Lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.). Sentința nr. 445/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 445/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 33954/212/2013
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA C.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3047
SENTINȚA PENALĂ NR. 445
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 01.04.2015
PREȘEDINTE: C. L.
GREFIER: E.-R. D.
MINISTERUL PUBLIC REPREZENTAT PRIN
PROCUROR: G. SITIAVU, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria C.
Pe rol pronunțarea sentinței în cauza privind pe inculpatul D. Ș. trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 1944/P/2013 din data de 11.12.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C. pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin.2 C.pen.1969.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.03.2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care - având nevoie de timp pentru a delibera – în baza art. 391 alin. 1 C.proc.pen., a fost amânată pronunțarea sentinței pentru astăzi, 01.04.2015, când
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
Prin rechizitoriul numărul 1944/P/2013 din data de 11.12.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C., înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 13.12.2013 sub număr de dosar_, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului D. Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin.2 C.pen.1969.
Potrivit rechizitoriului, în fapt, s-a reținut că la data de 12.06.2013, inculpatul D. Ș., în timp ce conducea autoturismul marca Ford Focus cu numărul de înmatriculare CT039518, în urma unui conflict spontan determinat de o șicanare în trafic cu partea vătămată Garabeț C. care conducea autoturismul marca VW Passat cu numărul de înmatriculare_, i-a aplicat acestuia o lovitură cu palma în zona feței provocându-i leziuni ce au necesitat un număr de 6-7 zile de îngrijiri medicale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 C.pen.1969.
Pentru dovedirea situației de fapt reținută prin rechizitoriu au fost menționate următoarele probe/mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: plângerea și declarații parte vătămată Garabeț C., certificat medico-legal nr. 219/A1 agresiuni/2013 din 20.06.2013 a SJML C., proces verbal de cercetare la fața locului a autoturismului, planșă foto întocmită de Serviciul Criminalistic al IPJ C., adresă Serviciul Criminalistic al IPJ C. comunicare rezultat analiză urme papilare, declarații martor, declarații în calitate de învinuit D. Ș.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 02.06.2014, rămasă definitivă la data de 02.06.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Începând cu primul termen de judecată inculpatul D. Ș. a formulat 5 cereri de amânare a cauzei (f.31,40,52,61,65.d.jud.) pentru pregătirea apărării. În susținerea cererilor, inculpatul nu a invocat niciun motiv pertinent, dovedit, pentru imposibilitățile repetate de pregătire a apărării, completate cu absențe nejustificate de la judecarea cauzei, pe fondul citării legale repetate, inclusiv cu mandat de aducere (f.6,22,15,34,38.d.jud.). Față de absența nejustificată de la judecata cauzei, dar și conduita procesuală enunțată în precedent, la termenul de judecată din data de 03.02.2015 (f53.d.jud.), instanța a dat citire actului de sesizare, dispunând introducerea în cauză în vederea audierii a martorilor identificați prin rechizitoriu, conform solicitării apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat. La termenul de judecată următor, din data de 03.03.2015, s-au prezentat martorii citați, dar și inculpatul care a formulat cea de-a patra cerere de amânare pentru pregătirea apărării motivat de imposibilitatea, nemotivată, de prezentare a apărătorului ales care, în mod predictibil - de altfel, a depus delegația de asistență și reprezentare în preziua termenului de judecată. Față de această solicitare s-a acordat un nou termen de judecată, la data de 24.03.2015, la care instanța a rămas în pronunțare. La termenul din data de 24.03.2015, după audierea martorului prezent, audiere la care avocatul ales al inculpatului a participat în mod activ, inculpatul prin apărător ales a invocat că nu a fost întrebat, în prealabil, dacă solicită parcurgerea procedurii abreviate, apărătorul ales al inculpatului motivând că nu a îndrăznit să întrerupă instanța în demersul, precipitat, de a audia martorul prezent. La același termen inculpatul a formulat declarații.
