Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 1353/2015. Judecătoria FOCŞANI

Judecătoria FOCŞANI - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 1353/2015 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 19-06-2015

DOSAR NR. _

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA FOCȘANI

SENTINȚA PENALĂ NR. 1353

Ședința publică din data de 19.06.2015

INSTANTA CONSTITUITA DIN

Președinte: C. C. C.

Grefier: C. S.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror A. D. Dragovici din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani.

Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpații P. C. C., fiul lui A. și F., născut la data de 25.11.1994 în mun. Bârlad, cu domiciliul în ., f.f.l. în ., trimis în judecată în stare de libertate pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. d, din Codul penal, și B. I., fiul lui V. și M., născut la data de 22.09.1997 în mun. Bârlad, cu domiciliul în com. Zorleni, ., f.f.l. în ., trimis în judecată în stare de libertate pentru infracțiunea lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal.

Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 05.06.2015, note consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19.06.2015.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 6852/P/2013 din data de 30.06.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 01.07.2015 cu nr._ /2015, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților

P. C. C. fiul lui A. și F., născut la data de 25.11.1994 în mun. Bârlad, cu domiciliul în ., f.f.l. în ., CNP_, pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. d, din Codul penal

B. I., fiul lui V. și M., născut la data de 22.09.1997 în mun. Bârlad, cu domiciliul în ., f.f.l. în ., CNP_, pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în fapt în data de 17.11.2013 în jurul orelor 22.00, pe fondul consumului de alcool, l-au lovit fără motiv pe persoana vătămată E. Nicușor, cu pumnii, picioarele și un băț, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale

Situația de fapt astfel prezentată în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă:

- plângere și declarație persoană vătămată

- declarație inculpați

- declarații martori

- certificat medico-legal nr. 957 din 20.11.2013 emis de SML V.

- adresa Spitalului Județean de Urgență”Sf. P.” Focșani nr. 7867 din 05.06.2014

Conform art. 374 din Codul de pr. penală la termenul de judecată din data de 27.03.2015, instanța i-a adus la cunoștință inculpatului P. C. C. învinuirea ce i se aduce, dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i, totodată, atenția că, dacă va da o declarație, tot ceea ce va spune va putea fi folosit și împotriva sa. Instanța i-a adus la cunoștință inculpatului și dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar.

De asemenea i s-a pus în vedere că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, aducându-i la cunoștință că poate beneficia în caz de condamnare sau de amânare a executării pedepsei de o reducere a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege de o treime în cazul pedepsei închisorii și de o pătrime în cazul amenzii.

Acesta a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 396 alin. 10 din C.pr.pen., sens în care a arătat că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, a solicitat că judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu a solicitat administrarea de probe.

Totodată, inculpatul a consimțit să dea declarație în fața instanței, sens în care s-a procedat la audierea acestuia, conform art. 378 C.pr.pen., rap. la art. 107-110 C.pr.pen., declarația sa fiind consemnată și atașată la dosar. La același termen instanța după ascultarea concluziilor procurorului și a celorlalte părți s-a pronunțat asupra cererii de aplicare a procedurii recunoașterii învinuirii, apreciind că această procedură poate fi aplicată în cazul de față, inculpatul recunoscând în totalitate fapta așa cum a fost reținută în sarcina sa prin rechizitoriul cu numărul 6852/P/2013al Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani.

Astfel admițând cererea inculpatului ca judecata să se desfășoare în condițiile art. 375 din Codul de pr. pen. instanța a întrebat inculpatul dacă dorește să se folosească de proba cu înscrisuri ocazie cu care acesta a declarat că nu dorește să se folosească de astfel de probă. De asemenea inculpatul, care între timp fusese arestat în altă cauză, a declarat că dorește ca judecata să se desfășoare în lipsa lui.

La același termen i-au fost aduse la cunoștință și inculpatului minor B. I. învinuirea ce i se aduce precum și drepturile procedurale. Acesta a precizat că recunoaște fapta pentru care a fost trimis în judecată, își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, însă nu dorește să dea declarație în fața instanței de judecată. De asemenea a declarat că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale.

Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale și a înscrisurilor depuse, instanța reține următoarele:

În fapt, în data de 17.11.2013 în jurul orelor 22.00, în timp ce se deplasau cu o căruță cu cal, inculpații P. C. C. și B. I. au trecut pe lângă persoana vătămată E. Nicușor. Fiind în stare de ebrietate, l-au atacat pe acesta, lovindu-l. P. C. C. l-a lovit cu pumnii picioarele iar B. I. cu un băț în zona capului. Cei doi afirmă că P. C. C. l-a confundat pe cel agresat cu un bărbat, cu care avusese un conflict cu câteva săptămâni în urmă, astfel că a sărit din căruță și l-a lovit, iar B. I. l-a urmat.

Victima era însoțit de martorul P. Nicușor, care, după ce inculpații au început să o lovească pe persoana vătămată, a fugit. Agresorii se aflau în căruță cu martorii S. C., T. M. și M. P. D.. Din certificatul medico legal nr. 957 din 20.11.2013 rezultă că victima prezenta leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure și puteau data din 17.11.2013. Din punct e vedere medico-legal leziunile necesită pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale.

Instanța reține că situația de fapt se probează și cu declarațiile inculpaților de recunoaștere care se coroborează cu probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv:- plângere și declarație persoană vătămată, - declarațiile martorilor S. C., T. M., Pufela Nicușor și E. C. S., - certificat medico-legal nr. 957 din 20.11.2013 emis de SML V..

În drept, fapta inculpaților P. C. C. și B. I. care l-au lovit fără motiv pe persoana vătămată E. Nicușor, cu pumnii, picioarele și un băț, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii de lovire sau alte violențe, instanța reține că elementul material al acesteia constă în exercitarea de acte de violență asupra unei persoane. Sub acest aspect, din probele administrate, instanța a constatat că inculpații l-au lovit fără motiv pe persoana vătămată E. Nicușor, cu pumnii, picioarele și un băț

Urmarea imediată în cazul acestei infracțiuni constă în afectarea sănătății unei persoane sau producerea unor leziuni a căror gravitate este evaluată la cel mult 90 zile de îngrijiri medicale, iar în cazul de față leziunile au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei și este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, leziunile produse persoanei vătămate datorându-se săvârșirii de către inculpați a infracțiunii, având deci drept cauză exercitarea de violențe.

Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că inculpații au acționat cu vinovăție în modalitatea intenției indirecte, aceștia prevăzând rezultatul faptei lor, pe care deși nu l-au urmărit l-au acceptat. Așadar, vinovăția inculpaților rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale și declarațiile acestora.

Având în vedere faptul că de la săvârșirea infracțiunii sus menționate până la judecarea definitivă a prezentei cauze, la data de 01.02.2014 au a intervenit o lege penală nouă, prin . noilor Coduri penal și de procedură penală, instanța apreciază ca fiind necesare următoarele precizări:

Potrivit art. 10 din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind noul Cod penal „Tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă”

Fapta pentru care cei doi inculpați au fost trimiși în judecată a fost comisă în concurs real cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 2 din 20.01.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași, la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare. Conform sentinței penale respective cei doi au fost condamnați pentru infracțiuni comise în perioada lunilor iulie și august 2014, după . noului Cod penal.

Conform Deciziei Curții Constituționale a României nr. 265/06.05.2014 alegerea legii penale mai favorabile se face în mod global nefiind permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Așadar în temeiul dispozițiilor mai sus invocate în cauză urmează să aplicăm dispozițiile Codului penal actual, atât în ceea ce privește sancțiunea aplicată dar și cu privire la tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Astfel, la inculpatul P. C. C., pe de o parte, instanța va avea în vedere că este recidivist, suferind mai multe condamnări pentru infracțiuni contra patrimoniului persoanei sau contra libertății persoanei, faptul că a comis fapta împreună cu un inculpat minor fiind întrunită circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 lit. d din Codul penal, iar pe de altă parte faptul că inculpatul a recunoscut fapta și a colaborat cu organele judiciare.

