţilor vătămate C.M.S., C.T., G.M., G.V.T., K.V., P.M., V.A., V.A., V.C., V.P., V.V. (junior), V.Z., V.G., V.V. (senior), R.F.T., C.O., G.C., C.F.;

- procese verbale de recunoaştere după planşă foto, încheiate de organele de poliţie, cu ocazia recunoaşterii după fotografie a inculpaţilor de către părţile vătămate C.M.S., C.T., K.V., P.M., V.A., V.A., V.P.,V.Z., V.V. (senior), C.O.;

- actele depuse la dosar de către persoana vătămată K.V. din care reiese cu certitudine că a fost în Spania (Libreta Estrella, biletul de transport pe ruta Barcelona - Alba Iulia din 10 aprilie 2008 şi alte acte încheiate în limba spaniolă pe numele victimei);

- acte depuse la dosar de victima V.A. şi anume un bilet de transport pe relaţia Spania-România valabil în perioada 25-30 august 2007, titlu de călătorie eliberat de Consulatul General al României la Barcelona şi declaraţiile date de el la poliţia din Barcelona, însoţite de traduceri autorizate;

- acte în limba spaniolă depuse la dosar de victima C.O.;

- un înscris menţionat pe verso unei copii de pe cartea de identitate a inculpatului Z.M., pe care acesta a scris cu mâna lui următorul text: „Subsemnatul Z.M., domiciliat din Aiud. Mă oblig că nu îmi bat joc de ei G.C. şi de C.F., ori ce se întâmplă răspund eu de ei, termen de 30 zile mă oblig că le aduc acasă", înscrisul fiind semnat de inculpat şi data 27 ianuarie 2009;

- raport de constatare tehnico ştiinţifică tip poligraf întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Sibiu, la data de 20 februarie 2009, cu ocazia testării cu tehnica tip poligraf a persoanelor vătămate V.V. (senior) şi P.M., stabilindu-se că la întrebările relevante ale tesMui nu s-au înregistrat reacţii specifice comportamenMui simulat;

- declaraţia martorilor B.V., H.M.,V.S., V.V., Z.I., C.M., C.C., H.S., G.M., C.I., C.F. (senior), G.E., L.V.,P.M., V.A.S., D.V., N.Ş.N., M.A., M.M., P.M., D.M., G.I., R.A.S. şi L.R.M.;

- proces verbal de recunoaştere după planşă foto, încheiat de organele de poliţie cu ocazia recunoaşterii de către martorii B.V., N.Ş.N. a inculpatului Ş.P.;

- procese verbale de recunoaştere după planşă foto, încheiate de organele de poliţie în data de 18 februarie 2009, cu ocazia recunoaşterii de către martorul N.Ş.N. a inculpaţilor Ş.A., Ş.P., Ş.S. şi Ş.A.;

- proces verbal întocmit de organele de poliţie la data de 27 ianuarie 2009 cu ocazia efectuării unei înregistrări în mediul ambiental la aceeaşi dată în jurul orei 13.00, când în staţia P. O.M.V. din Alba Iulia, inculpatul Z.M. a fost filmat împreună cu fiul său Z.A. şi alte 8 persoane de etnie rromă, care au fost transportate în aceeaşi zi de inculpat în Elveţia;

- procesul verbal de percheziţie domiciliară încheiat la data de 02 februarie 2009, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpaţilor Ş.P., Ş.S. şi Ş.A., situată în Teiuş, jud. Alba;

- proces verbal de percheziţie domiciliară încheiat la data de 02 februarie 2009 cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului Z.M. din mun. Aiud, judeţul Alba;

- proces verbal întocmit de organele de poliţie la data de 11 februarie 2009 cu ocazia predării de către martora G.E. a mai multor documente aparţinând firmei sale de transport, documente cuprinzând foi de parcurs, contracte, facturi etc, o parte dintre ele fiind ulterior restituite, restul fiind depuse la dosar;

- proces verbal întocmit de organele de poliţie la data de 12 februarie 2009, în care sunt menţionate foile de parcurs ridicate de la G.E., pe care apar numele inculpaţilor sau ale victimelor din dosar, având anexate foile de parcurs şi anexele acestora, între care şi o foaie de parcurs din 08 martie 2007 în anexa căreia sunt menţionaţi inculpaţii Ş.P. şi Ş.A. precum şi victimele C.T., V.S., V.V., R.F.T., C.M.S., P.M. şi V.G.;

- proces verbal de analiză efectuat în cauză de organele de poliţie la data de 20 octombrie 2008, acesta cuprinzând şi o hartă relaţională în baza probelor administrate până la aceea dată;

- procese verbale de redare a unor convorbiri telefonice, purtate de inculpaţii Ş.P. şi Z.M. în cursul lunilor iulie-septembrie 2008, convorbiri interceptate cu autorizaţie din care reiese că inculpaţii transportau persoane în străinătate;

S-a constatat că inculpaţii Ş.S., Ş.A. şi N.I.I. au negat în totalitate săvârşirea faptelor, în apărarea acestora arătându-se că nicio probă nu confirmă starea de fapt din rechizitoriu, iar părţile vătămate ştiau ce vor face când vor ajunge în Spania şi anume că urmau să cerşească aspect confirmat de materialul probator administrat în cauză.

Inculpatul Z.M. a recunoscut că le-a spus părţilor vătămate C.F. (junior) şi G.C. că îi va duce în Elveţia pentru a-i ajuta prin intermediul unei asociaţii religioase, arătând că i-a ajutat să-şi facă paşapoarte la regim de urgenţă, Că i-a luat pe cei doi de acasă pentru a-i transporta în Elveţia şi că le-a reţinut paşapoartele, negând însă că ar fi avut intenţia să-i oblige la cerşit în Elveţia.

Raportat la ansamblul materialului probatoriu administrat în cursul urmării penale şi al cercetării judecătoreşti în prima instanţă, Tribunalul a constatat că apărările inculpaţilor sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Privitor la inculpatul Ş.S. zis B. S-a constatat că, audiat fiind în cursul urmăririi penale inculpatul a declarat că nu le cunoaşte pe niciuna dintre persoanele vătămate cu excepţia lui V.S. pe care l-a întâlnit la Barcelona într-un bar.

În cursul cercetării judecătoreşti la prima instanţă inculpatul a declarat că a fost în Spania, iar părţile vătămate ştiau ce vor face când vor ajunge în Spania şi anume că urmau să cerşească (fila 397, Dosar nr. 1205/107/2009 fila 172, Dosar nr. 1205/107/2009*).

Tribunalul a constatat că susţinerile inculpatului sunt infirmate însă de materialul probatoriu administrat în cauză, respectiv:

Din declaraţiile persoanelor vătămate C.T., P.M., V.S., V.V. junior şi V.A. date în cursul urmăririi penale (filele 39,. 150, 176, 268 din vol. I, fila 107 din vol. II ), reiese că la începutul lunii martie 2007 şi apoi la mijlocul lunii iunie 2007 inculpatul Ş.S., s-a deplasat în com. Hopârta, sat Silivaş, jud. Alba împreună cu inculpatul Ş.P. zis R. unde au promis persoanelor vătămate obţinerea, unui loc de muncă în agricultură în Spania, revenirea asupra acestor declaraţii în faţa instanţei (mai puţin partea vătămată V.A.) neavând nicio justificare.

Minora V.P., a declarat în cursul urmăririi penale (filele 45-46,. 240-245 din vol. I din dosarul de urmărire penală) că a fost recrutată împreună cu alte persoane, în vara anului 2007, de către inculpaţii Ş.P., Ş.S. şi N.l.I., care i-au promis un loc de muncă în Spania, că a fost transportată la locuinţa din Teiuş a inculpaţilor Ş., unde inculpata Ş.A. i-a oferit de mâncare şi a cazat-o peste noapte, confirmând că aceasta va lucra în Spania, a doua zi fiind transportată din Aiud cu un microbuz în Spania la Barcelona. Minora a mai declarat că i s-au luat actele de identitate şi a fost obligată să cerşească pentru inculpaţi, fiind ameninţată şi bătută (deşi inculpaţii ştiau că este însărcinată), fiind exploatată prin cerşetorie de inculpaţii Ş.P., Ş.S. şi N.l.I. Totodată a arătat că după ce a cerşit aproximativ trei luni i s-a permis să plece din Spania de către inculpatul N.l.I., doar după ce acesta a primit un telefon din ţară de la inculpatul Ş.P. care i-a confirmat că rudele victimei au plătit pentru ea suma de 600 lei lei.

S-a reţinut că vinovăţia inculpatului este confirmată şi de declaraţiile persoanei vătămate C.M.S., în care acesta arată că în Spania a fost aşteptat de către inculpatul Ş.S., care l-a cazat într-o casă părăsită, i-a luat actele de identitate şi l-a obligat la practicarea cerşetoriei împreună cu inculpaţii Ş.P., Ş.A.. şi Ş.S., fiind dus de aceştia la cerşit, supravegheat să nu fugă, fiindu-i luaţi banii obţinuţi din cerşetorie. A declarat, de asemenea, că o dată cu el au fost recrutate şi alte persoane din satul Silvaş şi anume tatăl său C.T., V.V. (junior), P.M. şi V.G., şi acestea fiind exploatate pentru cerşetorie în Spania şi că a văzut cum inculpatul Ş.S. l-a bătut pe P.M.

Totodată, a reieşit din declaraţia acestuia că ajuns la Barcelona, i s-au luat actele de identitate şi a fost obligat, prin ameninţare, la practicarea cerşetoriei de către inculpaţii Ş.P. şi Ş.S., fiind dus de aceştia la cerşit, supravegheat să nu fugă, fiindu-i luaţi banii obţinuţi din cerşetorie. Acesta a mai declarat că şi celelalte persoane recrutate odată cu el au fost exploatate pentru cerşetorie în Spania, etc;

Persoana vătămată G.V.T., a arătat că a fost recrutat în vara anului 2007, împreună cu soţia sa G.J., cu V.A., V.G., V.C., V.A., de către inculpatul Ş.P., şi ajunşi la Barcelona, i s-au luat actele de identitate şi a fost obligat, prin ameninţare, la practicarea cerşetoriei de către inculpaţii Ş.P. şi Ş.S.. Persoana vătămată a declarat că celelalte persoane recrutate odată cu el au fost obligate să cerşească, precizând că el câştiga în jur de 90 de euro/zi, banii, fiindu-i luaţi şi că a cerşit pentru inculpaţi timp de trei luni, după care i.s-a permis să plece singur fără soţia sa, după ce rudele din ţară au plătit suma. de 200 euro inculpatei Ş.A. etc.

Persoana vătămată K.V. a declarat că a fost exploatată prin cerşetorie şi de către inculpatul Ş.S.

Persoana vătămată P.M. a declarat că în Spania a fost aşteptat de inculpatul Ş.S. care ș- a cazat într-o casă abandonată şi 1-a obligat, să cerşească în folosul său, fiind bătut de către acesta. De asemenea,a mai arătat că victimele V.G., C.M.S. şi alţii au fugit întrucât nu au mai suportat regimul, iar el a cerşit pentru inculpat, stând trei luni.