Astfel, în cursul cercetării judecătorești:
Inculpatul, prin apărător din oficiu, a solicitat readministrarea probei testimoniale cu martorii identificați prin rechizitoriu: martor P. F., martor S. E. D. și martor R. F. C.. A fost audiat martorul P. F..
Față de solicitarea inculpatului D. Ș., prin apărător ales, proba testimonială cu martorii S. E. D. și R. F. C. nu a fost readministrată, proba nemaifiind contestată, conform art. 374 alin. 7 C.proc.pen..
Inculpatul D. Ș. a formulat declarații în fața instanței.
Analizând actele si lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 12.06.2013, inculpatul D. Ș., în urma unui conflict spontan determinat de o șicanare în trafic cu persoana vătămată Garabeț C., i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură cu brațul în zona feței provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 6-7 zile de îngrijiri medicale.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere următoarele probe (mijloace de probă):
- declarație persoană vătămată Garabeț C. (f.7-10,37.dup.) în cuprinsul căreia arată că la data de 12.06.2013, în jurul orei 20.15, în timp ce conducea autovehiculul marca Ford Focus cu numărul de înmatriculare CT039518, pe bulevardul A. V., din direcția cimitirului municipal către bulevardul Tomis, intrând în cel de-al doilea sens giratoriu al complexului comercial Maritimo, calea de rulare i-a fost tăiată de autoturismul marca VW Passat cu numărul de înmatriculare_, condus de inculpatul D. Ș.; față de manevra imprevizibilă, persoana vătămată a claxonat prelung pe inculpatul D. Ș., acesta din urmă a frânat brusc, persoana vătămată a depășit vehiculul Passat poziționându-se în partea stângă a acestuia, poziție din care i-a reproșat inculpatului comportamentul inadecvat; inculpatul a scuipat prin geamul deschis către autoturismul persoanei vătămate, virând stânga cu intenția de a lovi autoturismul Ford. În continuare, persoana vătămată a evitat coliziunea, și-a continuat deplasarea pe bulevardul Tomis, observând că este urmărit de către inculpat. Pe . a staționat în spatele unui autobuz RATC oprit în stație, împrejurare în care inculpatul a staționat în spatele persoanei vătămate, a coborât din vehicul și a lovit cu piciorul și podul palmelor portiera și geamurile vehiculului Ford, afișând o legitimație cu insignă și amenințând persoana vătămată că îl va omorî. Persoana vătămată a evitat un contact fizic cu inculpatul masiv, astfel că nu a coborât din autoturismul Ford și a continuat deplasarea până în incinta Secției 2 Poliție, urmărit fiind de către inculpat. În incinta secției de poliție, inculpatul a lovit persoana vătămată cu pumnul drept în zona stângă a feței și în abdomen. . fizică a fost stopată prin intervenția organelor de poliție. În aceste împrejurări, soția inculpatului a afișat din nou legitimația, afirmând că “suntem polițiști nenorociților” și amenințând cu moartea. Pe toată durata evenimentelor în autoturismul Ford se mai afla și soția persoanei vătămate, numita Garabeț C.. Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele de 9500 lei reprezentând daune morale și 500 lei reprezentând daune materiale (f.21.01.2015).
- declarație martor Garabeț C. (f.18-20.dup.) care confirmă derularea evenimentelor astfel cum au fost relatate de persoana vătămată Garabeț C.. Martorul a arătat că, în curtea Secției 2 Poliție, inculpatul a lovit cu pumnul în zona stângă a feței și ulterior în abdomen, pe soțul acesteia. În aceleași împrejurări, martorul a perceput cum persoana de sex feminin care însoțea pe inculpat a afișat aceeași legitimație fluturată și pe . sensul că: “suntem polițiști nenorociților” și că: trebuia să fie bătută și martora.