La inculpatul B. I. instanța va ține cont de faptul că este minor, dar și că a recunoscut fapta, cooperând cu organele judiciare.

În același timp se va ține seama și de circumstanțele reale ale faptei respectiv, comiterea faptei spontan, pe fondul consumului de alcool, leziunile produse fiind relativ minore, fiind evaluate din punct de vedere medico-legal la 11-12 zile de îngrijiri medicale.

Totodată, având în vedere că la termenul de judecată din data de 04.12.2013, inculpatul P. C. C. a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen. arătând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea de probe, instanța urmează a da deplină eficiență acestor dispoziții, și va acorda beneficiul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Având în vedere reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani stabilită de lege pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal se va reduce la o pedeapsă cu închisoarea între 4 luni și 3 ani și 4 luni.

În acest context, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege – care, urmare a reducerii limitei minimului special de pedeapsă este de 4 luni închisoare.

Așadar, constatând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța, potrivit art. 396 alin. (2) C. pr. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 396 alin. (10) C. pr. pen., va condamna pe inculpatul P. C. C., pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. d, din Codul penal, la o pedeapsă de 6 luni închisoare, apreciind că pedeapsa astfel cum va fi stabilită și aplicată este de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative și sancționatorii ale pedepsei.

Întrucât infracțiunea dedusă judecății, pentru care inculpatul P. C. C. a fost condamnat, este concurentă cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 2 din 20.01.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași, la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, instanța o va descontopi în pedepsele componente, după cum urmează:

- 1 an și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.228, art. 229 alin.1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod proc. pen. (persoană vătămată P. N.)

- 2 ani și 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 Cod penal, art. 234 alin.1 lit. a, d și f Cod penal, cu aplic. art. 77 alin.1 lit. a, d Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, (persoană vătămată P. N.)și 3 ani pedeapsă complementară, după executarea pedepsei închisorii, constând în interzicerea pe această perioadă a exercitării următoarelor drepturi prev. de art. 66 alin. 1 literele: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; h) dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme; n) dreptul de a comunica cu victima P. N. sau cu membri de familie ai acestora, ori de a se apropia de aceștia; o) dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă sau alte locuri unde victima P. N. desfășoară activități sociale, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acestor drepturi pe perioada executării pedepsei principale

- 2 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 Cod penal, art. 234 alin.1 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 77 alin.1 lit. a, d Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod pr penală, (persoană vătămată B. C. T.) și 3 ani pedeapsă complementară, după executarea pedepsei închisorii, constând în interzicerea pe această perioadă a exercitării următoarelor drepturi prev. de art. 66 alin. 1 literele: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; h) dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme; n) dreptul de a comunica cu victima B. C. T. sau cu membri de familie ai acestuia, ori de a se apropia de aceștia; o) dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă sau alte locuri unde victima, B. C. T. desfășoară activități sociale, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acestor drepturi pe perioada executării pedepsei principale.

- 2 ani și 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 Cod penal, cu aplic. art. 77 alin.1 lit. a, d Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod pr. penală, (persoană vătămată B. C.) și 3 ani pedeapsă complementară, după executarea pedepsei închisorii, constând în interzicerea pe această perioadă a exercitării următoarelor drepturi prev. de art. 66 alin. 1 literele: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; h) dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme; n) dreptul de a comunica cu victima B. C. sau cu membri de familie ai acestuia, ori de a se apropia de aceștia; o) dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă sau alte locuri unde victima B. C., desfășoară activități sociale, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acestor drepturi pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b din Codul penal și art. 10 din Legea 187/2012 va dispune aplicarea pedepsei mai grele de 2 ani și 7 luni închisoare la care va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând să execute o pedeapsă de 4 ani și 8 luni închisoare

Va menține inculpatului pedeapsă complementară de 3 ani, aplicată prin sentința penală nr. 2 din 20.01.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași, după executarea pedepsei închisorii, constând în interzicerea pe această perioadă a exercitării următoarelor drepturi prev. de art. 66 alin. 1 literele: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; h) dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme; n) dreptul de a comunica cu victimele: P. N., B. C. T. și B. C. sau cu membri de familiilor acestora, ori de a se apropia de aceștia; o) dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă sau alte locuri unde victimele: P. N., B. C. T. și B. C., desfășoară activități sociale.

Va menține pe perioada executării pedepsei principale pedeapsa accesorie aplicată prin sentința penală nr. 2 din 20.01.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h), n) și o), a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară.

În baza art. 72 Cod penal va deduce din pedeapsa principală perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 29.08.2014, la zi.

Va dispune desființarea mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea emis în baza sentinței penale nr. 2 din 20.01.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași și emiterea unui nou mandat.

În temeiul art. 129 alin. 1 C.pen., cu referire la art. 124 C.pen., instanța va aplica inculpatului minor B. I. măsura educativă unică a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani și 2 luni. Pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal, dedusă judecății în prezenta cauză și pentru infracțiunile pentru care, prin sentința penală nr. 2 din 20.01.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași, i-a fost aplicată măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani, respectiv infracțiunile de: tâlhărie calificată prev. de art. 233 Cod penal, art. 234 alin.1 lit. a, d și f Cod penal, cu aplic. art. 77 alin.1 lit. a Cod penal, art. 113 alin.3 Cod penal, (persoană vătămată P. N.); tâlhărie prev. de art. 233 Cod penal, cu aplic. art. 77 alin.1 lit. a Cod penal și art. 113 alin.3 Cod penal, (persoană vătămată B. C.), și tâlhărie calificată prev. de art. 233 Cod penal, art. 234 alin.1 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 77 alin.1 lit. a Cod penal și art. 113 alin.3 Cod penal, (persoană vătămată B. C. T.)

Va deduce din durata măsurii educative perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 29.08.2014 și perioada executată de la data internării în centrul educativ la zi.

Va dispune desființarea formelor de executare emise în baza sentinței penale nr. 2 din 20.01.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași și întocmirea unor noi forme de executare în baza prezentei sentințe.

Sub aspectul laturii civile, instanța reține că persoana vătămată E. Nicușor s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de_ lei reprezentând daune materiale, 2000 lei reprezentând daune morale și plata cheltuielilor de judecată.

În dovedirea acestor pretenții civile instanța a admis părții civile E. Nicușor proba cu înscrisuri. Partea civilă a susținut că prejudiciul material constă în contravaloarea salariilor neîncasate de la locul de muncă pe care îl avea în Italia în perioada noiembrie 2013 – martie 2014, contravaloarea chiriei pentru locuința din Italia pe care nu a folosit-o pentru că s-a aflat în țară datorită a afecțiunilor rezultate în urma agresiunii precum și cheltuielile medicale.

Analizând probele administrate in cauză care privesc soluționarea laturii civile a procesului penal privind pe inculpatul E. Nicușor instanța reține următoarele:

Potrivit art. 19 alin. 1 C.p.p., latura civilă se soluționează conform legii civile. Deși partea civilă a depus înscrisuri din care rezultă că în luna aprilie 2013 a încasat salariul în Italia, nu a făcut dovada că în perioada pentru care a solicitat despăgubiri avea contract de muncă. De asemenea nu a dovedit că afecțiunile suferite, cărora medicul legist le-a apreciat ca fiind de o gravitate redusă (11-12 zile de îngrijiri medicale) l-au împiedicat să se prezinte la eventualul loc de muncă. Apreciem că inculpații nu pot fi obligați la plata salariilor neîncasate și pe cale de consecință nici la plata chiriei pentru locuința din Italia.

Pe de altă parte leziunile produse au necesitat îngrijiri medicale a căror costuri se impune a fi achitate de către cei doi inculpați. În consecință, suma solicitată de partea civilă este parțial dovedită, pretențiile părții civile privind acordarea daunelor materiale fiind întemeiate. Astfel vor fi acordate daune materiale în cuantum de 500 lei.

Cu privire acordarea de daune morale, instanța reține că principiul reparării integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănește. În schimb, se poate acorda victimei o sumă de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelență, poate fi o sumă de bani - de aceea ce trebuie evaluat, în realitate. Suferințele psihice suportate de partea civilă apreciem că sunt strâns legate de natura și gravitatea leziunilor traumatice, astfel că suma solicitată de 2000 lei o apreciem ca fiind exagerată, astfel că instanța o va cenzura corespunzător.

Partea civilă S. Județean de Urgență Sf. P. Focșani a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 242,06 lei reprezentând daune materiale, ce constau în cheltuielile efectuate cu spitalizarea persoanei vătămate E. Nicușor. În acest sens a fost atașat decontul acestor cheltuieli.

Instanța apreciază acțiunea civilă întemeiată și drept urmare va admite acțiunea civilă intentată de partea civilă S. Județean de Urgență Sf. P. Focșani și va obliga în solidar pe inculpații P. C. C. și B. I., la despăgubiri civile către partea civilă, în valoare de 242,06 lei reprezentând daune materiale la care se adaugă dobânda legală de la data externării.

De asemenea S. de Ambulanță Județean V. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 61,74 lei și dobânda legală de la data producerii prejudiciului. Instanța urmează a admite acțiunea civilă și va obliga în solidar pe inculpații P. C. C. și B. I. la plata despăgubirilor către partea civilă.

Fiind astfel îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale a inculpaților pentru propria lor faptă, aceștia sunt obligați să repare prejudiciul material și moral suferit de persoana vătămată E. Nicușor, care s-a constituit parte civilă in cauză. Inculpatul B. I. era minor la data săvârșirii faptei, astfel că acesta va fi obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente, părinții săi.

În temeiul art. 19, 20, 25 alin.1, 84 alin.1 C. pr. pen., rap. la art. 397 alin.(1) C. pr. pen., coroborate cu art. 1357 Cod civil, instanța va admite în parte acțiunea civilă intentată de partea civilă E. Nicușor, cu domiciliul în . și obligă în solidar pe inculpații P. C. C. și B. I. (în solidar cu părțile responsabile civilmente), la despăgubiri civile către partea civilă, în valoare de 500 reprezentând daune materiale și 500 lei reprezentând daune morale. Va respinge restul pretențiilor civile

În baza 276 alin. (1) din C. pr. pen. va obliga inculpatul P. C. C. la plata sumei de 250 lei și inculpatul B. I. (în solidar cu părțile responsabile civilmente), la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare către partea civilă E. Nicușor.

În baza 274 alin. (3) C. proc. pen., va obliga inculpații P. C. C. la plata sumei de 550 lei și B. I. (în solidar cu părțile responsabile civilmente), la plata sumei de 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Onorariile apărătorilor din oficiu (avocat T. M. cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. 357/12.02.2015 emisă de Baroul V. și avocat D. D. cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. 1802/11.07.2014 emisă de Baroul V.), în cuantum de 200 lei fiecare se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției, și rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

I. În baza art. 396 alin. (2) C. pr. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 396 alin. (10) C. pr. pen., condamnă pe inculpatul P. C. C. fiul lui A. și F., născut la data de 25.11.1994 în mun. Bârlad, cu domiciliul în ., f.f.l. în ., CNP_, pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. d, din Codul penal, la o pedeapsă de 6 luni închisoare

În baza art. 38 alin. (1) din Codul penal constată că infracțiunea pentru care inculpatul P. C. C. a fost condamnat este concurentă cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 2 din 20.01.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași, la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare pe care o descontopește în pedepsele componente, după cum urmează:

În baza art. 39 alin. (1) lit. b din Codul penal și art. 10 din Legea 187/2012 dispune aplicarea pedepsei mai grele de 2 ani și 7 luni închisoare la care va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând să execute o pedeapsă de 4 ani și 8 luni închisoare

Menține inculpatului pedeapsă complementară de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, constând în interzicerea pe această perioadă a exercitării următoarelor drepturi prev. de art. 66 alin. 1 literele: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; h) dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme; n) dreptul de a comunica cu victimele: P. N., B. C. T. și B. C. sau cu membri de familiilor acestora, ori de a se apropia de aceștia; o) dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă sau alte locuri unde victimele: P. N., B. C. T. și B. C., desfășoară activități sociale.

Menține pe perioada executării pedepsei principale pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h), n) și o), a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară.

În baza art. 72 Cod penal deduce din pedeapsa principală perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 29.08.2014, la zi.

Dispune desființarea mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea emis în baza sentinței penale nr. 2 din 20.01.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași și emiterea unui nou mandat.

II. În baza art. 38 alin. (1) din Codul penal constată că infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză comisă de inculpatul B. I., fiul lui V. și M., născut la data de 22.09.1997 în mun. Bârlad, cu domiciliul în com. Zorleni, ., f.f.l. în ., CNP_ a fost condamnat este concurentă cu infracțiunile pentru care, prin sentința penală nr. 2 din 20.01.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași, i-a fost aplicată măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunilor de: tâlhărie calificată prev. de art. 233 Cod penal, art. 234 alin.1 lit. a, d și f Cod penal, cu aplic. art. 77 alin.1 lit. a Cod penal, art. 113 alin.3 Cod penal, (persoană vătămată P. N.); tâlhărie prev. de art. 233 Cod penal, cu aplic. art. 77 alin.1 lit. a Cod penal și art. 113 alin.3 Cod penal, (persoană vătămată B. C.), și tâlhărie calificată prev. de art. 233 Cod penal, art. 234 alin.1 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 77 alin.1 lit. a Cod penal și art. 113 alin.3 Cod penal, (persoană vătămată B. C. T.)

În temeiul art. 129 alin. 1 C.pen., cu referire la art. 124 C.pen., dispune pentru toate infracțiunile de mai sus măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani și 2 luni.

Deduce din durata măsurii educative perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 29.08.2014 și perioada executată de la data internării în centrul educativ la zi.

Dispune desființarea formelor de executare emise în baza sentinței penale nr. 2 din 20.01.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 352/30.04.2015 a Curții de Apel Iași și întocmirea unor noi forme de executare în baza prezentei sentințe.

În temeiul art. 19, 20, 25 alin.1, 84 alin.1 C. pr. pen., rap. la art. 397 alin.(1) C. pr. pen., coroborate cu art. 1357 Cod civil, admite în parte acțiunea civilă intentată de partea civilă E. Nicușor, cu domiciliul în . și obligă în solidar pe inculpații P. C. C. și B. I. (în solidar cu părțile responsabile civilmente), la despăgubiri civile către partea civilă, în valoare de 500 reprezentând daune materiale și 500 lei reprezentând daune morale. Respinge restul pretențiilor civile

În baza 276 alin. (1) din C. pr. pen. obligă pe inculpatul P. C. C. la plata sumei de 250 lei și pe inculpatul B. I. (în solidar cu părțile responsabile civilmente), la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare către partea civilă E. Nicușor.

În baza 274 alin. (3) C. proc. pen., obligă inculpații P. C. C. la plata sumei de 550 lei și B. I. (în solidar cu părțile responsabile civilmente), la plata sumei de 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.06.2015.

Președinte,Grefier,

C. C. C. C. S.

Red. CCC/06.07.2015

Tehnored. CS/06.07.2015

← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1346/2015....		Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr.... →

Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 1353/2015. Judecătoria FOCŞANI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 1353/2015. Judecătoria FOCŞANI