Actul sexual cu un minor (art. 198 cod penal). Decizia 29/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 29/MP
Ședința publică din data de 07 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 2: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.47/P din data de 09 ianuarie 200, pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr.105 din data de 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.198 Cod penal.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale nr.1605/2009, emisă de Baroul d e Avocați C;
- prin reprezentant legal.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
Curtea, în conformitate cu disp.art.70 alin.2 Cod procedură penală, aduce la cunoștință inculpatului dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Recurentul inculpat, având cuvântul, precizează că nu dorește să fie ascultat de instanța de recurs și este de acord ca asistența juridică să îi fie asigurată de apărătorul desemnat din oficiu.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, față de împrejurarea că cererea de recurs nu este motivată, invocă motivul de recurs prevăzut de art.3859pct.10 Cod procedură penală, în sensul că instanța nu s-a pronunțat asupra unor probe administrate în cauză și anume, declarațiile martorilor care au fost audiați - și din care rezultă că inculpatul nu cunoștea vârsta părții vătămate.
Astfel, martora - recunoaște că nu a declarat că ar cunoaște că partea vătămată i-a spus inculpatului că are doar 12 ani, iar a declarat că l-a întrebat pe inculpat dacă acesta știe vârsta părții vătămate iar acesta a spus că știe că are 15 ani.
Solicită a se avea în vedere că toate declarațiile sunt date de martori care sunt rude, unchi sau mătuși sau chiar părinții părții vătămate.
În acest caz, consideră că acestea au o poziție subiectivă față de depozițiile date în cauză.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri atacate și să se dispună rejudecarea de către instanța de fond.
Cu privire la starea de arest a inculpatului, apreciază că acesta nu prezintă pericol social pentru ordinea publică, iar probele se referă la fondul cauzei și nicidecum la pericolul social al inculpatului, motiv pentru care, solicită revocarea măsurii arestării preventive.
Procurorul, având cuvântul, precizează că decizia din apel cu privire la măsura arestării preventive sună în sensul "deducerii arestării de la data de 09 ianuarie 2009 la zi".
Instanța de recurs nu a sesizat din actele dosarului și nu a pus în discuție așa cum cere procedura penală, legalitatea și temeinicia menținerii măsurii arestării preventive în termen de 60 de zile de la pronunțării deciziei din apel - 23 februarie 2009.
În aceste condiții, dacă instanța va avea în vedere data pronunțării deciziei din apel, cele 60 de zile, nu au expirat.
Însă motivele invocate astăzi de apărătorul inculpatul apreciază că sunt lămuritoare pentru soluționarea cauzei având în vedere că se invocă un text de lege - art.3859pct.10 Cod procedură penală și anume faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unor împrejurări care să țină de corecta soluționare a cauzei.
Ca atare, solicită admiterea recursului cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru administrare de probe.
, reprezentantul legal al părții vătămate, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat de inculpat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală 47/P/09.01.2009 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar penal - s-au hotărât următoarele:
În baza art. 198 alin. 1 cod pen. cu aplicarea art. 37 lit. a cod pen. art. 74 cod pen. raportat la art. 76 lit. c cod pen., a condamnat pe inculpatul, CNP - -, fiul lui și -, născut la 14 ianuarie 1985 în M, domiciliat în sat, comuna, județul C, necăsătorit, fără antecedente penale, la o pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, faptă din august-septembrie 2008.
În baza art. 86 indice 4 rap. la art. 83 cod pen. a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere pentru pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sent. pen. nr.1163/04.07.2008 a Judecătoriei Medgidia, def. neapelare, și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa nou aplicată.
A dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 71 cod pen. interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b cod pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 88 cod pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive și perioada executată de la 20.02.2008 la 03.06.2008 și de la 17.09.2008.
În baza art. 350 cod pr. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.
A luat act că partea vătămată asistată de mama sa nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 cod pr.pen. a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat de 500 lei.
În baza art. 189 cod pr.pen. onorariul apărător oficiu de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul Constanța, în favoarea av., deleg. nr. 26423/2008.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 16.09.2008, mama minorei, respectiv a sesizat organele de poliție cu privire la dispariția minorei de la domiciliu.
Cu această ocazie partea vătămată minora a fost găsită la domiciliul mătușii sale din loc. Băneasa, jud. C, ocazie cu care aceasta a arătat că a fugit împreună cu inculpatul întrucât urmau să se căsătorească.
Totodată, partea vătămată a arătat că a întreținut relații, de bună voie cu inculpatul, în perioada august - septembrie 2008, fapt recunoscut și de inculpatul.
Situația de fapt reținută de prima instanță a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă::
-raportul de constatare medico-legală nr. 76/S/2008 emis de SML C, din care rezultă că partea vătămată nu prezintă leziuni traumatice și prezintă o deflorare veche a cărei dată nu poate fi precizată;
- plângerea și declarațiile părții vătămate prin, care relatează situația de fapt expusă mai sus;
- declarațiile martorilor -, G, din care rezultă situația de fapt expusă. Martorul a arătat că este unchiul părții vătămate și inculpatul cunoștea vârsta minorei pentru că muncea la părții vătămate, sora sa, și era tot timpul în preajma părții vătămate.
