ICCJ. Decizia nr. 78/2016. SECŢIA PENALĂ

Comentarii

0



ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.78/A/2016

Dosar nr.126/64/2015

Şedinţa publică din 2 martie 2016

Deliberând asupra cauzei de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr.36/F din data de 23 octombrie 2015 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, în baza art. 336 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.P.S., domiciliat în Mun. Braşov, Jud. Braşov, notar public la S.P.N. P.V., necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de:

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului.

În baza art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a exercitării dreptului de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.

În baza art. 65 C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.

În baza art. 91 alin. (1) C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale a închisorii aplicate inculpatului pe o durată de 3 ani, termen de supraveghere stabilit conform art. 92 alin. (1) C. pen..

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere s-au impus inculpatului G.P.S. următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov la datele fixate de respectivul serviciu;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe în prealabil serviciului indicat orice schimbare de locuinţa si orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov informaţii şi documente de natura a putea fi verificate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii comunitare.

S-a hotărât ca, în baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul G.P.S. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, şi s-a stabilit că instituţiile din comunitate în care inculpatul poate presta muncă sunt: Primăria Municipiului Braşov şi Fundaţia pentru promovarea sancţiunilor comunitare - Atelierul M.F.C. Braşov.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a fost atrasă atenţia inculpatului G.P.S. asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul nr. 672/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov din data de 24 februarie 2015 a fost trimis în judecată inculpatul G.P.S. pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prev. de art. 336 alin. (1) C. pen. reţinându-se în fapt în sarcina acestuia că la data de 16 septembrie 2014, în jurul orei 18⁰⁰, a condus autoturismul, dinspre municipiul Braşov spre localitatea Lunca Câlnicului având o îmbibaţie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în Dosarul nr. 672/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov a fost constatată de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea din data de 17 aprilie 2015.

La termenul de judecată din data de 17 aprilie 2015 inculpatul G.P.S. a declarat în faţa instanţei că nu doreşte judecarea cauzei în procedura simplificată prev. de art. 375 C. proc. pen. şi doreşte administrarea materialului probator propus prin acrul de sesizare al instanţei precum şi administrarea de noi probe, astfel că această cauză a fost judecată după procedura obişnuită.

În instanţă au fost administrate pe parcursul cercetării judecătoreşti următoarele probe: a fost audiat inculpatul G.P.S. (fila 21 dosar instanţă), au fost audiaţi martorii propuşi prin actul de sesizare al instanţei C.C.A. (fila 70 dosar instanţă) şi B.N. (fila 71 dosar instanţă), au fost admise pentru inculpat proba testimonială - fiind audiat martorul B.M. (fila 57 dosar instanţă) - precum şi proba cu înscrisuri - fiind ataşate la dosarul cauzei acte de stare civilă (filele 19-20 dosar instanţă) şi înscrisuri privind veniturile inculpatului (filele 46 - 56 dosar instanţă). A fost întocmit de către Serviciul de Probaţiune Braşov, din dispoziţia instanţei, un referat de evaluare referitor la inculpat (filele 43-44 dosar instanţă).

Analizând actele şi lucrările dosarului şi coroborând materialul probator administrat m cursul urmăririi penale precum şi al cercetării judecătoreşti instanţa a reţinut următoarea stare de fapt:

La data de 16 septembrie 2014, după ce în intervalul orar 15 -17 ,a consumat băuturi alcoolice la domiciliu, inculpatul G.P.S., de profesie notar public, s-a urcat la volanul autoturismului şi l-a condus dinspre municipiul Braşov înspre localitatea Lunca Câlnicului. în jurul orei 18⁰⁰, în timp ce se deplasa pe DN 11 la km 11+500, în mod voit a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu autotractorul, condus regulamentar de martorul B.N.