Persoana vătămată V.A. a declarat că, în cursul lunii iunie 2007, a.fost transportat în Barcelona, unde i s-au luat actele de identitate, a fost cazat într-o casă părăsită, a fost bătut de: mai multe ori de inculpatul Ş.S. şi a fost obligat să cerşească în folosulsău. Persoana vătămată arătat că după aproximativ trei luni în care a cerşit pentru inculpat, a fugit' de la acesta şi s-a deplasat la Poliţie în Barcelona unde a formulat plângere împotriva inculpatului, plângerea fiind depusă la dosarul de urmărire penală (filele 182-196 din vol. I).

Persoana vătămată V.C. a declarat că a fost recrutat în cursul lunii iunie 2007 de inculpatul Ş.S., prin înşelăciune, acesta promiţându-i un loc de muncă în Spania, fiind transportat apoi la locuinţa din Teiuş a inculpatului şi apoi împreună cu alte victime care şi ele au fost racolate, a fost transportat în Spania fiind exploatat pentru cerşetorie în Barcelona, timp de aproape trei luni până a reuşit să fugă. Victima arată că atât el cât şi alte victime au fost bătute de către inculpat deoarece nu făceau bani destui, adică 100 euro/zi.

Persoana vătămată V.V. (junior) a declarat că a fost obligată la cerşetorie şi de inculpatul'Ş.S., iar banii obţinuţi din cerşit îi erau luaţi de membrii familiei Ş. Totodată victima arată că, pe soţia sa V.V. şi pe tatăl său V.V. (senior), fără a-le spune situaţia reală i-a chemat în Spania, aceştia fiind aduşi din România de inculpatul Ş.S., fiind şi ei apoi exploataţi prin cerşetorie, etc.

Persoana vătămată V.Z. a declarat că în Spania a fost obligat,prin violenţă şi ameninţare, să cerşească în favoarea inculpatului, el fiind dus la cerşit de către inculpat.

Persoana vătămată V.G. a declarat că a fost recrutat în cursul lunii martie 2007, a fost transportat în Spania şi obligat să cerşească şi de către inculpatul Ş.S., însă el a fugit în prima zi în care a fost dus la cerşit.,iar în vara anului 2007, prin ameninţări a fost recrutat din nou de inculpatul Ş.P., ajuns fiind în Spania, fost bătută, de şi către inculpatul Ş.S., după care a fost obligat să cerşească în folosul său, spunându-i-se că are de plătit o datorie de 1.200 euro, iar după ce a cerşit pentru inculpat, timp de 2 luni câştigând în jur de 6.000 euro, a fugit din nou de la aceştia, etc;

Persoana vătămată V.V. (senior) a declarat că a fost recrutat în cursul anului 2007 de către inculpatul Ş.P. prin înşelăciune, că a fost transportat în Spania, Barcelona de inculpatul Ş.S., cu un microbuz, fiind însoţit pe drum de nora sa V.V., şi odată ajuns în Spania a fost obligat la cerşetorie, atât el cât şi celelalte victime, fiind duşi la cerşit de inculpatul Ş.S., care îl supraveghea şi apoi îi luau banii.

Persoana vătămată R.F.T. a declarat că odată ajuns în Spania a fost obligat la cerşetorie, atât el cât şi celelalte victime fiind duşi la cerşit de inculpatul Ş.S., care îl supraveghea şi apoi îi lua banii. Victima arată că a cerşit pentru inculpaţi, câteva zile, după care a fugit împreună cu C.M.S.

Persoana vătămată C.O. a declarat că a fost recrutat de către inculpatul Ş.P., în cursul lunii iunie 2008, a fost transportat în Spania, cu un microbuz, biletul fiind plătit de Ş.P., şi în Barcelona a fost aşteptat de către inculpatul Ş.S., care prin'ameninţări cu violenţă l-a obligat să cerşească pentru el timp de aproximativ două luni, până. a'reuşit să fugă de la acesta. Victima a arătat că a câştigat din cerşit în medie 40 de euro pe zi, .şi împreună cu el erau exploatate prin cerşetorie şi alte persoane de către inculpatul Ş.S. şi Ş.A., indicând însă aceste persoane doar cu prenumele.

Persoana vătămată V.S. a declarat în calitate de martor că a fost obligat la practicarea cerşetoriei de către inculpatul Ş.S. care îl ducea în locurile unde trebuia să cerşească. De asemenea, arată că după aproximativ trei luni, în care a cerşit pentru inculpat, a fost adus înapoi în ţară de inculpaţii Ş.P. şi Ş.A. Victima arătă că au fost şi alte victime care au fost obligate să cerşească pentru inculpaţi.

Şi persoana vătămată V.V. a declarat în calitate de martor că a fost obligată prin ameninţări, violenţă fizică şi sexuală la practicarea cerşetoriei, fiind exploatată şi de inculpatul Ş.S., care o ducea la cerşit şi îi luau banii. Susnumita arată că a câştigat în medie din cerşit suma de 70-150 euro pe zi.

Inculpatul Ş.S. a fost implicat în activităţile de recrutare, cazare, transport şi exploatare, cu privire la toate cele 17 victime, astfel că în sarcina sa au fost reţinute 17 acte materiale.

Privitor la inculpatul Ş.P. zis „R."

Inculpatul nu a putut fi audiat nici în cursul urmăririi penale, nici în cursul cercetării judecătoreşti, întrucât s-a sustras pe numele său fiind emis mandat de arestare în lipsă.

Instanţa a constatat că din declaraţiile persoanelor vătămate C.T., P.M., V.S., V.V. junior şi V.A. date în cursul urmăririi penale (filele 39, 150, 176, 268 din vol. I, fila 107 din vol. II) rezultă că la începutul lunii martie 2007 şi apoi la mijlocul lunii iunie 2007 inculpatul Ş.P. s-a deplasat în comuna Hopârta, sat Silivaş, jud. Alba, unde au promis părţilor vătămate obţinerea unui loc de muncă în agricultură în Spania.

De asemenea, partea vătămată V.A. a declarat că a fost bătut de R., de băiatul lui şi de „băiatul din Blaj",care îi duceau la cerşit.(filele 176 din vol. I din dosarul de urmărire penală şi fila 284 din dosarul instanţei).

Minora V.P., a declarat în cursul urmăririi penale (filele 45-46, 240-245 din vol. I din dosarul de urmărire penală ) că a fost recrutată împreună cu alte persoane, în vara anului 2007, de şi de către inculpatul Ş.P. care i-a promis un loc de muncă.în.Spania, că a fost transportată din Aiud cu un microbuz în Spania la Barcelona. Minora a mai declarat că i s-au luat actele de identitate şi a fost obligată să cerşească pentru inculpat, fiind ameninţată şi bătută (deşi inculpatul ştiau că este însărcinată), fiind exploatată prin cerşetorie şi de inculpatul Ş.P.

S-a apreciat că vinovăţia inculpatului rezultă fără dubiu din declaraţiile persoanei vătămate C.M.S., în care acesta arată că a fost recrutat în cursul lunii martie 2007 de inculpatul Ş.P., prin înşelăciune, acesta promiţându-i că îl va duce la lucru în Spania, că a fost cazat o noapte la locuinţa din Teiuş a inculpatului, fiind apoi transportat în Spania de către inculpat, unde a fost aşteptat de către inculpatul Ş.S., a fost cazat într-o casă părăsită, i s-au luat actele de identitate şi a fost obligat la practicarea cerşetoriei de către inculpaţii Ş.P., Ş.A. şi Ş.S., fiind dus de aceştia la cerşit, supravegheat să nu fugă, fiindu-i luaţi banii obţinuţi din cerşetorie. Victima a mai declarat că o dată cu el au fost recrutate şi alte persoane din satul Silvaş şi anume tatăl său C.T., V.V. (junior), P.M. şi V.G., şi acestea fiind exploatate pentru cerşetorie în Spania şi că a văzut cum inculpatul Ş.S. l-a bătut pe P.M.

Potrivit declaraţiilor persoanei vătămate C.T., a fost recrutat în luna martie 2007 împreună cu numiţii R.F.T., C.M., P.M., V.S. şi V.G., de către inculpatul Ş.P., prin înşelăciune, acesta promiţându-le că îi va duce la lucru în Spania, fiind duşi chiar la biserică, unde inculpatul Ş. a depus jurământ în sensul că-i duce la muncă, că au fost transportaţi în Spania, cu un autocar,.şi ajunşi la Barcelona, i s-au luat actele de identitate şi a fost. obligat, prin ameninţare, la practicarea cerşetoriei de către inculpatul Ş.P. fiind dus de acesta la cerşit, supravegheat să nu fugă, fiindu-i luaţi banii obţinuţi din cerşetorie. Acesta a mai declarat că şi celelalte persoane recrutate odată cu el au fost exploatate pentru cerşetorie în Spania.

Persoana vătămată G.J. a declarat că a fost recrutată în vara anului 2007, împreună cu soţul ei G.V.T. şi cu V.A., de către inculpatul Ş.P., care le-a promis că îi va duce la lucru în Spania, au fost transportaţi în Spania, cu un microbuz, fiind însoţiţi pe drum de inculpatul Ş.P., şi ajunşi la Barcelona, i s-au luat actele de identitate şi a fost obligată, prin ameninţare, la practicarea cerşetoriei de către inculpatul Ş.P., fiind dusă de acesta la cerşit, supravegheată să nu fugă, fiindu-i luaţi banii obţinuţi din cerşetorie. Aceasta arată că au fost recrutaţi şi numiţii V.G., V.Z., V.P., V.C., care şi ei au fost obligaţi la cerşit, precizând că ultimii trei precum şi V.A. au fost bătuţi iar ea a fost violată de mai multe ori şi că a fost adusă în ţară de inculpatul Ş.P., după ce rudele din ţară au plătit pentru ea şi' soţul ei suma de 700 lei lei inculpatei Ş.A.

Persoana vătămată G.V.T., a arătat că a fost recrutat în vara anului 2007, împreună cu soţia sa G.J., cu V.A., V.G., V.C.,. Varga Axgintuţa, de către inculpatul Ş.P., care le-a promis că îi va duce la lucru în Spania, că au fost transportaţi în Spania, cu un microbuz, fiind însoţiţi pe drum de inculpatul Ş.P., şi ajunşi la Barcelona, i s-au luat actele de identitate şi a fost obligat, prin ameninţare, la practicarea cerşetoriei de către inculpatul Ş.P. Persoana vătămată a declarat că celelalte persoane recrutate odată cu el au fost obligate să cerşească, precizând că el câştiga în jur de 90 de euro/zi, banii fiindu-i luaţi şi că a cerşit pentru inculpat timp de trei luni, după care i s-a permis să plece singur fără soţia sa, după ce rudele din ţară au plătit suma de 200 euro inculpatei Ş.A. etc.

Persoana vătămată K.V. arată că a fost recrutată de către inculpaţii Z.M. şi Ş.P., promiţându-i-se un loc de muncă în Spania, că a fost transportată de cei doi inculpaţi la locuinţa din Teiuş a inculpatului Ş.P., unde a fost cazată o noapte după care a fost transportată în Aiud de inculpatul Ş.S., de unde a plecat cu un microbuz în Spania, fiind însoţită pe drum de inculpatul Ş.P. Victima arată că a fost exploatată prin cerşetorie de inculpaţii Ş.P., care a exploatat prin cerşetorie şi alte persoane.