- declarațiile inculpatului, care audiat atât în cursul urmăririi penale cât și în instanță a recunoscut săvârșirea faptelor așa cum au fost expuse, însă sub rezerva faptului că nu cunoștea vârsta de sub 15 ani a părții vătămate.
- raportul de constatare medico-legală nr. 76/S/2008 emis de SML C, cu declarațiile martorilor -, G, precum și cu declarațiile inculpatului, instanța reține situația de fapt expusă și vinovăția inculpaților la săvârșirea faptei.
Prin decizia penală nr.105 din data de 23 februarie 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul - fiul lui si -, născut la data de 14 ianuarie 1985, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul Constanta, împotriva sentinței penale 47/P/09.01.2009 pronunțată de Judecătoria Medgidia,în dosar penal -.
În baza art. 383 alin.1/1 Cod proc.pen. în referire la art. 350 alin.1 Cod proc.pen.:
A menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 383 alin.2 Cod proc.pen.:
A dedus perioada executată prin arest preventiv, de la 09.01.2009 la zi.
În baza art. 189 Cod proc.pen.:
Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200 lei, s-a virat din fondul Ministerului Justiției, către Baroul d e Avocați C, pentru avocat.
În baza art. 192 alin.2 Cod proc.pen.:
A obligat pe apelantul inculpat la suma de 260 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
În termen legal, împotriva deciziei penale nr.105 din data de 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța și a sentinței penale nr.47/P din data de 09 ianuarie 2008 Judecătoriei Medgidia, a declarat recurs nemotivat, inculpatul.
Recurentul, prin apărător, invocă cazul de casare prevăzut de art.3859pct.10 Cod procedură penală, în sensul că instanța nu s-a pronunțat asupra unor probe administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor audiați - - și, din care rezultă că inculpatul nu cunoștea vârsta părții vătămate.
Se solicită, admiterea recursului, casarea celor două hotărâri recurate și dispunerea rejudecării de către instanța de fond.
La Curtea de APEL CONSTANȚA cauza a fost înregistrată sub același nr-.
Verificând hotărârile atacate, prin prisma dispozițiilor legale prevăzute de art.3859alin.3 Cod procedură penală, cazuri de casare care se i-au în considerare întotdeauna din oficiu, curtea constată că recursul inculpatului este nefondat.
Astfel, cazul de casare prevăzut de art.3859pct.10 Cod procedură penală, este incident atunci când "instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului".
În cauză, se constată neîndeplinirea nici uneia din aceste ipoteze.
Instanța, s-a pronunțat asupra faptei reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, respectiv art.198 alin.1 Cod penal, condamnându-l la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare la care, s-a adăugat pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1163 din data de 094.07.2008, pronunțată de Judecătoria Medgidia, definitivă prin neapelare, ca urmare a aplicării disp.art.864raportat la art.83 Cod penal, revocând beneficiul suspendării sub supraveghere, rezultând în final o pedeapsă de 3 ani închisoare.
Cu privire la declarațiile martorilor - și, instanța de fond s-a pronunțat cu ocazia analizării probelor pentru stabilirea situației de fapt.
Totodată, în speță, nu au fost formulate cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului asupra cărora instanțele nu s-au pronunțat.
Ca atare, curtea constată că, pe baza unei analize complete și temeinice, instanțele au stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei comisă de inculpat și vinovăția acestuia.
Din probe, rezultă fără dubiu că în perioada august - septembrie 2008, inculpatul a întreținut în mod repetat, raporturi sexuale cu minora, în vârstă de 12 ani și 10 luni, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de raport sexual cu un minor prevăzută de art.1981Cod penal cui aplicarea art.37 lit."a" Cod penal, privind recidiva post - condamnatorie.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, se constată interpretarea și aplicarea corectă a disp.art.72 Cod penal.
Instanțele, au ținut seama de criteriile de individualizare a pedepsei, respectiv gradul concret de pericol social al faptei, limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală, urmarea produsă, persoana inculpatului - recidivist, cu o conduită nesinceră în cursul procesului penal.
Ca urmare, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului, este corect determinată și întrunește cerințele prev.de art.52 Cod penal, privind scopul pedepsei acela de reeducare și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.
Față de cele ce preced, curtea constată că, cele două hotărâri atacate sunt legale și temeinice.
În lipsa unor cauze de nulitate a acestora, instanța în baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va respinge recursul inculpatului, ca nefondat.
Urmează a face aplicarea art.192 al.2 Cod procedură penală, în sensul obligării recurentului inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu care se va deconta din fondul Ministerului Justiției, pentru avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.47/P din data de 09 ianuarie 200, pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr.105 din data de 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală,
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu care se decontează din fondul Ministerului Justiției, pentru avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 aprilie 2009.
Pt.PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTORI,
A în, conf.art.312 pr.pen,
Semnează,
PREȘEDINTE DE INSTANȚĂ,
GREFIER,
Jud.fond
Jud.apel -;
Red.dec.Jud./29.05.2009
Tehnored.Gref./2 ex.
Data: 29.05.2009
Președinte:Marius Cristian EpureJudecători:Marius Cristian Epure, Adriana Ispas, Maria