În urma impactului, cele două vehicule au suferit avarii iar inculpatul a fost transportat la S.J.U. Braşov, unde i s-au acordat îngrijiri medicale şi i s-au recoltat probe biologice. Conform raportului de expertiză medico-legală din 23 septembrie 2014 întocmit de S.J.M.L. Braşov inculpatul a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare, un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.

Din buletinele de analiză toxicologică din 18 septembrie 2014, a rezultat că la prima probă biologică, recoltată la ora 20²⁵ ,s-a pus în evidenţă o alcoolemie de 2,40 g%o iar la a doua probă biologică recoltată la ora 21²⁵ s-a pus în evidenţă o alcoolemie de 2,20 g%o.

Audiat atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti inculpatul G.P.S. a recunoscut comiterea faptei, arătând că, înainte de a se urca la volan, pe fondul unor neînţelegeri pe care le-a avut cu soţia sa, care părăsise domiciliul conjugal, a consumat 1 litru de Gin iar mai apoi, în timp ce conducea autoturismul, în mod intenţionat a pătruns pe contrasens întrucât a dorit să-şi ia viaţa; inculpatul a mai arătat că în acea perioadă a avut o stare depresivă accentuată însă în prezent urmează tratament de specialitate astfel că starea sa s-a îmbunătăţit.

Instanţa de fond a reţinut că declaraţiile inculpatului date pe parcursul procesului (filele 29, 31-32 dosar urmărire penală şi fila 21 dosar instanţă) se coroborează cu restul materialului probator de la dosar: proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto (filele 9-27 dosar urmărire penală), rezultatul etilotest (fila 33 dosar urmărire penală) buletine de examinare toxicologică - alcoolemie (filele 34, 59 dosar urmărire penală), buletine de examinare clinică (filele 37,62 dosar urmărire penală), raport de expertiză medico-legală psihiatrică (filele 46-47 dosar urmărire penale) precum şi cu declaraţiile martorilor C.C.A. (filele 41, 42 - 43 dosar urmărire penală şi 70 dosar instanţă) şi B.N. (fila 40 dosar urmărire penală şi 71 dosar instanţă).

Instanţa de fond a reţinut că, în drept: fapta inculpatului G.P.S., de a conduce la data de 16 septembrie 2014 înjurai orei 18¹ autoturismului, dinspre Municipiul Braşov înspre localitatea Lunca Câlnicului, după ce în prealabil consumase o cantitate mare de alcool (alcoolemia pusă în evidenţă prin analiza probelor biologice recoltate depăşind 0,80 g/l alcool pur în sânge) producând cu aceeaşi ocazie un eveniment rutier, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

S-a arătat că, latura obiectivă a infracţiunii a fost dovedită cu întreg materialul probator administrat în cauză iar în ceea ce priveşte latura subiectivă vinovăţia inculpatului îmbracă forma intenţiei indirecte.

Cu toate că în apărarea sa inculpatul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 80-82 C. pen. în sensul renunţării la aplicarea pedepsei, dată fiind starea de tulburare şi depresia accentuată în care s-a aflat inculpatul şi pe fondul căreia a consumat alcoolul, precum şi impactul pe care o soluţie de condamnare l-ar avea asupra situaţiei profesionale şi familiale a inculpatului, instanţa a apreciat că deşi s-a făcut în cauză dovada faptului că inculpatul avea la data comiterii faptei o labilitate psihică accentuată şi o situaţie familială dificilă nu se poate reţine că gravitatea faptei ar fi una redusă.

S-a reţinut că, gravitatea faptei trebuie stabilită, conform art. 80 C. pen. având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit. Instanţa, analizând prin prisma elementelor prevăzute de art. 80 C. pen., gravitatea faptei, a constatat că aceasta este una crescută; spre această concluzie pledează alcoolemia deosebit de mare depistată în sângele inculpatului la aproape două ore de la data producerii accidentului (2,40 g%o în scădere), concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 5 februarie 2015 întocmit de S.J.M.L. Braşov care a relevat că inculpatul prezenta la momentul faptei şi la data examinării sale diagnostic de „tulburare depresivă indusă în remisiune. Sindrom de dependenţă de alcool în remisiune însă inculpatul a avut discernământul prezent la data comiterii faptei. De asemenea urmarea imediată caracteristică faptelor de acest gen: punerea în pericol a siguranţei traficului rutier, în speţă s-a şi concretizat, inculpatul direcţionând în mod voit vehiculul pentru a produce un accident rutier pentru a-şi lua viaţa; accidentul s-a soldat cu avarierea autovehicule şi cu vătămarea corporală a inculpatului.