- proces verbal de cercetare la fața locului (f.11-16.dup.), conform căruia de pe autoturismul marca Ford Focus condus de persoana vătămată au fost ridicate trei urme papilare, de pe geamul portierei stânga față și stânga spate.
- adresă nr._/14.06.2013 (f.17.dup.) emisă de Serviciul Criminalistic al IPJ C., conform căreia două urme papilare ridicate de pe vehiculul Ford aparțin inculpatului D. Ș., fapt ce confirmă episodul invocat de persoana vătămată, consumat pe .> - raport de constatare medico-legală nr. 219/A1agresiuni/2013/20.06.2013 (f.28.dup.), conform căruia pe corpul persoanei vătămate au fost identificate leziuni traumatice (constând în: TCF acut închis cu hematom și excoriații zigomatic stâng; redoare articulația temporo-mandibulară stângă, traumatism abdominal și traumatism glezna stângă) care au putut fi produse prin lovire de corp dur și zgâriere de corpuri dure rugoase, pot data din data de 12.06.2013 și necesită pentru vindecare 6-7 zile de îngrijiri medicale.
- declarație martor P. F. (f.38.dup.) agent de poliție de poliție în cadrul Secției 2 Poliție, prezent la fața locului la data de 12.06.2013, care a văzut momentul pătrunderii celor două vehicule în incinta secției de poliție; în continuare a observat cum conducătorul vehiculului VW Passat s-a îndreptat înspre conducătorul autoturismului Ford adresându-i injurii acestuia din urmă și lovindu-l în figură. Față de această situație, martorul a intervenit între cei doi, alăturându-i-se și alți colegi. Martorul a precizat că șoferul autovehiculului VW Passat era foarte recalcitrant. În fața instanței (f.73-74.d.jud.), martorul și-a menținut declarațiile, arătând că, potrivit precizărilor persoanei vătămate, în cadrul litigiului în trafic, inculpatul i-a arătat acestuia din urmă legitimația de polițist; în cadrul cercetărilor subsecvente, soția inculpatului s-a legitimat ca fiind ofițer de poliție de frontieră. Martorul nu a observat leziuni pe corpul persoanei vătămate, arătând că nu îi cunoaște pe cei doi adversari. La întrebarea inculpatului, martorul a relatat că pe timpul cât se afla în curtea secției de poliție, după ce vehiculele au intrat în incintă, persoana vătămată i s-a adresat cu precizarea că îl urmărește un individ cu mașina, individ ce se pretinde polițist. În acest timp, în dreptul martorului și al persoanei vătămate, s-a prezentat inculpatul, împrejurare în care cei doi și-au adresat injurii, s-au îmbrâncit iar D. Ș. l-a lovit pe Garabeț în zona feței, cu palma sau cu pumnul. La momentul încăierării dintre cei doi, martorul era singurul de față, fiind și cel care i-a despărțit, ulterior, din secție, alăturându-i-se colegul R..
- declarație martor R. F. C. (f.39.dup.), agent de poliție în cadrul Secției 2 Poliție care a arătat că la data de 12.06.2013, în jurul orei 20.00, în timp ce se afla pe holul de acces în secție, a auzit zarvă afară, mai exact din parcarea aflată în curtea secției. Martorul a văzut pe colegul său P. F. cum încerca să îl imobilizeze pe un cetățean înalt de aproximativ doi metri, care părea că intenționa să agreseze pe un alt individ aflat în spatele martorului P. F.. Persoana ce se afla în spatele martorului P. F. îi reproșa celuilalt că l-ar fi lovit în zona feței, reproșându-i și faptul că în timpul șicanei în trafic agresorul i-ar fi arătat, pe geamul autoturismului, o legitimație MAI. Martorul a intervenit, alături de martorul P. F., pentru separarea adversarilor și conducerea în sediul poliție.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța nu a avut în vedere următoarele probe (mijloace de probă):
- declarație martor D. C. (f.24.dup.), soția inculpatului D. Ș., ofițer de poliție de frontieră, ocupând funcția de ofițer specialist I în cadrul Gărzii de Coastă – SCOMAR, care a invocat culpa exclusivă a persoanei vătămate care a adoptat o conduită rutieră haotică, iar la interpelarea din partea inculpatului, persoana vătămată a expectorat în direcția vehiculului în care se afla inculpatul, martorul D. C. și minorul de 3 ani al celor doi, speriat de manevrele neregulamentare ale numitului Garabeț C.. Martorul confirmă interacțiunea de pe . faptul că inculpatul a urmărit autoturismul Ford până în incinta Secției 2 Poliție. Martorul a mai arătat că în curtea secției de poliție, ambii conducători auto s-au deplasat unul înspre celălalt, și-au adresat injurii, îmbrâncindu-se, până la intervenția organelor de poliție. Declarația nu este reținută întrucât, sub aspectul conținutului faptei cercetate, nu se coroborează cu concluziile obiective ale raportului medico-legal susținute de declarația persoanei vătămate și declarațiile martorilor.