Persoana vătămată P.M. a declarat că a fost recrutat în cursul lunii martie 2007 de către inculpaţii Ş.P. şi N.I.I., care i-au, promis un loc de muncă în Spania, odată cu el fiind recrutaţi şi numiţii C.T., C.M.S., V.S., R.F.T., fiind duşi la biserică, inculpatul Ş.P. depunând jurământ că îi va duce la lucru. Victima arată că a fost transportată în Spania fiind însoţit pe drum de inculpaţii Ş.P. şi că a fost cazat într-o casă abandonată şi a fost obligat, să cerşească în folosul inculpaţilor. De asemenea,a mai arătat că victimele V.G., C.M.S. şi alţii au fugit întrucât nu au mai suportat regimul, iar el a cerşit pentru inculpat, stând trei luni.

Persoana vătămată V.A. a declarat că, în cursul lunii iunie 2007, a fost recrutat de către inculpatul Ş.P., odată cu el fiind recrutate şi alte victime şi anume G.V.T. şi G.J., promiţându-li-se un loc de muncă în Spania, a fost transportat în Barcelona, unde i s-au luat actele de identitate, a fost cazat într-o casă părăsită, a fost bătut de mai multe ori de inculpatul Ş.P., şi a fost obligat să cerşească în folosul acestuia. Persoana vătămată arată că după aproximativ trei luni în care a cerşit pentru inculpat, a fugit de la acesta şi s-a deplasat la Poliţie în Barcelona unde a formulat plângere împotriva inculpatului, plângerea fiind depusă la dosarul de urmărire penală ( filele 182-196 din vol. I).

Persoana vătămată V.A. a declarat că a fost recrutată în cursul lunii iunie 2007, împreună cu soţul ei V.C., cu fiul V.Z., cu nora V.P., de către inculpatul Ş.P. prin înşelăciune, acesta promiţându-le că îi va duce la muncă în Spania, fiind transportaţi în Spania unde a fost obligată la cerşetorie, fiind ameninţată şi lovită de inculpatul Ş.P., fiind exploatată prin cerşetorie, cerşind aproximativ trei luni, după care a reuşit să fugă de la inculpaţi împreună cu soţul ei V.C. şi cu V.G. Victima arată că şi alte victime au fost bătute de către inculpat şi că ea a fost dusă la cerşit de către inculpaţii Ş.P. şi Ş.S., etc.

Persoana vătămată V.C. a declarat că a fost recrutat în cursul lunii iunie 2007 şi de inculpatul Ş.P., prin înşelăciune, acesta promiţându-i un loc de muncă în Spania, fiind transportat apoi la locuinţa din Teiuş a inculpaţilor Ş. şi apoi împreună cu alte victime care şi ele au fost racolate, a fost transportat în Spania fiind exploatat pentru cerşetorie în Barcelona, timp de aproape trei luni până a reuşit să fugă. Victima arata că atât el cât şi alte victime au:fost bătute .de către inculpaţi deoarece nu făceau bani destui, adică 100 euro/zi.

Persoana vătămată V.V. (junior) a declarat că a fost recrutat în cursul lunii martie 2007 de şi către inculpatul Ş.P., prin înşelăciune, promiţându-i-se un. lob de muncă în Spania, a fost transportat cu un autocar în Spania, fiind însoţit pe drum de inculpatul Ş.P., iar odată ajuns în Barcelona, prin ameninţare şi violenţă a fost obligat să cerşească în folosul inculpatului timp de trei luni, câştigând între 30 şi 100 euro/zi. Victima arată că a fost obligată la cerşetorie şi de inculpatul Ş.P., iar banii obţinuţi din cerşit îi erau luaţi de membrii familiei Ş. Totodată victima arată că, după aproximativ o lună şi jumătate, inculpatul Ş.P. i-a solicitat să-i cheme în Spania şi pe soţia sa V.V. şi pe tatăl său V.V. (senior), fără a le spune situaţia reală. Victima a declarat că i-a chemat în Spania pe cei doi, aceştia fiind aduşi din România în Spania de inculpatul Ş.S., fiind şi ei apoi exploataţi prin cerşetorie, etc.

Persoana vătămată V.Z. a declarat că a fost recrutat în vara anului 2007, împreună cu concubina sa V.P. şi cu părinţii săi V.C., V.A., şi V.G., prin înşelăciune, promiţându-li-se un loc de muncă de către inculpatul Ş.P.,şi odată ajunşi în Spania au fost toţi obligaţi, prin violenţă şi ameninţare, să cerşească.în favoarea inculpatului,, el fiind dus la cerşit şi de inculpatul Ş.P. Victima a declarat că lui şi concubinei sale V.P. li s-a dat drumul din Spania, doar după ce rudele din ţară au plătit inculpatului Ş.P. suma de 600 lei lei, etc.

Persoana vătămată V.G. a declarat că iniţial a fost recrutat în cursul lunii martie 2007, de către inculpatul Ş.P. prin înşelăciune, acesta promiţându-i că îl va duce la muncă în Spania, că a fost transportat în Spania şi obligat să cerşească şi de inculpatul Ş.P., însă el a fugit în prima zi în care a fost dus la cerşit. Totodată, arată că ulterior, în vara anului 2007, prin ameninţări a fost recrutat din nou de inculpatul Ş.P., care i-a spus că trebuie să vină în Spania să lucreze pentru el pentru ca să-şi plătească datoriile, spunându-i-se că după aceea va putea pleca. Ajuns în Spania, victima arată că a fost bătută,, de către inculpaţii Ş.P., Ş.A. şi Ş.S., după care a fost obligat să cerşească în folosul inculpaţilor, spunându-i-se că are de plătit o datorie de 1.200 euro, iar după ce a cerşit pentru inculpaţi, timp de 2 luni câştigând înjur de 6.000 euro, a fugit din nou de la aceştia, etc;

Persoana vătămată V.V. (senior) a declarat că a fost recrutat în cursul anului 2007 de către inculpatul Ş.P. prin înşelăciune, acesta promiţându-i că îl va duce la muncă în Spania, spunându-i că e o situaţie temporară că fiii săi cerşesc în Spania, până le va găsi de muncă, că a fost transportat în Spania, Barcelona de inculpatul Ş.S., cu un microbuz, fiind însoţit pe drum de nora sa V.V., şi odată ajuns în Spania a fost obligat la cerşetorie, atât el cât şi celelalte victime, fiind duşi la cerşit de inculpaţii Ş.P., Ş.A., Ş.A. şi Ş.S., care îi supravegheau şi apoi le luau banii.

Persoana vătămată R.F.T. a declarat că a fost recrutat la începutul anului 2007 de către inculpatul Ş.P. prin înşelăciune, acesta promiţându-i că îl va duce la muncă în Spania, împreună cu alte şase victime, că a fost dus la biserica din Vama Seacă, unde inculpatul Ş. a depus jurământ, că înainte de a pleca în Spania a fost cazat peste noapte la locuinţa din Teiuş a inculpaţilor Ş., a fost transportat în Spania, Barcelona, fiind însoţit pe autocar de inculpaţii Ş.A. şi Ş.A., unde a fost aşteptat de inculpatul Ş.S., şi odată ajuns în Spania a fost obligat la cerşetorie, atât el cât şi celelalte victime fiind duşi la cerşit de inculpaţii Ş.P. şi Ş.S., care îi supravegheau şi apoi le luau banii. Victima arată că a cerşit pentru inculpaţi câteva zile, după care a fugit împreună cu C.M.S.

Persoana vătămată C.O. a declarat că a fost recrutat de către inculpatul Ş.P., în cursul lunii iunie 2008, prin înşelăciune, acesta promiţându-i că îl vă duce la muncă în Spania, a fost cazat la locuinţa inculpaţilor Ş.P. şi Ş.A. din Teiuş aproximativ o săptămână, după care a fost transportat în. Spania, cu un microbuz, biletul fiind plătit de Ş.P., şi în Barcelona a fost aşteptat de către inculpatul Ş.S., care prin ameninţări cu violenţă l-a obligat să cerşească pentru el timp de aproximativ două luni, până a reuşit să fugă de la acesta. Victima a arătat că a câştigat din cerşit în medie 40 de Euro pe zi, şi împreună cu el erau exploatate prin cerşetorie şi alte persoane de către inculpatul Ş.S. şi Ş.A., indicând însă aceste persoane doar cu prenumele.

Persoana vătămată V.S. a declarat în calitate de martor că a fost recrutat în cursul lunii martie 2007, de către inculpaţii Ş.P. şi N.l.I., prin înşelăciune, aceştia promiţându-i un loc de muncă în Spania, a fost cazat o noapte la locuinţa din Teiuş a inculpaţilor Ş.P. şi Ş.A., iar. apoi au fost transportaţi în Spania cu un autocar, fiind însoţiţi de inculpaţii Ş.P. şi Ş.A.. Susnumitul arată că a fost exploatat în Spania, fiind obligat la practicarea cerşetoriei de către inculpaţii Ş.P., Ş.S. şi Ş.A., care îl ducea în locurile unde trebuia să cerşească. De asemenea, arată că după aproximativ trei luni, în care a cerşit pentru inculpaţi, a fost adus înapoi în ţară de inculpaţii Ş.P. şi Ş.A. Victima arătă că au fost şi alte victime care au fost obligate să cerşească pentru inculpaţi.

Persoana vătămată V.V. a declarat în calitate de martor că în cursul lunilor aprilie, mai (nu reţine exact) a primit telefon de la soţul său V.V. (junior) care i-a spus să vină în Spania, şi împreună cu socrul ei V.V. (senior) s-au întâlnit în Teiuş cu inculpatul Ş.S., care i-a cazat o noapte la locuinţa sa din Teiuş, iar a doua zi, au plecat cu un microbuz în Spania. Aici victima arată că a fost dusă la o casă părăsită din Barcelona, unde se. aflau şi victimele V.S., P.M. şi V.V. (junior), după care a fost obligată prin ameninţări, violenţă fizică şi sexuală la practicarea cerşetoriei, fiind exploatată de inculpaţii Ş.P., Ş.A., Ş.S., N.I.I. şi Ş.A., care o duceau la cerşit şi îi luau banii. Susnumita arată că a câştigat în medie din cerşit suma de 70-150 euro pe zi.

Martorul H.S. a declarat că în cursul anului 2008, inculpatul Ş.P., fiul său şi încă un bărbat au venit la biserică aducând mai multe persoane de etnie rromă din localitatea Silvaş şi aici inculpatul a jurat că va duce acele persoane în Spania pentru a lucra în agricultură şi nu îşi va bate joc de ele, iar „ţiganii" au jurat că o să muncească. Martorul a arătat că ştie despre jurământ din discuţiile purtate cu victimele P.M., V.S. şi alţii care i-au povestit după ce s-au întors de la biserică. De asemenea, arată că după câteva luni a fost sunat din Spania de victima V.P. care se afla în Spania împreună cu V.Z. şi aceasta i-a spus să meargă la mama ei numita C.I. să-i spună acesteia să-i plătească 200 euro soţiei inculpatului Ş.P. din Teiuş, pentru ca inculpatul să le permită să plece din Spania. Martorul arată că V.P. i-a povestit că inculpatul Ş.P. şi oamenii lui îi obligau pe „ţiganii" din Silvaş să cerşească şi le luau banii. Totodată, martorul arată că C.I. ar fi plătit suma respectivă către soţia inculpatului Ş.P. şi ştie că s-ar fi plătit bani şi pentru întoarcerea altor persoane din Spania; În declaraţia din data de 06 martie 2009, martorul arată că la aceeaşi dată în jurul orelor 12,00, a fost contactat telefonic de către inculpatul Ş.P. şi acesta i-a cerut să discute cu victimele care au fost audiate în cauză şi să le ofere în numele lui o sumă de bani pentru ca aceştia să-şi retragă declaraţiile şi să nu mai aibă pretenţii faţă de el. Martorul arată că i-a spus inculpatului că o sumă de 300 de euro de persoană ar trebui să fie suficienţi, inculpatul fiind de acord să plătească aceşti bani pentru ca victimele să-şi schimbe declaraţiile.