S-a mai reţinut că, este adevărat că inculpatul nu are antecedente penale însă concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 5 februarie 2015 întocmit de S.J.M.L. Braşov care relevă că inculpatul prezenta la data examinării sale - deci la data evenimentului rutier „sindrom de dependenţă de alcool" care se afla în remisiune la momentul examinării sale pe fondul tratamentului la care a fost supus ceea ce dovedeşte că acesta nu a avut o conduită anterioară comiterii faptei, din perspectiva infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, care să convingă instanţa că fapta comisă a avut un caracter izolat şi accidental.

Faţă de această situaţie Curtea a apreciat că în speţă nu sunt mtrunite condiţiile prev. de art. 80 C. pen. pentru a se dispune renunţarea la aplicarea pedepsei (mai precis cele prevăzute de art. 80 lit. a) şi b) C. pen.), ci,dimpotrivă, sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului, impunându-se aplicarea faţă de acesta a unei pedepse.

În ceea ce priveşte pedeapsa, instanţa de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările comiterii faptei - astfel cum acestea au fost expuse anterior - circumstanţele personale ale inculpatului - astfel cum acestea rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar, din depoziţia martorului audiat în acest sens B.M. (fila 57 dosar instanţă) şi din referatul de evaluare întocmit de către Serviciul de probaţiune Braşov - starea de pericol creată pentru siguranţa traficului rutier prin fapta inculpatului, consecinţele infracţiunii, conduita bună a inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie (inculpatul este absolvent de studii juridice superioare) vârsta tânără a acestuia starea de sănătate a inculpatului (relevată de actele medicale de la dosar), situaţia sa socială şi familială, instanţa a considerat că reeducarea inculpatului poate fi realizată prin aplicarea unei pedepse egale cu limita minimă prevăzută de textul de lege care incriminează fapta respectiv 1 an închisoare.

Cu toate că pentru infracţiunea comisă de inculpat legiuitorul a prevăzut sancţiuni alternative: închisoare sau amendă, instanţa a apreciat că în raport de gravitatea faptei şi de situaţia concretă în care se găseşte inculpatul o pedeapsă cu amenda nu este în măsură să asigure reeducarea acestuia, nu poate conduce la corijarea comportamentului său şi schimbarea atitudinii faţă de valorile protejate de normele penale.

Dimpotrivă, prin prisma concluziilor raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 5 februarie 2015 întocmit de S.J.M.L. Braşov care relevă că inculpatul prezenta la data examinării sale - deci la data evenimentului rutier „sindrom de dependenţă de alcool", a naturii şi gravităţii infracţiunii comise, a împrejurărilor cauzei şi a persoanei inculpatului, instanţa a apreciat că în baza art. 66 alin. (1) lit. i) C. proc. pen. este necesară aplicarea faţă de inculpat, pe lângă pedeapsa principală a închisorii, şi a pedepsei complementare şi a celei accesorii a interzicerii exercitării dreptului de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.

Cât priveşte pedeapsa principală a închisorii, luând în considerare nivelul de educaţie al inculpatului, împrejurarea că acesta a început imediat după comiterea faptei tratament de specialitate pentru rezolvarea problemelor pe care le are şi urmează şi în prezent acest tratament, starea sa de sănătate fiind ameliorată, văzând perspectivele reale şi crescute de reintegrare m societate, susţinerea morală de care beneficiază din partea familiei, Curtea a apreciat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins şi fără privare de liberate.