- declarații inculpat D. Ș. (f.32-34,36.dup.) în cuprinsul cărora inculpatul invocă șicanări neprovocate și repetate din partea persoanei vătămate, urmate de urmărirea și interpelarea acestuia din urmă pe . continuare, disputa avută în incinta Secției 2 Poliție, unde pe fondul injuriilor repetate din partea persoanei vătămate care a refuzat să ofere o explicație pentru cele două șicane în trafic, dar înjurând pe inculpat, și având în vedere pericolul grav în care au fost plasate soția și fiica inculpatului, acesta din urmă a lovit cu palma peste față pe numitul Garabeț C., în prezența organelor de poliție. Inculpatul a precizat că regretă că a lovit persoana vătămată, mai ales că în curte se aflau mai mulți polițiști care au văzut incidentul. Instanța reține că singurul regret veritabil al inculpatului este faptul că a lovit persoana vătămată iar lovitura este dovedită și prin declarațiile organelor de poliție. Declarația nu este reținută întrucât, sub aspectul conținutului faptei cercetate, nu se coroborează cu concluziile obiective ale raportului medico-legal susținute de declarația persoanei vătămate și declarațiile martorilor. Mai mult declarația reprezintă versiunea personală a evenimentelor, evocată de către inculpat, în apărare, însă nesusținută nici de declarația martorului D. C. cu privire la următoarele aspecte: 1) martorul D. C. a precizat că șicana în trafic din partea numitului Garabeț C. s-a produs în interiorul sensului giratoriu urmată de frânare bruscă, nemotivată/neprovocată în fața vehiculului condus de inculpat, în timp ce inculpatul a arătat că ambele șicane s-au produs la un moment dat, în timp ce inculpatul circula pe banda 2 împrejurare în care Garabeț C. a pătruns intempestiv și cu frânare în fața inculpatului; 2) martorul D. C. a precizat că față de conduita haotică a persoanei vătămate au reușit să ajungă în paralel cu numitul Garabeț C., inculpatul rulând pe banda 2 iar persoana vătămată pe banda 1 împrejurare în care Garabeț a înjurat și scuipat prin geamul deschis, în timp ce inculpatul a declarat că această interacțiune s-a realizat în timp ce persoana vătămată se afla pe banda 2 iar inculpatul rula pe banda 1, împrejurare în care a scuipat înspre inculpat; împrejurare că persoana vătămată a scuipat înspre inculpat din poziția sa pe banda 2 de circulație este apreciată ca neverosimilă întrucât Garabeț C. ar fi fost nevoit să scuipe pe direcția soției sale, ocupante a locului din dreapta. Acestor inadvertențe se mai adaugă și aspectul neverosimil invocat de către inculpat în sensul că a urmărit în trafic persoana vătămată, pe numeroase străzi, doar pentru a o invita la dialog.