Martora G.M., mama victimei G.V.T., a declarat că a fost sunată din Spania de fiul său care i-a spus că inculpatul Ş.P. i-a pus să cerşească nu le dădea mâncare şi i-a cerut să-i plătească soţiei inculpatului Ş.P. suma de 200 euro pentru ca inculpatul să. le permită să se întoarcă acasă. Martora arată că a fost sunată de inculpatul Ş.P. pentru a merge în Teiuş la soţia sa şi a plăti suma de 200 euro, astfel că împreună cu H.M., s-a deplasat la Teiuş a găsit-o pe inculpata Ş.A. şi i-â plătit acesteia suma de 700 lei lei. Martora arată că după 5 zile fiul său s-a întors singur acasă, nora fiind reţinută în Spania de inculpatul Ş.P., astfel că au sunat-o pe inculpata'Ş.A. şi i-au spus că vor anunţa poliţia dacă inculpatul nu-i dă drumul şi victimei G.J., aceasta fiind adusă în ţară la câteva zile după aceea.

Martora C.I., mama victimei V.P. a declarat că l-a cererea fiicei sale, care a sunat-o din Spania, a plătit suma de 200 euro inculpatului Ş.P., pentru ca acesta să permită ficei sale şi victimei V.Z. să se întoarcă în ţară. Totdată a arătat că fiica sa i-a povestit că în Spania a fost obligată la practicarea cerşetoriei.

Martora G.E., administrator şi asociat unic la.S.C. Elana Corn S.R.L., şi a SC C.T. SRL, firmă care deţine un autocar cu care a efectuat mai multe curse pe ruta România - Spania, a declarat că îi cunoaşte pe inculpaţii Ş.P., Ş.A. şi Z.M., pe primii doi transportându-i de mai multe ori pe ruta România - Spania, de fiecare dată aceştia fiind însoţiţi de mai multe persoane de etnie rromă, în jur de 10 persoane, biletele fiind plătite la comun.

Tribunalul a reţinut astfel că inculpatul Ş.P. au fost implicat în activităţile de recrutare, cazare, transport şi exploatare, cu privire la toate cele 17 victime, astfel că în sarcină lor se vor reţine 17 acte materiale.

Privitor la inculpata Ş.A.

Inculpata nu a putut fi audiată nici, în cursul urmăririi penale, nici în cursul cercetării judecătoreşti, întrucât s-a sustras pe numele său fiind emis mandat de arestare în lipsă.

Instanţa de fond a constatat că vinovăţia inculpatei în comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa rezidă din coroborarea întregului context probatoriu administrat în cauza:

Persoana vătămată C.M.S., a aratăt că a fost recrutat în cursul lunii martie 2007 împreună cu numiţii R.F.T., C.M., P.M., V.S. şi V.G., de inculpatul Ş.P., prin înşelăciune, acesta promiţându-i că îl va duce la lucru în Spania, că a fost cazat o noapte la locuinţa din Teiuş a inculpatului, fiind apoi transportat în Spania,de către inculpat, fiind însoţiţi pe drum şi de inculpata Ş.A., unde, a fost cazat într-o casă părăsită, i s-au luat actele de identitate şi a fost obligat la practicarea cerşetoriei şi de către inculpata Ş.A., fiind dus la cerşit, supravegheat să nu fugă, fiindu-i luaţi banii obţinuţi din cerşetorie. Acesta a mai declarat că o dată cu el au fost recrutate şi alte persoane din satul Silvaş şi anume tatăl său C.T., V.V. (junior), P.M. şi V.G., şi acestea fiind exploatate pentru cerşetorie în Spania.

Minora V.P., a declarat în cursul urmăririi penale (filele 45-46, 240-245 din vol. I din dosarul de urmărire penală ) că a fost recrutată împreună cu alte persoane, în vara anului 2007, de către inculpaţii Ş.P., Ş.S. şi N.I.I., care i-au promis un loc de muncă în Spania, că a fost transportată la locuinţa din Teiuş a inculpaţilor Ş., unde inculpata Ş.A. i-a oferit de mâncare şi a cazat-o peste noapte, confirmând că aceasta va lucra în Spania, a doua zi fiind transportată din Aiud cu un microbuz în Spania la Barcelona.

Persoana vătămată G.J. a declarat că a fost recrutată în vara anului 2007, împreună cu soţul ei G.V.T. şi cu V.A., de către inculpatul Ş.P., au fost obligaţi la cerşit, precizând că ultimii trei precum şi V.A. au fost bătuţi iar ea a fost violată de mai multe ori şi că a fost adusă în ţară de inculpatul Ş.P., după ce rudele din ţară au plătit pentru ea şi soţul ei suma de 700 lei lei inculpatei Ş.A. etc.

Persoana vătămată G.V.T., a arătat că a fost recrutat în vara anului 2007, împreună cu soţia sa G.J., cu V.A., V.G., V.C., V.A., de către inculpatul Ş.P., care le-a promis că îi va duce la lucru în Spania, că au fost transportaţi în Spania, cu un microbuz, fiind însoţiţi pe drum de inculpatul Ş.P., şi ajunşi la Barcelona, i s-au luat actele de identitate şi a fost obligat, prin ameninţare, la practicarea cerşetoriei de către inculpaţii Ş.P. şi Ş.S.. Partea vătămată a declarat că celelalte persoane recrutate odată cu el au fost obligate să cerşească, precizând că el câştiga în jur de 90 de euro/zi, banii fiindu-i luaţi şi că a cerşit pentru inculpaţi timp de trei luni, după care i s-a permis să plece singur fără soţia sa, după ce rudele din ţară au plătit suma de 200 euro inculpatei Ş.A. etc.

Persoana vătămată P.M. a declarat că a fost recrutat în cursul lunii martie 2007 de către inculpaţii Ş.P. şi N.I.I., care i-au, promis un loc de muncă în Spania, odată cu el fiind recrutaţi şi numiţii C.T., C.M.S., V.S., R.F.T., fiind duşi la biserică, inculpatul Ş.P. depunând jurământ că îi va duce la lucru. Victima arată că a fost transportată în Spania fiind însoţit pe drum de inculpaţii Ş.P. şi Ş.A., fiind aşteptaţi în Spaniade inculpatul Ş.S. Arată că a fost cazat într-o casă abandonată şi a fost obligat, să cerşească în folosul inculpaţilor, fiind bătut de inculpatul Ş.S.. De asemenea,a mai arătat că victimele V.G., C.M.S. şi alţii au fugit întrucât nu. au mai suportat regimul, iar el a cerşit pentru inculpat, stând trei luni. Totodată, a arătat că inculpatul Ş.A. îl ducea la cerşit pe numitul V.S., etc;

Persoana vătămată V.A. a declarat că a fost recrutată în cursul' lunii iunie 2007, împreună cu soţul ei V.C., cu fiul V.Z., cu nora V.P., de către inculpatul Ş.P. prin înşelăciune, acesta promiţându-le că îi va duce la muncă în Spania, fiind transportaţi în Spania însoţiţi de inculpata Ş.A.. Ajunşi în Spania a fost obligată la cerşetorie, fiind ameninţată şi lovită de inculpatul Ş.P., fiind exploatată prin cerşetorie, cerşind aproximativ trei luni, după care a reuşit să fugă de la inculpaţi împreună cu soţul ei V.C. şi cu V.G. Victima arată că şi alte victime aii fost bătute de către inculpaţi şi că ea a fost dusă la cerşit de către inculpaţii Ş.P. şi Ş.- Sorin, etc.

Persoana vătămată V.V. (junior) a declarat că a fost recrutat în cursul lunii martie 2007 de către inculpaţii Ş.P. şi N.I.I., prin înşelăciune, prorniţându-i-se un loc de muncă în Spania, a fost transportat cu un autocar în Spania, fiind însoţit pe drum de inculpaţii Ş.P. şi Ş.A., iar odată ajuns în Barcelona, prin ameninţare şi violenţă a fost obligat să cerşească în folosul inculpaţilor timp de trei luni, câştigând între 30 şi 100 euro/zi. Victima arată că a fost obligată la cerşetorie de inculpaţii Ş.P., Ş.A., Ş.S. şi N.I.I., că banii obţinuţi din cerşit îi erau luaţi de membrii familiei Ş.

Persoana vătămată V.Z. a declarat că a fost recrutat în vara anului 2007, împreună cu concubina sa V.P. şi cu părinţii săi V.C., V.A., şi V.G., prin înşelăciune, promiţându-li-se un loc de muncă de către inculpatul Ş.P.,iar drumul în Spania a fost plătit de inculpata Ş.A. şi odată ajunşi în Spania au fost toţi obligaţi, prin violenţă şi ameninţare, să cerşească în favoarea inculpaţilor.

Persoana vătămată V.V. (senior) a declarat că în Spania a fost obligat la cerşetorie, atât el cât şi celelalte victime, fiind duşi la cerşit şi de inculpata Ş.A., care îi supraveghea şi apoi le lua banii.

Partea vătămată R.F.T. a declarat că a fost recrutat la începutul anului 2007 de către inculpatul Ş.P. prin înşelăciune, a fost transportat în Spania, Barcelona, fiind însoţit pe autocar şi de inculpata Ş.A., a.fost aşteptat de inculpatul Ş.S., şi odată ajuris în Spania a fost obligat la cerşetorie, atât el cât şi celelalte victime fiind duşi la cerşit

Martora H.M., mama părţii vătămate G.J., a declarat ca în cursul'anului 2007 împreună cu G.M. s-a deplasat în Teiuş la locuinţa inculpatei Ş.A. şi i-a plătit acesteia suma de 700 lei RON, pentru ca fiica ei şi ginerele G.V.T. să se poată revenii acasă;

Persoana vătămată V.S. a declarat în calitate de martor că a fost recrutat în cursul lunii martie 2007, de către inculpaţii Ş.P. şi N.I.I., prin înşelăciune, aceştia promiţându-i un loc de muncă în Spania, a fost cazat o noapte la locuinţa din Teiuş a inculpaţilor Ş.P. şi.Ş.A., iar apoi au fost transportaţi în Spania cu un autocar, fiind însoţiţi de inculpaţii Ş.P. şi Ş.A. Susnumitul arată că a fost exploatat în Spania, fiind obligat la practicarea cerşetoriei de către inculpaţii Ş.P., Ş.S. şi Ş.A., care îl ducea în locurile unde trebuia să cerşească. De asemenea, arată că după aproximativ trei luni, în care a cerşit pentru inculpaţi, a fost adus înapoi în ţară de inculpaţii Ş.P. şi Ş.A. Victima arătă că au fost şi alte victime care au fost obligate să cerşească pentru inculpaţi.

