Contestație în anulare. Admisibilitate
| Comentarii |
|
Potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestației în anulare este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de lege, invocarea de motive care se sprijină pe cazurile prevăzute în art. 386 C. proc. pen., precum și invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac exercitate, iar examinarea temeiniciei contestației în anulare nu poate avea loc decât ulterior procedurii admisibilității în principiu. Prin urmare, dacă motivele invocate de contestator nu se încadrează în cazurile prevăzute în art. 386 C. proc. pen., nefiind îndeplinită una dintre cerințele de a căror îndeplinire cumulativă este condiționată admiterea în principiu, contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 9 Judecători, nr. 108 din 6 Martie 2006
Prin sentința nr. 286 din 21 aprilie 2005, secția penală a înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul C.I. împotriva comunicării nr. 1530/C/2365 din 22 octombrie 2004 a procurorului de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
Instanța a reținut că petentul a criticat comunicarea menționată, care nu are caracterul unei rezoluții și, prin urmare, plângerea este inadmisibilă, întrucât nu privește unul din actele procesuale prevăzute în art. 2781C. proc. pen.
împotriva hotărârii primei instanțe, petentul C.I. a declarat recurs, fără a invoca unul dintre cazurile de casare prevăzute în art. 3859C. proc. pen. și fără a formula critici susceptibile a fi încadrate în vreunul dintre acestea.
Recursul declarat de petent împotriva hotărârii primei instanțe a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 279 din 7 noiembrie 2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 9 judecători, reținându-se, între altele, că, în cauză, organul de urmărire penală nu a dat o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale, plângerea formulată de petent privind o adresă, iar nu unul din actele procesuale prevăzute în art. 2781C. proc. pen.
împotriva acestei din urmă hotărâri petentul a formulat contestație în anulare, invocând cazul prevăzut în art. 386 lit. c) C. proc. pen. și susținând că recursul a fost respins nelegal, ca urmare a ignorării probelor din care rezulta edificarea de către un polițist a unor construcții nelegale, de natură a vătăma interesele legitime ale petentului, că în cauza civilă privindu-l pe acesta în mod nelegal Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție nu a declarat recurs în anulare și că în mod nelegal petentul a fost condamnat.
Examinând cauza în raport cu dispozițiile art. 391 C. proc. pen., se constată următoarele.
Cale extraordinară de atac fiind, contestația în anulare nu poate fi exercitată decât împotriva unei hotărâri definitive, a cărei anulare se poate cere numai pentru cazurile limitativ determinate prin art. 386 C. proc. pen., privitoare la pronunțarea acesteia cu încălcarea normelor de procedură sau la pronunțarea împotriva unei persoane a două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
în cauză aceste condiții se constată a fi neîndeplinite. Astfel, criticile formulate de petent nu se încadrează în nici unul din cazurile de contestație în anulare prevăzute în art. 386 C. proc. pen.
Or, potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestației în anulare este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de legea procesual penală, invocarea de motive care se sprijină pe cazurile prevăzute în art. 386 C. proc. pen., precum și invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac exercitate, care se depun sau se află la dosarul cauzei.
Prin urmare, examinarea temeiniciei contestației nu poate avea loc decât ulterior procedurii admisibilității în principiu.
în cauză, criticile formulate de contestator nu se încadrează în cazurile prevăzute în art. 386 C. proc. pen., așa încât nu este îndeplinită una din cerințele de a căror îndeplinire cumulativă este condiționată admiterea în principiu a contestației în anulare.
în consecință, pentru considerentele ce preced, contestația în anulare a fost respinsă ca inadmisibilă.
| ← Plângere în fața instanței împotriva rezoluțiilor sau... | ICCJ. Decizia nr. 9/2012. Completul de 9 Judecători → |
|---|