- declarație inculpat formulată în fața instanței (f.70-71.dup.) în cadrul căreia a invocat șicana în trafic din partea numitului Garabeț C., interacțiunea sa cu acesta, inculpatul rulând pe banda 1 iar persoana vătămată rulând pe banda 2, împrejurare în care acesta din urmă l-a scuipat. Cu privire la evenimentele de la secția de poliție, inculpatul a arătat că față de afirmația persoanei vătămate “hai, acum ce o să îmi faci?”, observând că sunt și agenții de poliție de față, inculpatul l-a apucat cu mâna de față și l-a împins pe Garabeț C.. Inculpatul a mai arătat că niciunul dintre polițiștii prezenți nu a intervenit, asistând pasivi să vadă ce se întâmplă; a mai arătat că de la momentul incidentului, este oprit săptămânal de către cei doi agenți de poliție audiați în calitate de martor; organul de cercetare penală care l-a audiat a depus demersuri pentru împăcarea cu persoana vătămată, împăcare nereușită întrucât suma de bani pretinsă era peste posibilitățile inculpatului, iar persoana vătămată i-a motivat că pe lângă cheltuielile cu avocatul trebuie mulțumite financiar alte trei persoane. Declarația nu este avută în vedere sub aspectul contextului în care a debutat conflictul dintre cei doi întrucât nu aduce aspecte de noutate față de cele declarate în cursul urmăririi penale, raportat la conținutul infracțiunii cercetate. Sunt avute în vedere, însă, pentru individualizarea sancțiunii ce urmează a fi aplicată, afirmațiile inculpatului în legătură împrejurarea în care a inițiat contactul fizic cu victima („observând că sunt și agenți de poliție de față”), prin coroborare cu poziția procesuală în ansamblu a inculpatului, având relevanță pentru caracterizarea persoanei acestuia.
Declarațiile inculpatului și martorului D. C. nu sunt reținute nici cu privire la starea de surescitare sub imperiul căreia s-ar fi aflat inculpatul din pricina prezenței copilului său minor speriat de șicanele în trafic, întrucât, în mod rezonabil și evident atât martorul D. C., soția inculpatului (ofițer de poliție, ocupând o funcție dintre cele mai importante), cât și inculpatul D. Ș. au avut reprezentarea deprecierii stării emoționale a minorului expus la prelungirea (inutilă) a altercației, inițial verbale, dacă, într-adevăr, starea emoțională a copilului lor ar fi fost motivul inițierii, perpetuării și escaladării conflictului.
Aplicare legii penale mai favorabile
Față de limitele de pedeapsă reduse prevăzute de norma de incriminare în Codul penal 1969, instanța reține că lege penală mai favorabilă inculpatului D. Ș., Codul penal 1969.
În drept
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 180 alin. 2 C.pen.1969, instanța reține că elementul material constă în lovirea sau exercitarea oricărei alte violențe cauzatoare de suferințe fizice asupra corpului unei persoane care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile. Acțiunea inculpatului care, la data de 12.06.2013, a aplicat persoanei vătămate Garabeț C. o lovitură în zona feței provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 6-7 zile de îngrijiri medicale, realizează elementul material al infracțiunii de lovire sau alte violențe, urmarea imediată constând în suferința fizică cauzată persoanei vătămate Garabeț C. și leziunile traumatice care au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de îngrijiri medicale. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă în cauză din constatările medico legale și circumstanțele reale de comitere reținute de instanță.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea în modalitatea intenției directe pentru lovirea numitului Garabeț C. și față de urmările produse, previzibile – față de raportul disproporționat de forțe între cei doi – și urmărite de către inculpatul care a urmărit cu tenacitate aplicarea unei corecții fizice persoanei vătămate.
Având în vedere aceste aspecte, instanța constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpatul D. Ș..
Individualizarea pedepsei/modalității de executare
La stabilirea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.pen.1969, respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal 1969, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și de mijloacele folosite.
Infracțiunea a fost comisă în incinta unei secții de poliție, în prezența organelor de poliție, pe fondul unei șicane în trafic provocate de către inculpat, care apreciind ca necorespunzătoare reacția persoanei vătămate de a claxona prelung față de conduita rutieră a inculpatului, a considerat că se impune cu necesitate aplicarea unei corecții fizice. În baza acestei rezoluții infracționale inculpatul a urmărit persoana vătămată pe un traseu sinuos parcurs pe raza municipiului C., nefiind descurajat în executarea rezoluției nici de împrejurarea că victima s-a refugiat în incinta unei secții de poliție, unde inculpatul a găsit oportun să aplice o lovitură adversarului chiar în prezența polițistului care încerca să mențină distanța dintre cei doi (conform chiar declarației inculpatului formulată în fața instanței), Se mai reține și faptul că în cadrul manifestărilor violente ale inculpatului acesta a fluturat o legitimație de poliție căreia a asociat amenințări cu moartea la adresa persoanei. Toate acestea demonstrează grave carențe în educația civică a inculpatului dar și desconsiderarea din partea sa a cadrului jurisdicțional în care este nevoit să acționeze, deficiențe ce trebuie reprimate dar și corectate, în mod corespunzător, în acord cu ansamblul de împrejurări al cauzei.
Natura și gravitatea rezultatului produs. Starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită.
Infracțiunea comisă a cauzat leziuni traumatice semnificative persoanei vătămate, având în vedere că sunt rezultatul unei singure lovituri, dar predictibile având în vedere disproporția de statură dintre cei doi, aspect care a determinat persoana vătămată să evite un contact fizic cu inculpatul.
Motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit.
Inculpatul a acționat neprovocat, din răzbunare pentru satisfacerea orgoliului propriu, lezat prin claxonul prelung și reproșul din partea persoanei vătămate.
Natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului.
Conform fișei de cazier judiciar, inculpatului i s-a aplicat o sancțiune administrativă prin ordonanța procurorului pentru comiterea unei fapte de furt calificat de două sau mai multe persoane. Inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de insultă și ultraj prin lovire sau alte violențe împotriva unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aplicându-i-se amendă penală în sumă de 500 lei, respectiv 2500 lei, prin sentința penală nr. 151/16.04.2008 a Judecătoriei Călărași, definitivă prin decizia penală nr. 503/14.04.2009 a Curții de Apel București. Antecedența penală a inculpatului raportată la împrejurările cauzei relevă cu fidelitate comportamentul antisocial pregnant al inculpatului dominat de tupeu și îndrăzneală, ori de câte ori apreciază ca necesar, pentru periclitarea unor valori sociale de esența oricărei comunități civilizate, cum este integritatea fizică a persoanei.
Conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcină. A manifestat interes pentru tergiversarea cauzei, astfel cum s-a reținut în debutul prezentei hotărâri. A formulat afirmații defăimătoare la adresa reprezentanților unității de poliție și cercetare penală, insinuând rea-credință din partea martorilor polițiști, manopere șantajiste din partea persoanei vătămate și interese ilicite din partea organului de cercetare penală.
Nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Inculpatul este căsătorit (soția este ofițer de poliție), are un copil, este administrator societate comercială, se bucură de aprecieri din partea unor semeni, circumstanțe care nu reușesc însă să releve o conformare la cadrul societal și ordinea juridică din partea inculpatului.
Față de cele reținute, în temeiul art. 180 alin. 2 C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., va condamna pe inculpatul D. Ș., la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, apreciată ca proporțională cu împrejurările cauzei și aptă a corecta modul în care inculpatul se raportează la ordinea juridică și reperele cadrul social la care este nevoit să se raporteze. Pedeapsa se execută în regim de detenție, conform art. 57 C.pen.1969, executare efectivă impunându-se cu stringență față de periculozitatea inculpatului, pentru garantarea asigurării finalității represiunii penale - prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 și art.71 alin.2 C.pen.1969 va aplica inculpatului D. Ș. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.