Persoana vătămată V.V. a declarat în calitate de martor că în cursul lunilor aprilie, mai (nu reţine exact) a primit telefon de la soţul său V.V. (junior) care i-a sptis să vină în Spania, şi împreună cu socrul ei V.V. (senior) s-au întâlnit în Teiuş cu inculpatul Ş.S., care i-a cazat o noapte la locuinţa sa din Teiuş, iar a doua zi, au plecat cu un microbuz în Spania. Aici victima arată că a fost dusă la o casă părăsită din Barcelona, unde se aflau şi victimele V.S., P.M. şi V.V. (junior), după care a fost obligată prin ameninţări, violenţă fizică şi sexuală la practicarea cerşetoriei, fiind exploatată de inculpaţii Ş.P., Ş.A., Ş.S., N.l.I. şi Ş.A., care o duceau la cerşit şi îi luau banii. Susnumita arată că a câştigat în.medie din cerşit suma de 70-150 euro pe zi.

Martora G.M., mama victimei G.V.T., a declarat că. a fost sunată din Spania de fiul său care i-a spus că inculpatul Ş.P. i-a pus să cerşească nu le dădea mâncare şi i-a cerut să-i plătească soţiei inculpatului Ş.P. suma de 200 euro pentru ca inculpatul să le permită să se întoarcă acasă. Martora arată că a fost sunată de inculpatul Ş.P. pentru a merge în Teiuş la soţia sa şi a plăti suma de 200 euro, astfel că împreună cu H.M., s-a deplasat la Teiuş a găsit-o pe inculpata Ş.A. şi i-a plătit acesteia suma de 700 lei lei. Martora arată că după 5 zile fiul său s-a întors singur acasă, nora fiind reţinută în Spania de inculpatul Ş.P., astfel că au sunat-o pe inculpata Ş.A. şi i-au spus că vor anunţa poliţia dacă inculpatul nu-i dă drumul şi victimei G.J., aceasta fiind adusă în ţară la câteva zile după aceea.

Martorul L.V., administrator al SC M. SNC, societate ce are ca obiect.de activitate şi transportul internaţional de persoane, a declarat că îi cunoaşte pe inculpaţii Ş.P., Ş.A., Ş.A. şi Ş.S., că i-a transportat pe aceştia de mai multe ori pe ruta România, punct de plecare Aiud, Spania, punct de sosire Barcelona. Martorul arată că inculpatul Ş.P. a fost însoţit şi de alte persoane ce nu erau rudă cu el, cărora însă le-a plătit biletul. Martorul a depus la dosar mai multe borderouri de asigurare SC A.S.I.B. A.H. SA în care sunt menţionate numele unora dintre inculpaţi şi a unor victime, ce au fost asiguraţi pentru transport internaţional, şi anume: borderoul din 19 aprilie 2007 în care sunt menţionate victimele V.V. şi V.V. (senior), borderoul din 10 aprilie 2007 în care este menţionat inculpatul Ş.S., borderoul din 15 februarie 2007 în. care este menţionat inculpatul Ş.P., borderoul din 11 octombrie 2007 în care este menţionat inculpatul Ş.P., borderoul din 05 iulie 2007 în care sunt menţionate victimele V.P. şi V.G. şi borderoul din 21 iunie 2007 în care sunt menţionate victimele G.J., G.V.T., V.A. şi inculpatul Ş.P.

S-a reţinut de către instanţa de fond că inculpata Ş.A. a fost implicată în activităţile de cazare, transport şi exploatare, cu privire la 15 victime (toate mai puţin K.V. şi C.O.), astfel că în sarcina sa se vor reţine 15 acte materiale.

Referitor la încadrarea juridică dată faptelor, Tribunalul a reţinut că la data de 1 februarie 2014 au intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind C. pen. şi Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a acesteia, dispoziţii legale care au adus modificări legislaţiei penale existente până la această dată.

În ceea ce priveşte aplicarea legii mai favorabile, instanţa a constatat că este în prezenţa situaţiei descrise de art. 5 C. pen. şi anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.

În examinarea legii incidente cu privire la acuzaţiile formulate faţă de. inculpaţi, instanţa a analizat:

a) Influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată. în examinarea acestui criteriu, instanţa verifică dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă cu privire la încadrarea juridică;

b) Consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptelor şi consecinţele la data judecării cauzei.

S-a reţinut că în temeiul art. 7 parag. 1 din C.E.D.O. şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014 pentru a stabili care este legea penală mai favorabilă, trebuie să se procedeze la o comparaţie globală a regimului represiv al fiecăreia dintre legile penale aplicabile în cazul acuzatului (metoda comparaţiei globale).

Faţă de dispoziţiile Deciziei nr. 5/2014 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, potrivit cărora nu este. permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condiţiile de existenţă şi sancţionare ale infracţiunii continuate şi ale art. 36 alin. (1) C. pen. care arată că infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, luând în considerare împrejurarea că în cazul concursului de infracţiuni agravarea pedepsei este obligatorie, iar în cazul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată cu subiect pasiv diferit ar trebui să se reţină concursul de infracţiuni, Tribunalul a constatat că legea penală mai favorabilă pentru toţi inculpaţii este C. pen. anterior din 1969, cu reţinerea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969.

De asemenea, instanţa a avut în vedere şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 265/2014 prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 5 C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

Tribunalul a constatat că, în ceea ce priveşte conţinutul constitutiv al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, prin Decizia nr. 12/2014 pronunţată de Înalta Curte de Casație și Justiție/Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că faptele prevăzute de art. 323 C. pen. anterior şi art. 8 din Legea nr. 39/2003, în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., se regăsesc în incriminarea din art. 367 C. pen., nefiind dezincriminate.

Ca atare, în baza art. 386 din C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a-infracţiunii de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzuta de art. 8 al.l din Legea nr. 39/2003 rap. la 323 C. pen. reţinută în sarcina inculpaţilor Ş.P., Ş.A., Ş.S., N.I.I. în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) C. pen.

Sub aspectul încadrării juridice, Tribunalul a reţinut următoarele:

Faptele inculpaţilor Ş.P., Ş.S., Ş.A. şi N.I.I., care în perioada anilor 2007 - 2008, s-au constituit într-un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii'infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori, în scopul obţinerii de venituri ilicite din exploatarea victimelor prin cerşetorie, fiind exploatate pe teritoriul Spaniei 18 victime, grupul obţinând venituri de peste 70.000 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de „constituire a unui grup infracţional organizat", faptă prev. de art. 367 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpaţilor Ş.P., Ş.S., N.I.I. şi Ş.A., care în perioada anilor 2007 - 2008, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, prin înşelăciune, promiţând un loc de muncă în Spania, au recrutat un număr de 17 victime majore (C.M.S., C.T., P.M., V.G., V.S., V.V. (junior), R.F.T., V.V. (senior), V.V., V.A., G.J., G.V.T., V.C., V.Z., V.A., K.V. şi C.O.), pe care le-au cazat la locuinţa inculpaţilor Ş. din Teiuş, le-au transportat în Spania, plătind biletele şi supraveghind transportul, în oraşul Barcelona, unde prin ameninţare şi violenţă au exploatat victimele prin obligarea la practicarea cerşetorie, însuşindu-şi banii obţinuţi de către victime, obţinând din această activitate peste 70.000 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de persoane", faptă prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor Ş.P., Ş.S., N.I.I. şi Ş.A., care în cursul anului 2007, au recrutat-o, prin înşelăciune, promiţându-i un loc de muncă în Spania, pe victima V.P., minoră de 16 ani, pe care au cazat-o la locuinţa inculpaţilor Ş. din Teiuş, au transportat-o în Spania, plătind biletul şi supraveghind transportul, în oraşul Barcelona, unde prin ameninţare şi violenţă au exploatat-o prin obligarea la practicarea cerşetorie, însuşindu-şi banii obţinuţi de către aceasta, deşi cunoşteau că este minoră (actul de identitate al victimei se afla la inculpaţi), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de minori", faptă prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 rap. art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001;

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor instanţa a avut în vedere următoarele:

Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ce priveşte comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi să evite în viitor săvârşirea de fapte penale.

Instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor consacrate de art. 72 C. pen. raportat şi la dispoziţiile art. 27 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzută de lege - închisoarea de la 1 la 5 ani, de la 5 ani la 15 ani şi respectiv de la 10 la 20 ani, de la 5 ani la 15 ani - gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor săvârşite, numărul actelor materiale, perioada mare de timp în care s-a desfăşurat activitatea infracţională, numărul foarte mare al părţilor vătămate, modul şi mijloacele de săvârşire, în unele cazuri prin exercitarea de violenţe şi ameninţări asupra părţilor vătămate, contribuţia efectivă a fiecărui inculpat la săvârşirea faptelor (inculpatul Ş.P. fiind liderul grupului )şi numărul actelor materiale comise de fiecare şi, nu în ultimul rând, atitudinea total nesinceră de care au dat dovadă inculpaţii Ş.A., Ş.S., N.l.I. şi Z.M. pe parcursul întregului proces penal şi faptul că inculpaţii Ş.A., N.l.I. şi Z.M., respectiv Ş.P. şi Ş.A. s-au sustras de la urmărirea penală, de la arestare şi de la judecată.

S-a mai avut în vedere în cazul inculpaţilor Ş.P. şi Ş.A. faptul că aceştia nu se află la prima confruntare cu legea penală, iar în cazul inculpatului Z.M., starea de recidivă postcondamnatorie.

Distinct de gravitatea în sine a fiecărei infracţiuni, chiar numărul acestora şi situaţia de concurs real în care se află impune un tratament penal mai aspru, iar, în raport cu gradul de pericol social concret al faptelor, săvârşite agravat prin modul de comitere, numărul acestora, valorile sociale atinse, precum şi consecinţele pe care le-au produs, sub aspectul unei puternice repulsii a comunităţii faţă de un comportament dezumanizat, faţă de valorile sociale, s-a apreciat că aplicarea unor pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege în cazul infracţiunilor de trafic de persoane şi al celei prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 rap. la 323 C. pen., apare ca justificată în cauză.

Împotriva acestei sentinţe, alături de inculpaţii M. (nume anterior Ş.) A., notar I.l. şi Z.M., au declarat apel inculpaţii M. (nume anterior Ş.) S., Ş.P. şi Ş.A.

Prin Decizia penală nr. 707/A/2015 din data de 08 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au fost admise, printre altele, apelurile declarate de inculpaţii M. (nume anterior Ş.) S., Ş.P., Ş.A. împotriva sentinţei penale nr. 506 din 01 august 2014 pronunţată de Tribunalul Alba, în Dosarul nr. 1205/107/2009*.

A fost desfiinţată sentinţa penală apelată sub aspectul greşitei schimbări a încadrării juridice a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. anterior în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) C. pen. şi rejudecând în aceste limite:

A fost înlăturată dispoziţia de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3.9/2003 raportat la art. 323 C. pen. din 1969, reţinută, printre altele, în sarcina inculpaţilor M.S., S.P. şi S.A. în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) C. pen.

A fost condamnat inculpatul M.S., nume anterior Ș., la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen.

A fost menţinută pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului M.S. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 42 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen. şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. anterior pe o durată de 4 ani.

A fost menţinută pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului M.S. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 raportat art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 5 C. pen. şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. anterior pe o durată de 4 ani.

În baza art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior au fost contopite pedepsele principale de 7 ani închisoare, 10 ani închisoare, 10 ani închisoare şi pedepsele complementare, rezultând pedeapsa principală cea mai grea de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. anterior, pe o durată de 4 ani.

Cu aplicarea art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, raportat la art. 71 alin. (1) C. pen. anterior a fost menţinută pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. anterior.

A fost condamnat inculpatul S.P., la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 C. pen.

A fost menţinută pedeapsa de 11 ani închisoare aplicată inculpatului S.P. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 42 C. pen. anterior, art. 5 C. pen. şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. anterior pe o durată de 4 ani.

A fost menţinută pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului S.P. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, raportat art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 5 C. pen. şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. anterior, pe o durată de 4 ani.

În baza art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior au fost contopite pedepsele principale de 8 ani închisoare, 11 ani închisoare, 10 ani închisoare şi pedepsele complementare, rezultând pedeapsa principală cea mai grea de 11 ani închisoare şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi h) C. pen. anterior, pe o durată de 4 ani.

A fost condamnată inculpata S.A., la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 C. pen.

A fost menţinută pedeapsa de 11 ani închisoare aplicată inculpatei S.A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 42 C. pen. anterior, art. 5, C. pen. şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. anterior, pe o durată de 4 ani.

A fost menţinută pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatei Ş.A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, raportat ărt. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 5. C. pen. şi pedeapsa complementară constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. anterior, pe o durată de 4 ani.

Cu aplicarea art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, raportat la art. 71 alin. (1) C. pen. anterior a fost menţinută pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor.prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. anterior.

Au fost menţinute, în rest, dispoziţiile sentinţei penale apelate în măsura în care nu contravin deciziei.

Pentru a decide în acest sens, Curtea de Apel a avut în vedere următoarele:

În ceea ce priveşte apelul declarat de inculpatul Ş.P., Curtea de Apel.constată că s-a solicitat desfiinţarea sentinţei penale atacate şi în rejudecare să se pronunţe o hotărâre de achitare a inculpatului, apreciindu-se că din declaraţiile părţilor vătămate şi ale martorilor nu rezultă săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

S-a apreciat că în declaraţiile părţilor civile există multe inadvertenţe şi deşi ele au susţinut că au fost obligate să cerşească, ele practică în mod curent o astfel de îndeletnicire. Apărătorul inculpatul a arătat că doar o mică parte din părţile civile au declarat faptul că au fost lovite de R. şi că în condiţiile în care acesta exploata părţile civile, nu le-ar fi permis celor care au rămas în străinătate, să se întoarcă în ţară.

S-a menţionat că părţile vătămate prin declaraţiile date, care nu se susţin şi se contrazic, încearcă doar să obţină bani de pe urma inculpaţilor, aceştia având cunoştinţă de faptul că inculpatul Ş.P. şi familia acestuia lucrează în străinătate, condiţii în care nu se impune pronunţarea unei soluţii de condamnare faţă de inculpat. în latura civilă a cauzei s-a solicitat respingerea pretenţiilor civile.

Inculpatul apelant Ş.S. a solicitat, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi în rejudecare să se dispună reducerea pedepselor aplicate inculpatului, având în vedere starea de fapt, desprinsă din realitatea vieţii sociale, în condiţiile în care există o categorie de cetăţeni care se ocupă cu cerşitul.

S-a arătat că din declaraţiile părţilor civile rezultă în mod clar că unii s-au dus de mai multe ori la cerşit şi consideră că aceştia aveau cunoştinţă de motivul pentru care se duc în străinătate, convenindu-le situaţia. S-a solicitat ca pedepsele ce urmează a fi aplicate inculpatului să fie proporţionale cu pericolul social şi cu persoana inculpatului, care este tânăr, nu are antecedente penale şi este la prima confruntarea cu legea penală. în ceea ce priveşte legea penală mai favorabilă s-a apreciat că aceasta este C. pen. în vigoare.

Inculpata apelantă Ş.A. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi în rejudecare să se dispună reducerea pedepselor. S-a solicitat ca la individualizarea pedepselor să se aibă în vedere că inculpata trăieşte într-o comunitate de romi, fiind soţia inculpatului Ş.P. zis R., nu a lovit pe nimeni, nu a luat nici un ban şi pe cale de consecinţă s-a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse cu suspendare condiţionată a executării acesteia.

Curtea de apel a reţinut în privinţa celor trei inculpaţi, Ş.P., Ş.S. şi Ş.A. că aceştia au fost iniţiatorii activităţii infracţionale, constituind grupul infracţional pentru traficarea persoanelor vătămate, care au fost obligate să practice cerşetoria în scopul obţinerii de sume de bani de către membrii grupării. Inculpatul Ş.P. s-a implicat în activitatea de recrutare a persoanelor vătămate, iar în unele cazuri pentru a fi mai convingător şi a le determina să accepte plecarea în Spania s-a prezentat cu acestea în faţa unui preot, unde a arătat că nu-şi va bate joc de ele. De menţionat că raportat la nivelul de educaţie şi cultură al persoanelor vătămate aceasta a constituit o reală garanţie că inculpatul le va oferi un loc de muncă decent şi că nu vor fi supuse unui tratament necorespunzător. Inculpatul Ş.P. şi fiul său M.S. au fost menţionaţi de toate persoanele vătămate audiate, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecăţii şi în faţa instanţei de apel, ca fiind cei care le plasau pe locurile de cerşit, exercitau acte de ameninţare şi violenţă asupra acestora în special când nu erau mulţumiţi de sumele de bani realizate, le supravegheau pentru a le împiedica să plece.

Astfel, Curtea nu a putut da curs solicitării de achitare formulată de apărătorul inculpatului Ş.P., pe motiv că nu ar exista probe care să confirme vinovăţia sa, în considerentele hotărârii instanţei de fond fiind expuse detaliat declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor care relatează împrejurările în care au fost recrutate, transportate şi exploatate prin obligarea la cerşetorie. Declaraţiile persoanelor vătămate au relevat.caracterul violent al inculpatului Ş.P. şi al fiului acestuia M.S., rezultând starea de teroare creată de cei doi asupra acestora, împreună cu inculpata Ş.A. şi uneori cu inculpaţii M.A., N.I.I. Susţinerea apărătorului inculpatului Ş.P. în sensul că nu a rezultat cu certitudine că persoanele vătămate nu aveau posibilitatea să plece atunci când doreau este neîntemeiată. Pentru a împiedica părţile să plece inculpaţii le luau actele de identitate imediat după ce ajungeau în Spania, unora dintre ele fiindu-le înmânate copii pentru a evita ridicarea lor de către organele de poliţie, în cazul în care ar fi fost identificate. De asemenea persoanele vătămate au arătat că era pentru prima dată când se aflau în altă ţară, nu cunoşteau limba spaniolă, nu ştiau cum să ajungă într-o gară sau la autocar pentru a se întoarce în România şi nici bani pentru transport, unele dintre acestea apelând la ajutorul organelor de poliţie.

A se vedea în acest sens declaraţia persoanei vătămate C.M.S. din faţa instanţei de apel filele 532-533 în care a arătat următoarele: „Când am văzut despre ce era vorba, după.2-3 zile am fugit împreună cu R.F. Am mers cu un tren şi am coborât undeva, dar nu ştiu în ce gară pentru că nu ştiam limba şi nu mă puteam înţelege cu oamenii. Am fost luat la un moment dat de un poliţist care nu s-a putut înţelege cu mine. Acesta a adus o doamnă care vorbea limba română şi eu m-am prins de ea şi i-am spus să nu mă lase pentru-că eram disperat. Aveam stomacul lipit de spate de foame."

Persoana vătămată V.A. a declarat în faţa instanţei de apel că după ce a cerşit aproximativ patru luni pentru familia Ş., nu a mai suportat bătăile din partea inculpaţilor Ş.P. şi M.S. şi a depus plângere la Poliţia din Spania, care l-au dus la Crucea Roşie (filele 280-281), existând înscrisuri care atestă acest fapt în dosarul de urmărire penală.

Persoana vătămată K.V. a declarat în faţa instanţei de apel că nu ştia să se întoarcă în ţară pentru că nu ştia „limba, drumurile, şi R. mi-a luat şi paşaportul" (filele 286-287). Persoana vătămată C.T. a declarat în acelaşi sens că nu ar fi putut să plece nicăieri fără acte şi bani, iar la întrebarea unuia dintre apărători dacă a contactat organele de poliţie persoana vătămată a menţionat că nu a făcut acest lucru pentru că nu cunoştea pe nimeni şi nu putea pleca nicăieri de R., care nu lăsa pe nimeni să meargă de lângă el (filele 327-328).

În mod cert inculpaţii au profitat de starea de vulnerabilitate în care se aflau, la care s-a adăugat activitatea de supraveghere a persoanelor vătămate, ameninţările cu acte de violenţă şi în unele cazuri exercitarea actelor de violenţă, în principal de către inculpatul Ş.P. şi fiul acestuia M.S.

Inculpata Ş.A. a contribuit la rândul său substanţial la activitatea infracţională, aceasta implicându-se în activitatea de transport a persoanelor vătămate, unele din acestea fiind cazate la locuinţa sa înainte de plecarea cu autocarul (persoanele vătămate P.M., V.Z., V.S., C.T.,. V.C., G.V., R.F.T., V.A., G.J.), precum şi în activităţile de. exploatare a persoanelor vătămate.

În acest sens, au fost considerate relevante declaraţiile următoarelor persoane, care vor fi expuse doar în ceea ce priveşte aspectele care o vizează pe inculpata Ş.A.: P.M. care a arătat că inculpata Ş.A. era aceea care îi aducea mâncare de la tomberoane în perioada de repaus, respectiv între orele 14.00 şi 16.00 când activitatea de cerşetorie era. întreruptă (fila 150-153 vol., I dosar urmărire penală); C.T. care a menţionat că inculpata Ş.A. i-a însoţit pe autocar în drum spre Spania împreună cu Ş.P. şi Ş.S., iar după ce au ajuns acolo şi li s-a spus că trebuie să cerşească, în momentul în care au început să protesteze, Ş.P. „împreună cu fiul şi soţia lui au început să ne, înjure, ameninţându-ne cu bătaia dacă nu facem cu ni se spune", persoana vătămată arătând că le erau luaţi toţi banii câştigaţi, după ce erau dezbrăcaţi şi. controlaţi, menţionând că inculpata le aducea mâncare din containere (fila 39 dosar urmărire penală); C.M.S. care a declarat că inculpata împreună cu soţul ei Ş.P. şi fiul lor Ş.S. au început să-i înjure, ameninţându-i cu bătaia, când au încercat să protesteze faţă de faptul că li s-a spus că urmează să meargă la cerşit; aceeaşi persoană vătămată a menţionat că Ş.P. şi Ş.A. îi supravegheau când erau la cerşit, iar aceasta le dădea mâncare foarte rar de la pubelele de gunoi (filele 73-74 dosar urmărire penală); V.V. care o menţionează pe inculpata Ş.A. printre persoanele care îi plasau la locurile de cerşit, îi supravegheau, arătând că dacă făceau bani puţini era certat şi ameninţat cu bătaia de R., J., soţia lui R. şi celelalte rude ale acestora care e aflau acolo (filele 5-7 vol. II dosar urmărire penală); V.V. care a menţionat-o de asemenea pe pe inculpata Ş.A. printre persoanele care îi plasau la locurile de cerşit (fila 110 vol. II dosar urmărire penală); V.S. care a arătat că a plecat în Spania cu inculpaţii Ş.A. şi Ş.P. care odată ajunşi acolo i-au luat actele de identitate, obligându-l să cerşească (filele 107-108 vol. II dosar urmărire penală).

