Administrarea de droguri unei persoane (legea 143/2000 art. 7). Decizia 74/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
RO MANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.74/
Ședința publică din 2 iunie 2009
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
GREFIER: - -
Pe rol se află pronunțarea soluției privind apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva sentinței penale nr. 33 din 30 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra apelului, concluziile apărătorului și ale procurorului, au avut loc în ședința publică de la 25.05.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea 2 iunie 2009, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 33 din 20.01.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arad, în baza art.11 pct.2 lit. a Cpp raportat la art.10 lit. c Cpp a achitat pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2 alin.1, 2 din Legea nr.143/2000 și de art.20 Cod penal raportat la art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000.
În baza art.88 Cp a dedus durata arestului preventiv de la 10.02.2002 până la 11.03.2002.
În baza art.17 alin.1 și art.18 alin.1 din Legea nr.143/2000 a confiscat în vederea distrugerii cantitățile de 56619,6 grame heroină, 5937,2 grame heroină și 416 grame heroină depuse la IGPR - Direcția Judiciar și Evidență Operativă, conform dovezilor Seria D nr.- - - din 15.05.2007.
În baza art.18 teza II din Legea nr.143/2000 a dispus păstrarea cantității de 5 grame heroină cu titlu de contraprobă, depusă cu dovada Seria D nr.- din 5.05.2007 la IGPR - Direcția Antidrog, Camera corpuri delicte droguri și precursori.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, instanța a reținut în fapt următoarele:
La data de 9.02.2002, cu ocazia controlului de frontieră efectuat la PCTF Nădlac jud. A, au fost depistați inculpații și numitul, tatăl său, în timp ce încercau să iasă din țară cu autoturismul marca cu nr. de înmatriculare 34 FB 0376. Cu ocazia controlului efectuat asupra acestui autoturism, pe bancheta din spate au fost descoperite, învelite într-un și acoperite cu o pătură, 126 pachete ce conțineau o substanță pulverulentă de culoare maronie. Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din 14.02.2002 întocmit de IGPR Laboratorul de Analize Fizico - Chimice rezultă că, cele 126 pachete descoperite conțin cantitatea de 63,95 kg heroină, drog de mare risc. Cu această ocazie a fost păstrată drept contraprobă și sigilată separat cu sigiliul MI nr.50155 cantitatea de 5 grame din drogurile descoperite. Acestea au fost depuse la Camera de Corpuri Delicte a IGPR, conform dovezii cu seria B nr.- din 15.02.2002.
Prin rechizitoriul nr.34/P/2002 din 4.03.2002 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Combatere a Corupției și Organizate a fost trimis în judecată inculpatul pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 și art.20 Cod penal raportat la art.3 alin.2 din Legea nr.143/2000 și art.13 din Legea nr.143/2000 iar față de inculpatul s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru aceleași infracțiuni, reținându-se incidența în cauză a dispozițiilor art.10 lit. d Cod procedură penală, respectiv că ar fi comis fără vinovăție faptele.
Ca urmare, prin sentința penală nr.84 din 4 aprilie 2002 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 2020/2002, definitivă prin decizia penală nr.209/A/16.05.2002 a Curții de APEL TIMIȘOARAs -a aplicat numitului pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, fiind emis mandatul de executare nr.93/2002 din 26.06.2002 al Tribunalului Arad.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a cantității de 63,97 kg heroină inclusiv a cantității de 5 grame heroină, păstrată cu titlu de contraprobă. Dispoziția instanței a fost adusă la îndeplinire la 17.02.2002, prin incinerarea conform adresei nr.-/16.05.2007 a IGPR - și a proceselor verbale din 17.07.2002 și din 18.07.2002.
De asemenea, prin sentința menționată s-a dispus în baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000 raportat la art.118 lit. b Cod penal confiscarea autoturismului marca cu nr. de înmatriculare 34 FB 0376 în folosul statului și prin valorificare. Acest autoturism s-a aflat pe durata întregului proces în custodia IPJ T, fiind sigilat cu sigiliul MI nr.26970.
În ședința din 28 ianuarie 2003 Comisiei interministeriale pentru repartizarea autovehiculelor, ambarcațiunilor și motoarelor atașabile acestora s-a atribuit, în conformitate cu OG nr.128/1998, acest autoturism către Secretariatul General al Guvernului.