Pe latură civilă, se reține că persoana vătămată s-a constituit parte civila în cauză cu sumele de 9500 lei reprezentând daune morale și 500 lei reprezentând daune materiale (f.21.01.2015). Persoana vătămată a solicitat obligarea inculpatului și la plata cheltuielilor de judecată, dovedite prin înscrisuri (f.47-48.d.jud.)
Instanța constată că există o faptă ilicită constând într-o infracțiune, infracțiunea a produs un prejudiciu, există legătură de cauzalitate între infracțiunea săvârșită și prejudiciul produs, există vinovăția inculpatului în producerea prejudiciului, astfel că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în cadrul procesului penal.
Prejudiciul reținut de instanță este de unul de natură morală, evaluat la nivelul sumei de 2000 lei, retribuție apreciată ca justă în raport cu urmările faptei și starea de tulburare pricinuită victimei prin conduita violentă a inculpatului, în împrejurările cauzei. Partea civilă nu a dovedit pretențiile de ordin material.
Față de cele reținute, în baza art. 19 si art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 alin. 1 și 2 C.Civ., art. 1357 C.Civ., art. 1381 și art. 1382 C.civ. va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Garabeț C., domiciliat în municipiul C., ., ., apartament 47, jud. C. și obligă pe inculpatul D. Ș. la plata către aceasta a sumei de 2000 (două mii) lei, reprezentând daune morale.
În baza art. 2 alin. 2 C.proc.civ. raportat la art. 453 alin. 1 C.proc.civ., va obliga pe inculpatul D. Ș. la plata sumei de 1000 (una mie) lei către partea civilă Garabeț C., cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. va obliga inculpatul D. Ș. la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 3300 de lei (300 lei aferenți urmăririi penale și 3000 lei aferenți judecății în primă instanță).
În baza art. 272 C.proc.pen. va dispune avansarea sumei de 100 lei reprezentând onorariu parțial avocat oficiu conform delegației . nr. 4855/16.09.2014, din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 180 alin. 2 C.pen.1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul D. Ș. (cetățean român, fiul lui N. și M., născut la data de 13.06.1977 în municipiul C., domiciliat în municipiul C., bulevardul Al. L., nr. 89, ., jud. C., CNP_, studii medii, căsători, 1 copil minor, ocupație șofer), la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Pedeapsa se execută în regim de detenție, conform art. 57 C.pen.1969.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 și art.71 alin.2 C.pen.1969 aplică inculpatului D. Ș. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II a și lit. b C.pen.1969, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 19 si art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 alin. 1 și 2 C.Civ., art. 1357 C.Civ., art. 1381 și art. 1382 C.civ. admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Garabeț C., domiciliat în municipiul C., ., ., apartament 47, jud. C. și obligă pe inculpatul D. Ș. la plata către aceasta a sumei de 2000 (două mii) lei, reprezentând daune morale.
În baza art. 2 alin. 2 C.proc.civ. raportat la art. 453 alin. 1 C.proc.civ., obligă pe inculpatul D. Ș. la plata sumei de 1000 (una mie) lei către partea civilă Garabeț C., cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. obligă inculpatul D. Ș. la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 3300 de lei (300 lei aferenți urmăririi penale și 3000 lei aferenți judecății în primă instanță).
În baza art. 272 C.proc.pen. dispune avansarea sumei de 100 lei reprezentând onorariu parțial avocat oficiu conform delegației . nr. 4855/16.09.2014, din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei sentinței.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.04.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. L. E. R. D.
Red.jud. C.L./, 2 ex. 20.04.2015
Tehnored.gref. D.E.R. 20.04.2015
| ← Ultrajul (art.257 NCP). Sentința nr. 296/2015. Judecătoria... | Furtul (art.208 C.p.). Sentința nr. 446/2015. Judecătoria... → |
|---|