Concluzionând asupra faptelor săvârşite de inculpaţii Ş.P., M.S. şi Ş.A., raportat la mijloacele de probă administrate în cauză expuse de instanţa de fond în considerentele hotărârii, fără a mai fi necesară reluarea acestora, coroborat cu declaraţiile persoanelor vătămate audiate nemijlocit în faza apelului expuse anterior, Curtea a reţinut ca fiind dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăţia acestora în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional nestructurat şi trafic de persoane, compusă din 17 acte materiale pentru inculpaţii Ş.P. şi M.S., respectiv 15 acte materiale în cazul inculpatei Ş.A.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de minori, comisă în dauna persoanei vătămate V.P., Curtea a reţinut că din declaraţiile minorei, coroborate cu declaraţiile persoanelor vătămate V.Z. (concubinul minorei), V.C. a martorei C.I. (audiată în faza de urmărire penală, decedată în cursul procesului) a rezultat vinovăţia celor trei inculpaţi. Aceştia cunoşteau faptul că persoana vătămată era minoră, în condiţiile în care inculpatul Ş.P. a plătit o sumă de bani la graniţă pentru ca minora să.poată ieşi din ţară, neavând asupra ei vreun înscris din partea părinţilor din care să rezulte acordul lor în acest sens.

Persoana vătămată a arătat în cuprinsul declaraţiei că i-a comunicat inculpatei Ş.A. înainte de a pleca faptul că este minoră, inculpata implicându-se în activităţile premergătoare transportului acesteia, alături de persoanele vătămate V.Z., V.C., V.A., G.J., G.V. Minora a arătat în cuprinsul declaraţiei că a fost dusă alături de celelalte persoane vătămate din localitatea de domiciliu până în Aiud la locuinţa inculpatului Ş.P., unde soţia acestuia inculpata Ş.A. le-a cumpărat pâine şi mâncare pentru drum, precum şi biletele pentru microbuz. Aceasta a menţionat că pe drum au fost însoţiţi de inculpatul Ş.P. care a plătit la graninţă o sumă de bani, iar după ce au ajuns în Spania a fost obligată să cerşească, fiind plasată pe locurile de cerşit fie de inculpatul Ş.P., fie de către fiul acestuia zis B. Minora a menţionat că atunci când avea mai mulţi bani strânşi de la persoanele care cerşeau, Ş.P. îi trimitea în România la inculpata Ş.A. Persoana vătămată a arătat că a fost bătută de inculpatul Ş.P. pentru că a refuzat să întreţină relaţii sexuale cu el, acesta afirmând de faţă cu celelalte persoane că i-ar fi furat un telefon, fiind salvată de la bătaie de verişoara ei G.J. De asemenea aceasta a menţionat că actele de identitate le-au fost luate de inculpatul Ş.P. imediat după ce au ajuns în Spania, acesta cunoscând faptul că este minoră, aspect pe care l-a comunicat şi fiului său M.S., menţionat în cuprinsul declaraţiei de către persoana ca fiind „B." (filele 414-420 dosar apel, filele 240-245 dosar urmărire penală vol. I).

La dosarul cauzei există procesele verbale de recunoaştere după planşe fotografice a inculpaţilor Ş.P., Ş.A. şi M.S. de către inculpata minoră V.P., în care aceasta îi indică clar ca fiind persoanele care au traficat-o în cursul anului 2007. Planşele fotografice conţin şi fotografia persoanei vătămate V.P., din care rezultă că era vizibil faptul că aceasta era minoră, aspect care a putut fi constatat de inculpaţi şi care rezultă şi din împrejurările expuse anterior.

Concluzionând, Curtea de apel a constatat că instanţa de fond a reţinut în mod corect vinovăţia inculpaţilor Ş.P., Ş.A. şi M.S. în săvârşirea infracţiunii de trafic de minori.

Referitor la legea penală aplicabilă în cauză inculpaţilor, Curtea de apel a reţinut că în mod corect s-a stabilit de către instanţa de fond că legea veche, respectiv dispoziţiile C. pen. din 1969, corelativ cu formele Legii nr. 39/2003 şi Legii nr. 678/2001 sunt mai favorabile. Această concluzie a fost dată pe de o parte de faptul că potrivit legii vechi se reţine forma continuată a infracţiunii de trafic de persoane, spre deosebire de C. pen. nou care condiţionează existenţa acestei forme a unităţii legale de infracţiune de unitatea de subiect pasiv. Reţinerea în concurs a 17, respectiv 15 infracţiuni de trafic de persoane, a unei infracţiuni de trafic de minori şi a unei infracţiuni prevăzute de art. 367 alin. (2) C. pen., coroborată cu obligativitatea aplicării sporului de pedeapsă, ar determina în mod cert aplicarea unei pedepse mult mai mari inculpaţilor Ş.P., Ş.A. şi M.S., decât în cazul aplicării dispoziţiilor C. pen. din 1969.

Curtea a reţinut că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată global inculpaţilor, potrivit celor statuate prin Decizia nr. 265/2014 pronunţată de Curtea Constituţională, motiv pentru care urmează ca şi încadrarea infracţiunii de constituire de grup infracţional nestructurat să fie reţinută potrivit legii vechi, respectiv potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nri 39/2003, raportat la art. 323 C. pen. din 1969, instanţa de fond dispunând în mod nejustificat schimbarea încadrării în infracţiunea prevăzută de art. 367 C. pen.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional nestructurat ce urmează a fi aplicate inculpaţilor Ş.P., M.S. şi Ş.A., Curtea de Apel a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. din 1969, respectiv împrejurările concrete în care a fost comisă infracţiunea, gradul de pericol social al acesteia, care este ridicat având în vedere şi natura infracţiunilor care urmau a fi săvârşite de membrii grupării, de gravitate ridicată, persoana inculpaţilor care s-au sustras de la judecata cauzei, pe numele acestora fiind emise mandate de arestare preventivă în lipsă care nu au putut fi puse în executare. îh privinţa inculpaţilor Ş.P. şi Ş.A. mandatele de arestare au fost emise încă din cursul urmăririi penale, iar pe numele inculpatului M.S. în faza de judecată a apelului, după. ce acesta şi-a încălcat obligaţiile aferente măsurii controlului judiciar dispuse de instanţa de fond în privinţa sa.

În ceea ce priveşte pedepsele aplicate de instanţa de fond inculpaţilor Ş.P., Ş.A., M.S. pentru infracţiunea de trafic de minori, Curtea de apel a constatat că aceasta sunt egale cu minimul special prevăzut de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, raportat art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, neexistând împrejurări care să poată fi reţinute în favoarea inculpaţilor ca circumstanţe atenuante şi care să determine coborârea acestora sub minimul special prevăzut de lege. Din aceste motive au fost menţinute pedepsele de câte 10 ani închisoare aplicate inculpaţilor pentru această infracţiune.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate pentru infracţiunea de trafic de persoane, Curtea a constatat de asemenea că instanţa de fond a aplicat în mod corect criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. din 1969, orientarea pedepsei spre maximul special de 15 ani prevăzut de lege, fiind justificată de numărul ridicat de acte materiale comis de inculpaţi, de gravitatea infracţiunii dată de tratamentul degradant la care au fost supuse persoanele vătămate astfel cum au rezultat din considerentele hotărârii instanţei de fond şi ale prezentei decizii, conduita procesuală a inculpaţilor care s-au sustras de la urmărire penală şi de la judecata cauzei. Infracţiunea de trafic de persoane este o infracţiune de gravitate substanţială, sancţionată de legiuitor cu limite de pedeapsă ridicate, justificate de faptul că prin comiterea acesteia sunt încălcate drepturi fundamentale ale omului, persoanele traficate fiind reduse la condiţia de „marfă", fiindu-le lezate sentimentele cele mai.profunde trauma suferită marcându-le evoluţia viitoare. în mod corect s-a apreciat în literatura. de specialitate că traficul de persoane nu reprezintă altceva decât o formă a sclaviei la început de mileniu, declaraţiile.persoanelor vătămate din prezenta cauză relevând tratamentul degradant la care au fost supuse de către inculpaţi. Faptul că persoanele vătămate provin dintr-o clasă socială în care este agreată practicarea cerşetoriei pentru obţinerea de venituri, nu diminuează gravitatea infracţiunii comise de inculpaţi, rezultând în mod cert din probele administrate că persoanele vătămate din cauza de faţă nu au practicat de bună-voie cerşetoria, au fost induse în eroare în momentul în care au acceptat să plece în Spania, au fost ameninţate şi agresate fizic, supravegheate de către inculpaţi şi împiedicate să plece, asigurându-li-se nişte condiţii de trai mizere.

Din aceste motive, nefiind identificate împrejurări care să determine reducerea pedepselor sub limitele stabilite de instanţa de fond, Curtea de apel a menţinut pedepsele de câte 11 ani închisoare aplicate inculpaţilor Ş.P. şi Ş.A., respectiv de 10 ani închisoare aplicată inculpatului M.S., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic-de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 42 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.

Curtea de Apel a constatat că instanţa de fond a dat o rezolvare legală şi temeinică laturii civile a cauzei (cu corectivul care se impune a fi făcut în privinţa inculpatului. N.l.I.), nefiind întemeiate solicitările inculpaţilor apelanţi de a se dispune respingerea acţiunilor civile. Persoanelor vătămate le-au fost cauzate prejudicii morale în urma exercitării acţiunilor de traficare de către inculpaţi, constând în suferinţa fizică şi psihică inerentă tratamentului la care au fost supuse, iar sumele solicitate şi acordate de instanţa de fond se înscriu în limite mai mult decât rezonabile, cuantumul acestora fiind cuprins între 2.000 lei şi 6.750 lei.

De asemenea s-a dispus în mod legal confiscarea sumelor de bani obţinute de inculpaţii Ş.P., Ş.A., M.S. şi M.A., în urma activităţilor de cerşetorie prestate de persoanele vătămate, în acest sens fiind avute în vedere declaraţiile acestora referitor la sumele realizate zilnic (cu corectivele care se impun a fi făcute în privinţa inculpatului N.I.I. şi Z.M. pentru motivele expuse în considerentele prezentei decizii). Instanţa a ţinut seama în cazul persoanelor vătămate care au menţionat sume cuprinse în anumite limite, de cuantumul mai mic indicat. Sumele de bani au fost împărţite, obligaţia de confiscare a sumelor menţionate în cuprinsul hotărârii instanţei de fond fiind stabilită în sarcina fiecărui inculpat.

Împotriva acestei decizii, la data de 08 septembrie 2015, au declarat recursuri în casaţie inculpaţii M. (fost Ş.) S., Ş.P., Ş.A., prin avocat P.M.A.

Prin Încheierea nr. 388/RC pronunţată la data de 20 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a admis în principiu cererile de recurs în casaţie declarate de inculpaţii M. (fost Ş.) S., Ş.P., Ş.A. împotriva Deciziei penale nr. 707/A/2015 din data de 08 iulie 2015 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a trimis cauza completului care judecă recursul în casaţie în compunere de 3 judecători, cauza fiind înregistrată pe rolul instanţei sub nr. 4222/1/2015, stabilindu-se termen de judecată la data de 08 ianuarie 2016.