Acest autoturism a fost preluat de la DGFP de către numitul și transportat la la 18.02.2003, fiind preluat cu defecțiuni la cutia de viteză, conform procesului verbal încheiat. În perioada 19.02.2003 - 14.02.2007 autoturismul marca a fost depozitat în garajul APPS RA - (Sucursala de Transport Bi Noi).În tot acest timp, autoturismul în cauză nu a fost înmatriculat după expirarea înmatriculării provizorii, nu a fost pornit niciodată, nu a rulat nici un metru și asupra lui nu au fost efectuate nici un fel de intervenții tehnice, asigurându-se doar locul de depozitare.
În urma solicitării nr.4205 din 7.02.2007 a MAI și a Ordinului nr.46/8.02.2007 al Secretariatului General al Guvernului, în baza HG nr.841/1005 s-a dispus transferarea fără plată din proprietatea Secretariatului General al Guvernului în cea a MAI a acestui autoturism. Întrucât autoturismul prezenta defecțiuni și urma să intre în dotarea IGPR - - Direcția de Operațiuni Speciale, ca urmare a preluării sale de către MAI, s-a procedat la transportarea acestuia cu ajutorul unei platforme auto la service-ul autorizat al SC B Nord SRL, în vederea efectuării reviziei tehnice amănunțite și pentru punerea sa în funcțiune. De reparațiile autoturismului s-au ocupat martorii -, martori care nu au observat nimic suspect la acesta.
La data de 11 aprilie 2007 martorii și s-au deplasat la SC B Nord SRL pentru a ridica acest autoturism și însoțiți de martorul - - au ajuns în locul de parcare al mașinii. În timp ce verificau autoturismul, prin geamul de la lunetă au observat în spatele banchetei mai multe pachete ambalate în material plastic, care aveau inscripționat un "loggo înaripat", simbol asemănător cu cel al firmei. Au fost anunțate organele de specialitate și s-a constatat că pachetele respective, în număr de 139 conțineau o substanță solidă cu miros înțepător.
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din 16.04.2007 întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al lor, din cadrul IGPR rezultă că, în total, cele 139 pachete descoperite la 11.04.2007, în autoturismul marca, cu seria de șasiu /S-, conțin cantitatea de 62,972 kilograme heroină (diacetilmorfină), drog de mare risc.
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din 3.05.2007 întocmit de specialiști din cadrul aceluiași Laborator susmenționat, rezultă că proba care a făcut obiectul raportului de constatare tehnico-științifică nr.- din 14.02.2002 prezintă asemănări cu proba nr.3 care a făcut obiectul raportului de constatare tehnico-științifică nr.- din 16.04.2007, în ceea ce privește numărul componenților, natura acestora și concentrația în heroină. Această concluzie denotă faptul că drogurile găsite în autoturism la datele din 2002 și 2007 fac parte din același lot. Diferențele constatate, în ceea ce privește concentrația de heroină, între proba care a făcut obiectul raportului de constatare tehnico-științifică nr.- din 14.02.2002 și probele nr.1 și 2 care au făcut obiectul raportului de constatare tehnico-științifică nr.- din 16.04.2007, se pot datora condițiilor diferite de depozitare (temperatură și umiditate) a probelor, în perioada februarie 2002-aprilie 2007.Această concluzie este întărită și de faptul că pachetele găsite în acest autoturism în februarie 2002 și cele găsite în aprilie 2007 au aceeași formă, sunt ambalate în același mod, au fiecare imprimat același simbol, respectiv un leu, de culoare neagră.
În cauză s-a procedat la prelevarea de urme papilare și din raportul de constatate tehnico-științifică dactiloscopică nr.67731 din 14.05.2007 rezultă că pe 26 din cele 103 plachete de heroină descoperite la 11.04.2007 în autoturismul au fost evidențiate 52 urme papilare, din care doar 22 conțin suficiente elemente caracteristice necesare identificării persoanei care le- creat. S-a concluzionat că din acestea 7(șapte) urme papilare au fost create de degetul mare și cel arătător de la mâna dreaptă și respectiv de degetul mare, degetul arătător și degetul inelar de la mâna a inculpatului. Totodată, s-a constatat că 6(șase) urme papilare aparțin lui.
Ca atare, în cauză prin ordonanța nr.143/D/P/2007 din 23.05.2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT s-a dispus redeschiderea urmăririi penale împotriva inculpatului pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 și art.20 Cod penal raportat la art.3 alin.2 din Legea nr.143/2000 și art.13 din Legea nr.143/2000. Ulterior, prin ordonanța din 25.05.2007 încadrarea juridică s-a schimbat în art.2 alin. 1 și 2 din Legea nr.143/2000 și art.3 alin. 1 și 2 din Legea nr.143/2000.
În legătură cu încadrarea juridică a faptelor deduse judecății, tribunalul a remarcat că infracțiunea prevăzută de art. 3 din Legea nr.143/2000 incriminează introducerea sau scoaterea din țară precum și importul ori exportul de droguri, fără drept.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul și tatăl său au intrat în România prin PCTF G la data de 8 februarie 2002, ocazie cu care s-a efectuat controlul autoturismului marca cu nr. de înmatriculare 34- FB- 0376, fără a se descoperi existența vreunei substanțe în interiorul acestuia.
Martorii - -, -, audiați în mod nemijlocit în fața instanței au declarat că spațiul din spatele banchetei, unde au fost descoperite cele 139 pachete de heroină în 11.04.2007, nu a fost un loc special amenajat. Ca atare, înscrisul de la fila 167 dosar urmărire penală, volumul 1, care atestă că producătorul autoturismului nu are în standard și nici ca opțiune o construcție platformă, de tipul celei găsite la 11.04.2007 în împrejurările sus menționate și care este reținut de acuzare, ca fiind dovada introducerii în țară de către cei doi a cantității de droguri, a fost înlăturată întrucât nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză.
Așadar, fapta prevăzută de art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 a fost reținută în forma tentativei prevăzută de art.20 Cp, sens în care instanța, în baza art.334 Cpp a schimbat încadrarea juridică din rechizitoriu.
Conform art. 1 din Cpp, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor precum și la educarea cetățenilor în spiritul legii. Pentru aceasta, procesul penal se desfășoară atât în faza de urmărire penală cât și în cursul judecății, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege.
În desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului.
Legea obligă organele de urmărire penală și instanțele de judecată să aibă rol activ și pe întreg cursul procesului penal să respecte dreptul la apărare garantat de stat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți din procesul penal.
În Codul d e procedură penală, prezumția de nevinovăție este înscrisă între regulile de bază ale procesului penal, în art.5/2 statuându-se că "orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă."
Prin adoptarea prezumției de nevinovăție ca principiu de bază, distinct de celelalte drepturi care garantează și ele libertatea persoanei -dreptul la apărare, respectarea demnității umane - s-au produs o serie de restructurări ale procesului penal și a concepției organelor judiciare, care trebuie să răspundă următoarelor cerințe: - vinovăția se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției; - sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului; - la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată, la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitive prezumția de nevinovăție este răsturnată cu efecte "erga omnes"; - hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare.
Toate aceste cerințe sunt argumente pentru transformarea concepției asupra prezumției de nevinovăție, dintr-o simplă regulă, garanție a unor drepturi fundamentale, într-un drept distinct al fiecărei persoane, de a fi tratată ca nevinovată până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă.
Probele trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.
Inculpatul a fost consecvent în declarațiile date în fața organelor judiciare, atât în anul 2002 cât și în prezenta cauză. Acesta a declarat că a plecat cu tatăl său din Turcia, cu autoturismul acestuia marca, cu nr. de înmatriculare 34 - FB - 0376, cu destinația Austria, pentru a schia și apoi În Germania, la cumpărături. Au oprit doar în B, unde au lăsat mașina în parcare și au plecat, pe jos, să caute un restaurant pentru a servi masa, apoi au revenit la mașină și au plecat spre Austria. Mașina a fost condusă de către tatăl său și la PCTF Nădlac s-a descoperit cantitatea de heroină, despre care nu a avut cunoștință, aflând ulterior de la tatăl său cele întâmplate. De asemenea, a declarat că nu știe nimic despre drogurile găsite în autoturism în 2007 și nu are vreo legătură cu acestea.
, tatăl inculpatului a declarat în anul 2002 că fiul său nu este implicat în traficul de droguri, nu a avut cunoștință despre existența acestora în autoturism iar în prezenta cauză, fiind ascultat în calitate de martor, a declarat că nu știe nimic despre existența drogurilor găsite în mașina sa în 2007, dar consideră că au fost puse în acel loc, în aceeași modalitate ca cea descrisă în 2002, de aceleași persoane și că acestea nu au fost găsite la acea dată iar fiul său nu are nici o implicare. Contrar celor susținute în rechizitoriu, constant, a declarat că se deplasa cu fiul său în Austria, pentru o vacanță la schi.