S-a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea sa, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată

Împotriva sentinţei penale nr.36/F din data de 23 octombrie 2015 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, în termen legal, inculpatul G.P.S. a formulat apelul de faţă.

În motivarea scrisă a cererii sale, inculpatul, prin apărător a precizat că apelul vizează modul de rezolvare a acţiunii penale şi, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., a solicitat admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei şi, în rejudecare, potrivit art. 396 pct.3 C. proc. pen., să se dispună renunţarea la aplicarea pedepsei, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 80 alin. (1) C. pen. şi că nici unul dintre impedimentele prevăzute de alin. (2), nu este incident; în consecinţă a solicitat şi înlăturarea pedepsei complementare ce i s-a aplicat în baza art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen.

În susţinerea motivelor de apel avocatul ales a arătat că existenţa infracţiunii şi săvârşirea acesteia de către inculpat sunt îndoielnice şi că acesta a recunoscut de la bun început fapta comisă, pe care o regretă profund, dar că, la acea dată inculpatul se afla într-un moment culminant al unei perioade deosebit de dificile din viaţa sa personală - în special cea conjugală - context în care, pe fondul unei depresii profunde, amplificată de împrejurarea că soţia sa l-a părăsit, luând-o cu ea şi pe fiica lor minoră, a luat hotărârea de a se sinucide, însă într-o modalitate ce a reprezentat, prin ea însăşi, o infracţiune.

Analizând apelul formulat de inculpatul G.P.S., atât potrivit susţinerilor orale ale apărătorului, cât şi în raport cu conţinutul actelor şi lucrărilor din dosar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că acesta este nefondat pentru considerentele se vor arăta în continuare:

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţa de fond a reţinut în mod corect, pe baza probelor administrate, fapta şi vinovăţia inculpatului şi a făcut o încadrare corespunzătoare în dispoziţiile legii penale.

Astfel s-a reţinut că la data de 16 septembrie 2014, după ce în intervalul orar 15⁰⁰ -17⁰⁰ a consumat băuturi alcoolice la domiciliu, inculpatul G.P.S., de profesie notar public, s-a urcat la volanul autoturismului şi a condus dinspre Municipiul Braşov înspre localitatea Lunca Câlnicului. În jurul orei 18⁰⁰ timp ce se deplasa pe DN 11 la km 11+500, în mod voit a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu autotractorul, condus regulamentar de martorul B.N.

În urma impactului cele două vehicule au suferit avarii iar inculpatul a fost transportat la S.J.U. Braşov unde i s-au acordat îngrijiri medicale şi i s-au recoltat probe biologice. Conform raportului de expertiză medico-legală din 23 septembrie 2014 întocmit de S.J.M.L. Braşov inculpatul a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare, un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.

Din buletinele de analiză toxicologică din 18 septembrie 2014 a rezultat că, la prima probă biologică, recoltată la ora 20 ,s-a pus în evidenţă o alcoolemie de 2,40 g%o , iar la a doua probă biologică, recoltată la ora 21²⁵ s-a pus în evidenţă o alcoolemie de 2,20 g%o.

Audiat atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti, inculpatul G.P.S. a recunoscut comiterea faptei arătând că, înainte de a se urca la volan, pe fondul unor neînţelegeri pe care le-a avut cu soţia sa, care părăsise domiciliul conjugal, a consumat 1 litru de Gin, iar mai apoi, în timp ce conducea autoturismul, în mod intenţionat a pătruns pe contrasens întrucât a dorit să-şi ia viaţa; inculpatul a mai arătat că în acea perioadă a avut o stare depresivă accentuată însă în prezent urmează tratament de specialitate astfel că starea sa s-a îmbunătăţit.

Înalta Curte apreciază că cererea inculpatului G.P.S., de renunţarea la aplicarea pedepsei, este nefondată.

