Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Sentința nr. 949/2015. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 949/2015 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 10-12-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ nr. 949
Ședința publică din data de 10.12.2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. N. C.
Grefier: T. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina
a fost reprezentat de procuror M. I..
Pe rol fiind judecarea cauzei penale având ca obiect având ca obiect recunoașterea pe cale principală conform art. 1401 din Legea nr. 302/2004 a ordonanței nr. 162/2015 emisă de către Biroul de supraveghere din cadrul Tribunalului L”Aquila cu privire la cele 375 de zile de eliberare anticipată, formulată de condamnatul P. F. M., fiul lui T. și M., născut la data de 20.05.1970, în prezent deținută în Penitenciarul C., județul D..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.12.2015, prezența și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 391 alin. 1 din Codul de procedură penală, a stabilit data pronunțării hotărârii pentru astăzi, 10.12.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
La data de 01.09.2015 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel C. - Secția Penală și Pentru Cauze cu Minori, sub nr._, adresa Ministerului Justiției privind fișa actualizată cu stadiul executării pedepsei privind pe P. F., înaintată de Ministerul Justiției din Italia, adresa fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel C. ca și contestație la executare.
Au fost înainte copii ale ordonanței nr. 2015/162 emisă la data de 18.02.2015 de Biroul de Supraveghere din cadrul tribunalului din L’Aquila Italia și ordonanței nr. 2014/155 a judecătorului competent cu executarea din cadrul Tribunalului Ordinar din Vasto Italia privind determinarea pedepsei. Din cuprinsul Adresei Ministerului Justiției din Italia ( filele 35-36 ) rezultă că hotărârea pentru fracționarea pedepsei a fost înaintată pentru a fi notificată – comunicată deținutului, privind o pedeapsă care nu a fost recunoscută de Curtea de Apel C..
Prin sentința nr. 162 din 10.09.2015 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, în baza art. 50 Cod procedură penală s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina. Pentru a se hotărî asupra soluției declinării, Curtea de Apel C., după stabilirea cadrului procesual, a avut în vedere faptul că sesizarea înaintată de către autoritățile judiciare italiene poate fi analizată doar prin prisma dispozițiilor art. 1401 din Legea nr. 302/2004 potrivit cărora recunoașterea, pe cale principală, a hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, se face la sesizarea persoanei interesate sau a procurorului, în condițiile tratatului aplicabil între România și statul emitent, de către judecătoria în a cărei circumscripție acesta domiciliază.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 21.10.2015 sub nr._ .
La termenul de judecată din 26.11.2015, procedând la analizarea cererilor formulate de către Ministerul Justiției și însușite de către persoana condamnată P. F. M., s – a stabilit că, în raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei și de declarația persoanei condamnate, instanța se află în prezența a două capete de cerere, respectiv:
- reducerea pedepsei de 4 ani și 8 luni închisoare, astfel cum a fost convertită de către Curtea de Apel C. prin sentința penală nr. 336 din 03.12.2014, pronunțată în dosarul nr._, cu 6 luni închisoare conform fracționării pedepsei operate de Tribunalul din Vasto, prin ordonanța din 05.02.2015, situație ce poate fi asimilată cazului de contestație la executare prevăzut de dispozițiile art. 598 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală;
- recunoașterea pe cale principală conform art. 1401 din Legea nr. 302/2004 a ordonanței nr. 162/2015 emisă de către Biroul de supraveghere din cadrul Tribunalului L”Aquila cu privire la cele 375 de zile de eliberare anticipată.
Cu privire la cea de – a doua cerere, respectiv recunoașterea pe cale principală conform art. 1401 din Legea nr. 302/2004 a ordonanței nr. 162/2015 emisă de către Biroul de supraveghere din cadrul Tribunalului L”Aquila cu privire la cele 375 de zile de eliberare anticipată, instanța a dispus disjungerea cauzei, fiind format un nou dosar cu termen de judecată la 03.12.2015 sub nr._ .
Analizând cererea de recunoaștere a unei hotărâri judecătorești străine în raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanța constată că aceasta este întemeiată urmând a fi admisă în raport de considerentele care vor fi expuse în continuare:
Prin sentința penală nr. 336 din 03.12.2014 pronunțată de către Curtea de Apel C. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 434/A din 22.12.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost admisă sesizarea parchetului privind cererea formulată de autoritățile judiciare italiene privind pe condamnatul P. F. M., deținut în Penitenciarul Pescara din Italia și, pe cale de consecință, s – a dispus recunoașterea sentinței penale nr._/2011, pronunțată la data de 23 noiembrie 2011 de către Tribunalul de D. Comun din Milano, definitivă la data de 14.12.2011, privind executarea pedepsei de 8 luni închisoare, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiționat și, parțial, a sentinței penale nr. 488/12, pronunțată la data de 10 octombrie 2012, de către Tribunalul de D. Comun din Vasto, definitivă la data de 19.11.2013, privind executarea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de jaf agravat, tentativă de jaf, jaf agravat, având în vedere faptul că infracțiunea de posesie nejustificată a instrumentelor pentru deschiderea sau forțarea de încuietori, prev.de art.707 din Codul penal italian nu este incriminată de Codul Penal Român. S – a dispus transferarea condamnatului P. F. M. în vederea executării pedepselor, s – a dedus din pedeapsă perioada executată de la 10.07.2012 la zi, și s – a dispus emiterea mandatului de executare la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
La data de 18.02.2015 a fost examinată de către magistratul competent cu supravegherea din cadrul Tribunalului din L′Aquila cererea de eliberare anticipată formulată de către persoana condamnată P. F. M., deținut în momentul soluționării cererii la Casa de detenție din Avezzano, cu privire la perioada de executare a pedepsei cu decurgere din 10.07.2012 și până la 09.01.2015 – referitor la pedeapsa în cursul executării căreia se afla, înscrisă sub N.SIEP 2014/6 la Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Vasto. În urma examinării cererii s – a reținut că cererea de eliberare anticipată poate fi admisă cu privire la perioada de detenție anterior indicată, ținând cont de faptul că numitul P. F. M. a dat proba despre participarea sa la opera de reeducare care i– a fost pusă la dispoziție, precum și de conduita bună avută de acesta în detenție, așa cum rezultă din datele cuprinse în cartela biografică a acestuia și din actele de observație și supraveghere întocmite în acest sens. Pentru aceste motive, judecătorul de supraveghere, prin ordonanța din 18.02.2015, a admis reducerea pedepsei aflate în curs de executare cu privire la cele 375 de zile de eliberare anticipată, acordate acestuia pentru perioada de detenție executată cu decurgere din 10.07.2012 și până la 09.01.2015, egală cu cinci semestre.
Ulterior pronunțării judecătorului de supraveghere din cadrul Tribunalului din L′Aquila, ordonanța a fost comunicată autorităților judiciare din România în scopul notificării persoanei condamnate P. F. M.. Prin declarația dată în fața instanței la termenul din 26.11.2015, persoana condamnată P. F. M. și – a însușit înscrisurile emise de către autoritățile judiciare italiene și a solicitat să fie puse în aplicare de către autoritățile judiciare din România.
Potrivit dispozițiilor art. 1401 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 - Recunoașterea, pe cale principală, a hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, se face la sesizarea persoanei interesate sau a procurorului, în condițiile tratatului aplicabil între România și statul emitent, de către judecătoria în a cărei circumscripție aceasta domiciliază.
Potrivit dispozițiilor art. 96 alin. 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare, se arată că pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează după cum urmează: a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă; b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă; c) în cazul în care munca este prestată pe timpul nopții, se consideră 3 zile executate pentru două nopți de muncă; d) în cazul participării la cursurile de școlarizare pentru formele de învățământ general obligatoriu se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an școlar; e) în cazul participării la cursurile de calificare ori recalificare profesională, se consideră 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională; f) în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetată.
Așa cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele Deciziei nr. 15 din 22.05.2015 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei probleme de drept, examinarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare - care se referă, printre alte categorii de activități care conduc la reintegrarea persoanei condamnate în societate, și la munca prestată - conduce la concluzia că eliberarea anticipată, concept reglementat în legislația italiană, poate fi echivalată cu sistemul conceput în legislația română pentru stabilirea părții din pedeapsa închisorii care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate. În legislația italiană - eliberarea anticipată este reglementată în Legea nr. 354 din 26 iulie 1975, care, în art. 54 alin. (1), prevede că persoana condamnată la pedeapsa închisorii care dovedește că a participat la activitatea de reintegrare poate beneficia, ca recunoaștere a acestei participări în scopul reintegrării sale eficiente în societate, de o reducere a pedepsei cu 45 zile pentru fiecare semestru de pedeapsă executată.Sistemul eliberării anticipate nu este, astfel, incompatibil cu dreptul național circumscris art. 100 alin. (3) și (4) din Codul penal, respectiv Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare, prin care se stabilește partea din durata pedepsei închisorii care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate.
În raport de cele expuse anterior, instanța constată că instituția eliberării anticipate, astfel cum este reglementată în legislația italiană, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate de autoritatea judiciară străină, are echivalent în legislația română în cadrul sistemului conceput pentru stabilirea părții din pedeapsa închisorii care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate, motiv pentru care, în baza art. 1401 alin. 1 din Legea nr. 302 din 28 iunie 2004(Rep.) privind cooperarea judiciară internațională în materie penală raportat la Decizia nr. 15 din 22.05.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, va admite cererea de recunoaștere a unei hotărâri judecătorești străine formulată de către persoana condamnată P. F. M., în prezent aflat în stare de detenție în cadrul Penitenciarului C., jud. D.. Pe cale de consecință, va recunoaște Ordonanța emisă în data de 18.02.2015 de către magistratul competent cu supravegherea de la Biroul de Supraveghere din cadrul Tribunalului din L’Aquila, prin care a fost admisă în favoarea persoanei condamnate P. F. M. o reducere a pedepsei aflate în curs de executare, înscrisă sub N. SIEP 2014/6 la Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Vasto, cu 375 de zile de eliberare anticipată, însă în interpretarea dată prin Decizia nr. 15 din 22.05.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală – nu pentru a fi scăzută din pedeapsa ce se execută în România ci pentru a fi valorificată prin prisma altor instituții de drept, cum este cea referitoare la liberarea condiționată.
În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, inclusiv onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în sumă de 130 lei, stabilit conform art. 5 alin. 1 lit. l din Protocolul MJ/UNBR privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală(delegație asistență judiciară obligatorie nr. 1380/2015 – av. D. O. I.).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 1401 alin. 1 din Legea nr. 302 din 28 iunie 2004(Rep.) privind cooperarea judiciară internațională în materie penală rap. la Decizia nr. 15 din 22.05.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, admite cererea de recunoaștere a unei hotărâri judecătorești străine formulată de către persoana condamnată P. F. M., fiul lui T. și M., născut la data de 20.05.1978, în mun. Slatina, jud. O., în prezent aflat în stare de detenție în cadrul Penitenciarului C., jud. D..
Recunoaște Ordonanța emisă în data de 18.02.2015 de către magistratul competent cu supravegherea de la Biroul de Supraveghere din cadrul Tribunalului din L’Aquila, prin care a fost admisă în favoarea persoanei condamnate P. F. M. o reducere a pedepsei aflate în curs de executare, înscrisă sub N. SIEP 2014/6 la Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Vasto, cu 375 de zile de eliberare anticipată, în interpretarea dată prin Decizia nr. 15 din 22.05.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, inclusiv onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în sumă de 130 lei, stabilit conform art. 5 alin. 1 lit. l din Protocolul MJ/UNBR privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală(delegație asistență judiciară obligatorie nr. 1380/2015 – av. D. O. I.).
Cu drept de recurs în termen de 10 zile conform dispozițiilor art. 135 alin. 10 din Legea nr. 302 din 28 iunie 2004(Rep.) privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. N. CătălinTĂNASIE D.
Red. CNC
Tehnored. CNC/IM
4 ex./11.01.2016
| ← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.... |
|---|