Potrivit art.69 Cpp, declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Inculpatul nu a recunoscut niciodată că a fost implicat în traficul de droguri și că ar fi avut cunoștință despre drogurile găsite în autoturism în 2002 și 2007, susținere care se coroborează cu declarația martorului.
În cursul judecății, instanța a admis efectuarea unei expertize criminalistice dactiloscopice de către un organ independent, conform exigențelor unui proces echitabil, în accepțiunea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice T, care să stabilească următoarele: - cât pot rezista în timp, pe o de plastic, urmele papilare în condiții de temperatură neconstante(autoturismul fiind depozitat în spații cu temperatură variabilă) precum și în ce proporție mai prezintă urmele papilare ridicate de pe un suport de plastic, suport păstrat într-un mediu cu temperatura variabilă, după 5 ani, caracteristici necesare identificării persoanei care le-a creat.
La solicitarea instanței, Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice T prin adresa nr.239 din 2 decembrie 2008 comunicat că după o perioadă de timp de 5 ani, urmele papilare nu pot fi prelevate și examinate în cadrul unui proces comparativ de stabilire a autorului acestora. În continuare, s-au precizat următoarele: pentru ca o urmă latentă să poată fi folosită în cadrul unui proces de identificare, ea trebuie prelevată în maximum trei luni de la momentul creării sale, indiferent de materialul corpului purtător de urmă. Pentru a formula aceste concluzii, instituția sus amintită a avut în vedere literatura de specialitate și datele experimentale realizate pe plan mondial, din care rezultă că după o perioadă de aproximativ 180-200 zile de la crearea unor urme papilare, substanțele organice din care sunt alcătuite se descompun în proporție mai mare de 90%, deci substanțele depuse de pielea umană prin contact cu diferite obiecte își pierd consistența, astfel încât desenul papilar nu mai poate fi pus în evidență (prelevat).
Chiar dacă răspunsul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice T nu este o expertiză criminalistică dactiloscopică în sensul strict, instanța a apreciat că nu este necesară completarea, întrucât pe de o parte, concluziile sunt categorice nu îndoielnice (îndoielile trebuie să vizeze concluziile ca formă, mod de redactare, nu conținutul acestora) și pe de altă parte se constată că acesta este redactat clar și concis, a răspuns la toate întrebările și este obiectiv.
Așadar, tribunalul a remarcat că singura probă, care demonstrează implicarea inculpatului în comiterea infracțiunilor, respectiv prezența urmelor papilare ale acestuia pe pachetele de heroină, nu poate constitui o probă certă care să formeze instanței convingerea că inculpatul a săvârșit faptele, în condițiile în care nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză și văzând concluziile sus menționate.
Având în vedere că, la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe și întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, s-a apreciat că se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia "orice îndoială este în favoarea inculpatului" (in dubio pro reo).
Regula "in dubio pro reo" constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art.3 din Codul d e procedură penală, se regăsește în materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să-l achite. Înainte de a fi o problemă de drept, regula " in dubio pro reo " este o problemă de fapt. . justiției penale cere ca instanța să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta dedusă judecății).
Pornind de la aceste considerente, tribunalul l-a achitat pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 și de art.20 Cod penal raportat la art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din art.3 alin. 1 și 2 din Legea nr.143/2000.
Împotriva sentinței penale nr. 33 din 30 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Arada declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, criticând hotărârea pentru nelegala achitare a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 2 al.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și art. 3 al.1 și 2 din aceeași lege, potrivit art. 11 pct. 2 lit.a Cpp rap. la art. 10 lit.c Cpp.
Apelul este fondat.
Analizând sentința penală apelată în raport cu solicitările parchetului, ale celorlalte părți, precum și din oficiu, în limitele prev. de art. 371 al.2 Cpp, se constată că Tribunalul Arad, analizând probatoriul administrat, în mod greșit a apreciat că faptele reținute în sarcina inculpatului nu au fost săvârșite de către acesta.
Astfel, tribunalul a apreciat că inculpatul nu a cunoscut despre existența unor droguri ascunse în mașina condusă de tatăl acestuia, având în vedere declarația constantă a inculpatului precum și declarația tatălui său care arată că inculpatul nu cunoștea și nu era implicat în traficul de droguri.
În cauză, s-a constatat cu ocazia efectuării reviziei tehnice a autoturismului marca, pentru preluarea acestuia de către Ministerul Administrației și Internelor, existența unui număr de 139 pachete de heroină.
Din analiza făcută prin constatare tehnico-științifică, s-a ajuns la concluzia că drogurile găsite în același autoturism în anul 2002, fac parte din același lot cu drogurile găsite în anul 2007, eventualele diferențe fiind datorate numai condițiilor de depozitare în perioada 2002-2007.
În cauză s-au prelevat urme papilare, rezultând din raportul de constatare tehnico-științific dactiloscopic nr. 67731 din 14.05.2007, că din urmele găsite, 7 urme papilare aparțin degetului mare și celui arătător de la mâna dreaptă și respectiv degetului mare, degetului arătător și degetului inelar de la mâna a inculpatului. Existența urmelor papilare ale inculpatului pe pachetele cu heroină, ca de altfel și a urmelor papilare ale tatălui acestuia, pe aceleași pachete de heroină, denotă faptul că aceștia au manipulat aceste pachete, punându-se în autoturism în locul anume pregătit. Tribunalul a înlăturat această probă științifică prin concluziile comunicate instanței de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice T, care pune sub semnul întrebării posibilitatea recoltării și valorificării după o perioadă de 180-200 zile, a urmelor papilare.
Instanța s-a limitat numi la această adresă care reprezintă practic o abordare teoretică a problemei ridicate, nedispunând o expertiză care să poată invalida concluziile constatării dactiloscopice efectuate în anul 2007.
Așa fiind, Curtea apreciază că Tribunalul Arad, în mod greșit a dispus înlăturarea acestei probe care reprezintă relevanță în dovedirea faptelor reținute în sarcina inculpatului.
Prin adresa nr. 4222/10.09.2007 a SC B Nord SRL se arată că, în urma controlului efectuat în service-ul acestei unități, s-a găsit o construcție tip platformă, confecționată din material lemnos și acoperită de o mochetă de culoare neagră. Firma arată în mod expres că producătorul acestui autoturism nu are în standard și nici ca opțiune o astfel de construcție.
Faptul că pe pachetele de heroină s-au găsit urmele papilare ale inculpatului, precum și faptul pregătirii unui spațiu adecvat pentru depozitarea pachetelor de heroină, denotă faptul că inculpatul a pregătit autoturismul pentru traficul internațional de droguri.
În mod greșit Tribunalul Arada apreciat în urma audierii unor martori, că în autoturism nu a fost un loc special amenajat. Astfel, dacă acest loc special amenajat nu exista, drogurile erau găsite în autoturism la percheziția efectuată în anul 2002, când pe bancheta din spate a autoturismului s-a găsit prima cantitate de droguri. Această platformă construită artizanal rezultă din adresa importatorului B Nord și din planșele foto efectuate, precum și din dovada seria A nr. 12085.
Coinculpatul, tatăl inculpatului a încercat să-l disculpe pe acesta, declarând că numai el avea cunoștință despre traficul de droguri, că aceste droguri s-au pus în autoturism de o persoană străină, fapte ce nu au putut fi confirmate în nici un mod.
Așa fiind, Curtea apreciază că în cauză sunt probe din care să rezulte că inculpatul a săvârșit infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, fapte pentru care acesta va fi condamnat la pedepse de 10 ani și 15 ani închisoare.
În baza art. 33 lit.a și 34 lit.b Cp se vor contopi pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a și b Cp.
La stabilirea pedepsei s-a avut în vedere gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpat, limitele de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite, atitudinea nesinceră a inculpatului precum și cantitatea mare de droguri traficată.
Așa fiind, în baza art. 379 pct. 2 lit.a Cpp va fi admis apelul declarat de parchet, desființată hotărârea, iar în rejudecare se va dispune condamnarea inculpatului pentru faptele menționate și cu pedepsele arătate.
Văzând și disp. art. 192 al.3 Cpp, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 379 pct.2 lit.a Cpp admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva sentinței penale nr. 33 din 30 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, desființează această hotărâre și, rejudecând cauza, condamnă pe inculpatul - fiul lui și, născut la 8.08.1974în loc., Turcia, CNP -, domiciliat în Turcia, sok. 5 5.:1, //Instambul, în baza art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 la 10 ani închisoare - pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc.
În baza art. 3.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 condamnă pe același inculpat la 15 ani închisoare - pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc.
În baza art. 33 lit.a și art. 34 lit.b Cp contopește pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a și b Cp.
Aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a și b Cp pe o durată de 5 ani.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 192 alin.3 Cpp cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare cu inculpatul.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. /15.06.09
Tehnored. 2 ex./17.06.09
PI. - - - Trib. A
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Victor Ionescu