Pedeapsa este o măsură de constrângere cu caracter strict personal şi se aplică persoanei infractorului cu scopul de a împiedica comiterea de noi infracţiuni din partea acestuia, persoana infractorului fiind aceea asupra căreia trebuie să acţioneze pedeapsa prin funcţiile sale.

Aptitudinea funcţională a pedepsei depinde de măsura în care aceasta corespunde persoanei infractorului, la stabilirea ei trebuind să se ţină seama de periculozitatea socială a acestuia, exprimat de gradul de înapoiere a conştiinţei sale, de măsura în care sunt înrădăcinate în conştiinţa sa mentalităţii şi deprinderii antisociale şi, deci, de probabilitatea ca în viitor el să săvârşească fapte socialmente periculoase, de trăsăturile specifice de temperament şi de caracter ale infractorului, care determină un anumit mod de a reacţiona sub influenţa pedepsei,iar o pedeapsă necorespunzătoare acestor particularităţi ale persoanei infractorului pierde din aptitudinea ei funcţională, putând duce la rezultate contrare celor urmărite prin aplicarea şi executarea ei.

Fără a ignora datele ce caracterizează favorabil persoana inculpatului G.P.S. (atitudinea sinceră, prezentarea în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată,lipsa antecedentelor penale, familie, studii superioare), trebuie avute în vedere natura şi gravitatea faptei comise, care este o infracţiune de pericol, prin comiterea unor astfel de infracţiuni punându-se în pericol siguranţa circulaţiei rutiere şi a participanţilor la trafic.

De asemenea, Înalta Curte nu poate ignora împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunii deduse judecăţii, alcoolemia ridicată pe care o avea inculpatul precum şi concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 5 februarie 2015 întocmit de S.J.M.L. Braşov care relevă că inculpatul prezenta la data examinării sale - deci la data evenimentului rutier „sindrom de dependenţă de alcool"

În art. 80 C. pen., legiuitorul a prevăzut posibilitatea instanţei, de a dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) infracţiunea săvârşită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit;

b) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Totodată,art. 74 C. pen. prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; modul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială. Prin urmare, pentru stabilirea şi aplicarea pedepsei, instanţa, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, va avea în vedere toate circumstanţele reale si personale în care a fost săvârşită fapta.

În privinţa împrejurărilor comiterii infracţiunii, instanţa are în vedere împrejurarea că inculpatul a produs un accident soldat cu pagube materiale, şi cu vătămarea integrităţii corporale care au necesitat pentru vindecare, un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.

Faţă de această situaţie Înalta Curte apreciză că în speţă nu sunt întrunite condiţiile prev. de art. 80 C. pen. pentru a se dispune renunţarea la aplicarea pedepsei (mai precis cele prevăzute de art. 80 lit. a) şi b) C. pen.), ci, dimpotrivă, sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului şi aplicarea faţă de acesta a unei pedepse, aşa cum în mod corect a apreciat instanţa de fond.

Totodată, Înalta Curte nu a identificat date şi împrejurări favorabile inculpatului apte a justifica soluţia renunţării la aplicarea pedepsei, cererea inculpatului nefiind justificată, cuantumul pedepsei un an închisoare şi modalitatea de executare ( în condiţiile art. 81 C. pen. 1969) fiind indispensabile creării premiselor conştientizării de către inculpat a faptei sale şi asumării consecinţelor acesteia.

Avându-se în vedere şi faptul că, verificându - se sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie, sentinţa atacată, nu se identifică existenţa altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la desfiinţarea acesteia, urmează ca apelul declarat de inculpatul G.P.S., împotriva sentinţei penale nr.36/F din data de 23 octombrie 2015 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, să fie respins ca nefondat.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. apelantul inculpat va fi obligat la plata sumei de 265 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 65 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul G.P.S., împotriva sentinţei penale nr.36/F din data de 23 octombrie 2015 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 265 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 65 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 martie 2016.

← ICCJ. Decizia nr. 64/2016. SECŢIA PENALĂ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță