Actul sexual cu un minor (art. 198 cod penal). Decizia 16/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 16/2010
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif PREȘEDINTE: Sanda Trif
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 3: Marius Aurel
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
Procuror:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei numărul 236/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-, având ca obiect actul sexual cu un minor (art. 198 Cod Penal).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților și se prezintă avocat pentru inculpatul recurent - avocat ales, lipsind acestea și celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Prealabil cuvântului pe fond, avocat depune la dosar adeverință medicală în justificarea faptului că a lipsit și înscrisuri personale și acte de stare civilă privind pe inculpat și familia acestuia. Declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Procuror, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat ales pentru inculpatul recurent, având cuvântul, solicită instanței admiterea recursului de față conform prevederilor art. 385 ind. 15 pct. 2, în sensul că s-a aplicat o pedeapsă greșit individualizată raportat la art. 172 Cod penal, hotărârea atacată dispunând o condamnare greșită, sens în care raportat la art. 74 -76 Cod penal, se impune o redozare a pedepsei sub minimul special. Cu privire la latura civilă a recursului, solicită instanței admiterea și sub acest aspect și diminuarea daunelor morale față de împrejurarea concretă a săvârșirii faptei și atitudinea părții vătămate, conduita bună a inculpatului care rezultă din cazierul judiciar al acestuia și faptul că are cinci minori în întreținere, fiind singurul care realizează venituri.
Procuror, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului declarat de reclamant, apreciind că, în raport de gravitatea faptei și împrejurarea în care a fost săvârșită, vârsta victimei și gradul ei de dezvoltare psihică, hotărârea atacată este una legală și temeinică.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și cele expuse, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr. 38/2009, Judecătoria Brada dispus:
. Condamnarea inculpatului -, la:
- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. și ped. de art. 198 alin. 1 Cod penal ( comisă într-o zi de la sfârșitul lunii mai 2007).
A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 198 alin. 1 Cod penal, art. 53 pct. 2 lit. a Cod penal și art. 64-66 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b Cod penal pe o durată de 2(doi) ani, a cărei executare începe după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei.
II. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. raportat la art. 10 lit. d pr.pen. a achitat pe inculpatul -, pentru infracțiunea de corupție sexuală, prev. și ped. de art. 202 alin. 1 Cod penal ( arătată prin rechizitoriu ca fiind comisă la sfârșitul lunii mai 2007).
A obligat pe inculpat să plătească părții vătămate și civile minore -, reprezentată legal de mama sa, suma de 5.000 lei, cu titlu de daune morale.
A respins, în rest, cererea de daune morale formulată în cauză.
În baza art.191 alin.1 pr.pen. a obligat pe inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Fără cheltuieli de judecată între părți.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Într-o zi de la sfârșitul lunii mai 2007, inculpatul - și partea vătămată minoră - în vârstă de 11 ani și 9 luni (născută la data de 31.08.1995), s-au întâlnit la o de oi aparținând martorului -, situată în satul din B, pe un deal deasupra decantorului lângă o haldă de steril, aproape de liziera pădurii de pe dealul TBC din
La erau prezenți și martorii -, și fiicele lor minore, martorul G și mama sa, precum și martora minoră - ( născută la data de 09.01.1997), sora părții vătămate minore, iar în apropierea stânii se afla un autoturism marca 1310 Break cu nr. de înmatriculare - căruia îi lipsea parbrizul, fiind folosit ocazional pentru dormit de către persoane ce rămâneau peste noapte la.
În jurul orei 23, după ce a consumat băuturi alcoolice împreună cu martorii - și G, inculpatul a intrat în autoturism cu partea vătămată minoră și a întreținut cu aceasta raport sexual.
Martorele minore - și au privit pe cei doi în timp ce întrețineau raport sexual, uitându-se în autoturism prin locul unde lipsea parbrizul și prin geamurile laterale.
Inculpatul a cunoscut ce vârstă are partea vătămată și mai ales că nu a împlinit 15 ani, dovadă fiind faptul că la data de 13.10.2008, după mai bine de un an de la comiterea faptei, văzând în instanță pe partea vătămată, inculpatul a indicat că aceasta are vârsta aproximativă de 13 ani, și a precizat că acolo la a privit-o pe minoră ca pe un copil, nu ca pe un adult ( 18).