Prin încheierea din data de 08 ianuarie 2016, Înalta Curte a dispus amânarea cauzei, pentru citarea inculpaţilor M. (fost Ş.) S., Ş.P. şi Ş.A. şi a intimatelor părţi civile care nu au avut termen în cunoştinţă, pentru efectuarea verificărilor în baza de date a A.N.P.-ului şi a D.E.P.A.B.D. cu privire la domiciliul actual al recurenţilor inculpaţi şi a intimatei parte civilă V.G., pentru desemnarea apărătorilor din oficiu pentru intimatele părţi civile.

Investită cu soluţionarea recursului în casaţie formulat de inculpaţii M. (fost Ş.) S., Ş.P., Ş.A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată şi reţine următoarele:

În motivare, inculpaţii M. (fost Ş.) S., Ş.P. şi Ş.A., prin apărător ales, au arătat că prin Legea nr. 187/2012 (art. 126) a fost modificată Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, în sensul ca a fost redefinit grupul infracţional organizat, definiţia fiind cea redată în art. 367 alin. (6) C. pen. şi a fost modificat conţinutul noţiunii de "infracţiune gravă".

Apărarea a sublimat că legea indicată prevede expres că art. 7-10 şi 13 se abrogă.

Totodată, s-a mai arătat că, şi înainte de intrarea în vigoare a N.C.P., a existat o dispută în doctrină şi în practica judiciară cu privire la conţinutul articolului 8 din Legea nr. 39/2003, iar în practica judiciară s-a întâmplat deseori să fie schimbată încadrarea juridică din art. 7 în art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu motivarea că grupul organizat nu era suficient de structurat, nu avea o dezvoltare pe verticală, ci pe orizontală, fără a fi identificate însă criterii sigure de distincţie între cele două texte de lege.

Apărarea a susţinut că art. 8 reprezenta doar o normă de trimitere, fără a fi o infracţiune de sine stătătoare şi că art. 8 nu putea fi conceput ca reglementând o infracţiune intermediară, între cea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi cea prevăzută de art. 323 C. pen. sau ca o asociere „mai puţin organizată" decât cea prevăzută în cele două texte de lege, dar sancţionată cu pedeapsa prevăzută în art. 323 C. pen.

S-a menţionat că, de altfel, în tot conţinutul Legii nr. 39/2003 nu se vorbea decât de infracţiunea prev. de art. 7, nu şi cea de la art. 8 din aceeaşi lege.

Apărarea a învederat, conform unor opinii exprimate deja în practică, că modul de definire a grupului infracţional organizat, în singura infracţiune prin intermediul căreia se sancţionează asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, respectiv infracţiunea de „constituire a unui grup infracţional organizat" prev. de art. 367 din N.C.P., impune constatarea că faptele ce intrau anterior sub incidenţa art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi poate chiar cele care erau sancţionate prin intermediul art. 323 din V.C.P. sunt dezmcriminate.

Astfel, apărarea a susţinut că instanţa de apel a condamnat nelegal pe cei trei inculpaţi M. (fost Ş.) S., Ş.P. şi Ş.A. tocmai pentru săvârşirea infracţiunii dezincriminate de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen.

Totodată, apărarea a învederat că şi în ipoteza în care infracţiunea de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. anterior nu ar fi dezincriminată, pedeapsa aplicată conf. art. 5 C. pen., din perspectiva legii penale mai favorabile, era cea prevăzută de N.C.P., respectiv cea prev. de art. 367, limitele pedepsei fiind mai mici, respectiv de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, din moment ce prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. anterior prevăd limite de pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 15 ani.

Din aceeaşi perspectivă, s-a susţinut că reprezintă lege penală mai favorabilă infracţiunea prev. de art. 210 alin. (1) C. pen. care se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, infracţiunea prev. de art. 211 alin. (1) C. pen. care se sancţionează cu pedeapsă de la 3 la 10 ani închisoarea şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar nu infracţiunea prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 ale cărei limite.de pedeapsă sunt cuprinse de la 5 ani la 15 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi sau mfracţiunea prev. de art. 8, art. 13 alin. (2) şi 3 teza I din Legea nr, 678/200.1, sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 7 ani la 18 ani şi interzicerea unor drepturi ori infracţiunea prev. de art. 13 alin. (3) teza ultimă a aceluiaşi articol sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 10 ani la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

A apreciat că instanţa de apel, în propria cale de atac a inculpaţilor, a creat acestora o situaţie mai grea, prin reţinerea greşită a încadrării juridice, condamnându-i în baza art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, pentru o infracţiune care a fost dezincriminată, precum şi prin determinarea greşită a legii mai favorabile, ca fiind cea prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. anterior, art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 678/2001.

Faţă de aspectele invocate, înalta Curte apreciază că motivele de recurs pot fi analizate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 „inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" şi pct. 12 „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege ".

Analizând recursurile în casaţie declarate de inculpaţii Ş.P., Ş.A. şi M. (fost Ş.) S., Înalta Curte constată că motivele invocate de aceştia nu sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:

În intenţia de a răspunde cerinţelor jurisprudenţei C.E.D.O. şi de a se conforma prevederilor Convenţiei, în privinţa asigurării celerităţii procesului penal prin desfăşurarea acestuia într-un termen rezonabil, actualul legiuitor român a reconfigurat sistemul căilor de atac, reducând numărul gradelor de jurisdicţie.

În acest context, noua legislaţie procesual penală prevede o singură cale de atac ordinară, şi anume apelul, recursul devenind astfel o cale extraordinară de atac, sub denumirea de „recurs în casaţie", exercitat doar în cazuri anume prevăzute de lege şi numai pentru motive de nelegalitate.

Aşa cum reiese chiar din Expunerea de motive la Proiectul N.C.P.P., recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac ce urmăreşte verificarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de către curtea de apel.

Prin recursul în casaţie este analizată conformitatea hotărârilor definitive cu regulile de drept aplicabile. Recursul în casaţie vizează aşadar exclusiv legalitatea hotărârilor definitive.

Scopul acestei căi extraordinare de atac este respectarea principiului legalităţii, ceea ce presupune ca întreaga activitate procesuală să se desfăşoare în conformitate cu dispoziţiile legale.

Potrivit dispoziţiilor art. 447 C. proc. pen., instanţa este obligată să se pronunţe asupra tuturor cazurilor de recurs în casaţie invocate prin cerere de procuror sau de părţi, verificând exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

Cu privire la primul motiv de recurs în casaţie invocat de către inculpaţi, potrivit căruia infracţiunea prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 a fost dezincriminată prin intrarea în vigoare a N.C.P., Înalta Curte constată că acesta este nefondat. Motivul se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., „inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Înalta Curte notează că potrivit Deciziei nr. 12 din 02 iunie 2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, acţiunile care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 367 C. pen., respectiv iniţierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sunt identice cu acţiunile care constituiau elementul material al infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi art. 323 C. pen. anterior.

Dispoziţiile art. 4 C. pen. referitoare la legea de dezincriminare nu se aplică în situaţia în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire, iarfaptele prevăzute de art. 323 C. pen. anterior şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 sunt incriminate de N.C.P. în art. 367 sub denumirea de "Constituirea unui grup infracţional organizat".

Astfel, în mod corect curtea de apel a dispus condamnarea inculpaţilor Ş.S., Ş.A. şi Ş.P. la pedeapsa închisorii de 7 ani, 8 ani şi respectiv 8 ani, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional nestructurat prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. anterior, această infracţiune nefiind dezincriminată.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs în casaţie invocat de către inculpaţi, prin care arată că a fost determinată greşit legea penală mai favorabilă, în sensul că au fost aplicate dispoziţiile prevăzute de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. anterior, art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 678/2001, înalta Curte constată că este nefondat.

Conform dispoziţiilor art. 438 pct. 12 C. proc. pen. hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Or, prin motivul invocat, recurenţii inculpaţi critică stabilirea de către instanţă a legii penale vechi ca fiind lege penală mai favorabilă, aspect care numai în aparenţă se încadrează cazului de casare invocat.

Înalta Curte nu are decât competenţa de a verifica dacă, în raport de legea, penală mai favorabilă, fixată de instanţa de apel cu caracter definitiv, pedepsele aplicate sunt în limite legale, condiţie îndeplinită şi pe care, de altfel, recurenţii inculpaţi nici nu au abordat-o prin motivele de recurs în casaţie.

De altfel, realizând o corespondenţă juridică pe marginea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. este de constatat că, sub aspect sancţionator legea penală nouă (art. 367 alin. (1) C. pen.) deşi prevede limite de pedeapsă mai reduse, de la 1-5 ani, totuşi aceasta nu este mai favorabilă, întrucât în considerarea celorlalte instituţii (concursul de infracţiuni, infracţiunea continuată), s-ar ajunge ca legea nouă, prin aplicarea sa globală, să creeze inculpaţilor o situaţie mai grea.

Astfel, Înalta Curte reţine că, pedeapsa aplicată inculpaţilor de instanţa de apel este orientată spre minimul special prevăzut de lege, fără aplicarea unui spor pentru concursul de infracţiuni, ori în situaţia aplicării legii penale noi ca lege penală mai favorabilă, s-ar dispune majorarea pedepsei aplicate prin adăugarea la pedeapsa cea mai grea a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite, respectiv 7 ani, ajungându-se în final la executarea unei pedepse de 14 ani pentru inculpatul M. (fost Ş.) S., respectiv 15 ani închisoare pentru inculpaţii Ş.A. şi Ş.P.

Cu privire la infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen. anterior, înalta Curte reţine, de asemenea, că deşi limitele de pedeapsă au fost reduse, prin legea nouă, de la 3-12 ani la 3-10 ani, totuşi în considerarea formei continuate a infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi inculpaţii, care în actuala reglementare reclamă unitate de subiect pasiv, legea nouă nu ar apărea mai favorabilă.

Astfel, se constată că dispoziţiile noii reglementări nu sunt mai favorabile inculpaţilor, dându-se eficienţă regulii de bază a aplicării globale a legii penale mai favorabile. De asemenea, pedeapsa aplicată de instanţa de apel se încadrează în limitele prevăzute de lege, fiind individualizate în funcţie de gravitatea faptei, de modul de operare al inculpaţilor şi de persoana acestora.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie declarate de inculpaţii Ş.P., Ş.A. şi M. (fost Ş.) S. împotriva Deciziei penale nr. 707/A din data de 08 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 1205/107/2009*.

Va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 265 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 65 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, se avansează din fondul M.J.

Va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 175 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor din oficiu, câte 260 lei fiecare) desemnaţi pentru intimatele părţi civile, care se avansează din fondul M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie declarate de inculpaţii Ş.P., Ş.A. şi M. (fost Ş.) S. împotriva Deciziei penale nr. 707/A din data de 08 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 1205/107/2009*.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 265 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 65 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, se avansează din fondul M.J.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 175 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor din. oficiu (câte 260 lei fiecare) desemnaţi pentru intimatele părţi civile, care se avansează din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 februarie 2016.

← ICCJ. Decizia nr. 40/2016. SECŢIA PENALĂ		ICCJ. Decizia nr. 63/2016. SECŢIA PENALĂ →

ICCJ. Decizia nr. 54/2016. SECŢIA PENALĂ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 54/2016. SECŢIA PENALĂ