Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1048/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-(1600/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.1048
Ședința publică de la 09 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 3: Daniel Grădinaru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/03.07.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul inculpat, întrebat fiind, arată că este de acord a fi asistat de apărător din oficiu.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 16 iunie 2009, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Consideră că în cauza nu sunt îndeplinite cerințele legale privind menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, dat fiind că nu a fost dovedit pericolul pentru ordinea publică pe care lăsarea inculpatului în stare de libertate l-ar prezenta.
Apreciază că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării prev. de art.148 lit.f nu C.P.P. mai subzistă.
Totodată arată că trebuie avut în vedere că starea de libertate trebuie să constituie regula iar stare de arest preventiv să constituie excepția.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul circumstanțele personale ale inculpatului în sensul că acesta a recunoscut și regretat comiterea faptei, anterior comiterii faptei avea un loc de muncă și o ocupație.
Apreciază că față de inculpat se pot lua alte măsuri preventive mai puțin dure, în sensul de a se înlocui măsura arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsii localitatea.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Apreciază că în mod corect instanța a menținut măsura arestării preventive în raport de infracțiunile ce se rețin în sarcina inculpatului, respectiv acelea de trafic de droguri de mare risc.
Solicită a se avea în vedere că amploarea acestui fenomen infracțional, consecințele asupra societății civile precum și cantitatea de droguri traficată, numărul mare de acte materiale, respectiv 7.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită a fi cercetat în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 23.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-, în baza art.3002Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților și.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a apreciat că luarea măsurii preventive față de inculpați este legală și temeinică și că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.
A reținut că inculpații sunt cercetați, astfel: pentru art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, constând în aceea că în perioada 24.04.2008 -19.06.2008, în mod repetat în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorilor cu nume de cod " " și " " cantitatea totală de 0,42 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 250 lei, provenită din fondurile și pentru art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că în perioada 11.08.2008 -12.08.2008, în mod repetat în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,07 grame substanță care conținea heroină contra sumei de 50 lei și o punguță ce cântărea 0,05 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 50 lei.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și dispunerea continuării cercetării judecătorești cu aceasta în stare de libertate.
Examinând încheierea recuratăprin raportare la motivele invocate de către apărătorii inculpata dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3002alin.3 din Codul d e procedură penală, iar menținerea duratei arestării preventive a inculpatei se impune, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a acesteia.
În mod corect instanța a constatat că din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că acesta a comis faptele pentru care este cercetată, și anume infr. prev. de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că în perioada 11.08.2008 -12.08.2008, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,07 grame substanță care conținea heroină contra sumei de 50 lei, a vândut aceluiași colaborator o punguță ce cântărea 0,05 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 50 lei.
Curtea reține că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, pedepsele prevăzute de lege pentru respectivele infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea inculpatei în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunii presupus comisă de inculpată, modalitatea concretă de comitere a acestora (în formă continuată), așa cum a fost reținută, gradul de pericol social al faptelor, care se reflectă și în limitele de pedeapsă prevăzută de legea penală. Toate acestea justifică aprecierea că judecarea inculpatei în stare de libertate ar crea un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice, cu urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul social.
Față de cele reținute, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpată, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din 23.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă recurenta inculpată la plata a 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./20.07.2009
23 Iulie 2009
Președinte:Silvia CerbuJudecători:Silvia Cerbu, Dumitru Mirancea, Daniel Grădinaru