Fapta a fost reclamată la organele de poliție de mama parții vătămate minore abia la data de 05.10.2007, la mai mult de 4 luni de la comiterea acesteia, astfel că o examinare-medico-legală a minorei s-a realizat doar la data de 08.10.2007, iar prin certificatul medico-legal nr. 523.481/B/08.10.2007 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală H, s-a concluzionat că minora - a prezentat la data examinării o deflorare completă a cărei vechime nu poate fi stabilită, și că persoana examinată nu a prezentat semne de violență pe cap, gât, trunchi și membre( 13 u).
Referitor la data comiterii faptei, reținută mai sus ca fiind o zi de la sfârșitul lunii mai 2007, s-a constatat că din analiza materialului probator administrat în cauză nu poate fi determinată cu mai multă precizie data comiterii; inițial, prin plângerea penală depusă la data de 05.10.2007 s-a indicat că fapta ar fi fost comisă cu aproximativ două săptămâni înainte de depunerea plângerii, dar este cert că fapta s-a comis nu toamna, ci în primăvara anului 2007, și în orice caz înainte de luna iunie 2007, întrucât, așa cum rezultă din declarațiile martorilor, în seara respectivă era prezentă la și mama martorului G, numita, care a decedat în urma unui accident produs în noaptea de 1/2 iunie 2007( 21 u).
Fiind audiat în calitate de făptuitor, inculpatul a declarat că nu-și amintește să fi întreținut raport sexual cu partea vătămată minoră, declarând că într-adevăr a intrat în acea noapte în autoturism cu aceasta și s-au sărutat, el era obosit și beat, minora ia spus că vrea să facă și s-a dezbrăcat, iar el s-a așezat peste ea fără să se dezbrace, fiind posibil să fi stat împreună în mașină aproximativ o oră, iar când s-au oprit, minora s-a îmbrăcat iar el și-a tras pantalonii și chiloții pe el, fără să știe cum îi ajunseseră pe la genunchi( 47-48 ).
În cursul judecății, inculpatul a declarat că el nu a întreținut niciodată raport sexual cu partea vătămată minoră, nici în acea noapte la în mașină, nici în alt loc, susținând că în acea noapte la el a mâncat, a băut și s-a culcat, dormind singur în autoturism( 18), însă din ansamblul probatoriului administrat în cauză, și în special declarațiile părții vătămate minore și ale martorelor minore - și, rezultă că inculpatul a întreținut raport sexual cu partea vătămată.
Fapta comisă de inculpat, descrisă mai sus, constând în întreținerea de raport sexual cu partea vătămată care avea vârsta de 11 ani și 9 luni, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. și ped. de art. 198 alin. 1 Cod penal, text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat.
La individualizarea pedepsei s-a aplicat inculpatului, au fost avute în vedere, în condițiile art.72 pen, următoarele: limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social concret, împrejurările concrete în care s-a comis infracțiunea, persoana inculpatului, care nu are antecedente penale ( 44), și a avut o comportare nesinceră în cursul procesului penal.
Așa fiind, s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. și ped. de art. 198 alin. 1 Cod penal.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b pen. pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 alin. 2 Cod penal, aplicarea acestei pedepse accesorii fiind impusă de conduita inculpatului cât și gravitatea infracțiunii comise, reflectată în durata pedepsei ce urmează a fi executată în regim de detenție.
În baza art. 198 alin. 1 Cod penal, art. 53 pct. 2 lit. a Cod penal și art. 64-66 Cod penal, s-a aplicatinculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b Cod penal pe o durată de 2(doi) ani, a cărei executare va începe după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei.
II. După cum s-a arătat mai sus, prin rechizitoriu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului - și pentru infracțiunea de corupție sexuală, prev. și ped. de art.202 al.1 pen. constând în aceea că inculpatul a întreținut raport sexual cu minora -, în prezența minorelor - și care se uitau la ei prin geamurile autoturismului.
A rezultat din probele administrate în cauză că într-adevăr minorele - și au privit pe inculpat și pe partea vătămată minoră în timp ce întrețineau raport sexual în autoturism, și astfel, sub aspectul laturii obiective, sunt îndeplinite cerințele art. 202 alin. 1 Cod penal, în sensul că actele cu caracter obscen să fi fost săvârșite în prezența unui minor.
Partea vătămată minoră a declarat că ea a văzut pe minore cum îi priveau, dar că inculpatul nu le-a văzut, el fiind cu spatele la ele, iar ea nu i-a spus că sunt priviți( 19 verso), minora a declarat că nu poate preciza dacă inculpatul le-a văzut că îi priveau prin geamurile mașinii ( 35 verso); doar minora - a susținut cu ocazia audierii în instanță ca inculpatul ar fi văzut-o și s-ar fi uitat direct la ea ( 31), însă această susținere nu apare ca suficientă pentru a forma convingerea instanței că într-adevăr inculpatul a observat pe minoră, în condițiile în care nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
Așa fiind, instanța de fond a apreciat că nu este dovedit în cauză, mai presus de orice dubiu, faptul că inculpatul, în raport de cele două minore, ar fi acționat cu intenție, respectiv că ar fi cunoscut că acestea sunt prezente lângă autoturism și privesc în interior, și că ar fi urmărit sau acceptat ca minorele să vadă săvârșirea de către el a unor acte cu caracter obscen, în speță întreținerea raportului sexual.
În consecință, reținând că nu sunt întrunite, sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracțiunii de corupție sexuală, prev. și ped. de art. 202 alin. 1 Cod penal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. raportat la art. 10 lit. d pr.pen. se va dispune achitarea inculpatului pentru această infracțiune.
Pe latura civilă a cauzei, partea vătămată minoră -, reprezentată legal de mama sa s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 10.000 lei daune morale (10).
Prin comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor, inculpatul a cauzat părții vătămate minore un important prejudiciu moral, constând în atingerea adusă libertății și inviolabilității sexuale a acesteia, determinând-o sa accepte raportul sexual la o vârstă fragedă și periclitându- astfel dezvoltarea fizică și psihică.
Ținând seama de vârsta minorei la data comiterii faptei - 11 ani și 9 luni, de toate aspectele ce rezultă din probele administrate cu privire la împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea și de urmările acesteia, instanța de fond a apreciat că acordarea unor daune morale în sumă de 5.000 lei este necesară, dar și suficientă pentru repararea prejudiciului moral cauzat de inculpat părții vătămate, astfel că, văzând și dispozițiile art.14, art. 15, art. 346.pr.pen. și art. 998 Cod civil, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 5.000 lei către partea vătămată minoră, cu titlu de daune morale și s-a respins în rest, ca neîntemeiată, cererea de daune morale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brad și inculpatul.
Prin decizia penală nr. 236/A/1.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brad și inculpatul, acesta fiind obligat să plătească statului suma de 260 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel. Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
În motivarea acestei decizii Tribunalul a reținut următoarele:
În ce privește apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brad:
Soluția de achitare a inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penală rap. la art. 10 lit. d Cod proc. penală ( lipsa intenției), pentru infracțiunea de corupție sexuală, prev. de art. 202 al. 1 Cod penal, adoptată de Judecătoria Brad, este justă și nu se impune a fi modificată.
Așa cum a reținut și prima instanță, minorele și au ajuns lângă caroseria auto în interiorul căreia inculpatul și partea vătămată minoră întrețineau relații sexuale, în timp ce actul sexual era în desfășurare și nu este cert că inculpatul a conștientizat prezența celor două minore.
Cu certitudine însă acesta nu a acționat cu intenția ca actul sexual în care s-a angajat să fie văzut de cele două minore, iar faptul că a fost surprins de către minore în condițiile reținute de prima instanță, în timp ce întreținea relații sexuale cu partea vătămată minoră, nu poate atrage răspunderea penală în condițiile art. 202 Cod penal, fiind exclusă intenția de a săvârși această infracțiune, așa cum a reținut și prima instanță.
În ceea ce privește apelul declarat de inculpat, instanța de apel apreciază că prima instanță a procedat just atunci când a aplicat o pedeapsă cu executare în loc de deținere, o pedeapsă cu suspendarea executării sub supraveghere fiind insuficientă în condițiile în care inculpatul, el însuși tatăl a cinci copii, nu a ezitat să întrețină relații sexuale cu partea vătămată în vârstă la acel moment de numai 11 ani și 9 luni.
Față de lipsa de respectiv manifestată față de valorile sociale ocrotite de legea penală, de ușurința cu care a acceptat să practice un comportament deviant despre care cu siguranță a avut reprezentarea că va expuse partea vătămată unor traume psihice, este necesar ca inculpatul să fie supus unui proces de reeducare ce nu poate fi eficient decât prin privarea de libertate.
Vârsta redusă a părții vătămate, urmările faptei asupra dezvoltării psihice și fizice a părții vătămate, justifică suma acordată de prima instanță cu titlu de daune morale.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen inculpatul solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate pentru motivul de casare prev. de art. 385/9 al. 1 pct. 14 și 18.C.P.P. a se redoza pedeapsa aplicată prin aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu aplicarea disp. art. 81,82.Cod Penal sau aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată sau sub supraveghere. În privința laturii civile s-a solicitat diminuarea cuantumului daunelor morale datorate părții civile.
În motivarea recursului s-a susținut de către apărătorul ales al inculpatului că în speță s-a aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport de disp. art. 72.Cod Penal și s-a comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare, atât în privința laturii penale cât și în ce privește latura civilă a cauzei.
În ce privește circumstanțele cauzale s-a solicitat a se avea în vedere împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta și atitudinea provocatoare a părții vătămate, de care nu s-a ținut seama de către instanțe.
În ce privește circumstanțele personale ale inculpatului se solicită a se avea în vedere la individualizarea pedepsei comportarea bună anterioară a inculpatului, împrejurarea că s-a prezentat la organele judiciare ori de câte ori a fost chemat, atitudinea sinceră și faptul că are 5 copii minori în întreținere, fiind unicul întreținător.
Curtea de Apel examinând recursul inculpatului prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că acesta nu este fondat și va fi respins, din următoarele considerente:
În esență inculpatul recurent a solicitat prin recursul său redozarea pedepsei ce i-a fost aplicată în sensul reducerii acesteia prin reținerea de circumstanțe personale, cu consecința reducerii și a daunelor morale la care a fost obligat să le plătească părții vătămate.
Examinând textul legal care incriminează infracțiunea de act sexual cu un minor prev. de art. 198 al. 1.C.P.P. Curtea constată că această faptă este pedepsită cu închisoarea de la 3 ani la 10 ani închisoare. Instanța de fond a aplicat inculpatului recurent o pedeapsă de 3 ani închisoare, pedeapsă minimă prevăzută de lege, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel.
Se apreciază că pedeapsa aplicată este legală și temeinică iar la individualizarea acesteia s-a ținut seama de circumstanțele în care s-au petrecut faptele precum și de circumstanțele personale ale inculpatului. În cauză nu se impune o reducere a pedepsei aplicate sub minimul special al pedepsei, prin reținerea de circumstanțe atenuante, deoarece o astfel de pedeapsă redusă nu ar mai îndeplini scopul educativ al pedepsei, astfel cum este acesta prev. la art. 52.
Cod PenalNu se poate reține în cauză apărarea inculpatului recurent că ar fi săvârșit fapta ca urmare a atitudinii provocatoare a părții vătămate ținând seama că aceasta nu împlinise nici vârsta de 12 ani și chiar inculpatul a afirmat că a privit-o ca pe un copil și nu ca pe o persoană adultă.
Din ansamblul probelor administrate nu rezultă nici sinceritatea deplină a inculpatului recurent, atitudine de care să se prevaleze pentru a obține reducerea pedepsei aplicate.
În ce privește circumstanțele personale invocate de inculpat, acesta nu sunt de natură a conduce automat la reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată. Se observă că deși inculpatul are 5 copii minori, nu a avut nici o reținere în a întreține relații sexuale cu o minoră nu cu mult mai în vârstă decât proprii săi copii.
Tot pentru îndeplinirea scopului educativ al pedepsei se impune și executarea acesteia în regim de detenție, orice altă modalitate de executare a pedepsei neprezentând suficiente garanții de reeducare a inculpatului.
În ce privește daunele morale la care a fost obligat inculpatul recurent, acestea au fost just stabilite și nu se impune reducerea lor ținând seama de vârsta părții vătămate, traumele produse acesteia, cu urmări asupra dezvoltării sale fizice și psihice.
Față de cele expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b recursul C.P.P. inculpatului va fi respins ca nefondat.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 50 lei, conform art. 3 din Protocolul MJ-UNBR se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 236/A/1.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală.
Obligă pe numitul recurent să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 50 lei, conform art. 3 din Protocolul MJ-UNBR se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. /2 ex/10.02.2010
Jud. fond:
Jud. apel:,
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica, Marius Aurel
