Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1076/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr.6547/2/2009
1687/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 1076
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 15.07.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Adriana Elena Băjan
JUDECĂTOR 2: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 3: Francisca
GREFIER - A
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror -.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde recurentul inculpat personal în stare de arest și asistat de avocat din oficiu cu delegația nr.- emisă de Baroul București.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care;
Recurentul inculpat declară că este de acord cu asistența din oficiu la acest termen și depune un "Memoriu" în ședință publică.
Constatând că nu sunt excepții de invocat, alte probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită admiterea recursului declarat, casarea încheierii de ședință și pe fond, rejudecând, în temeiul disp.art.300/2 rap. la art.160/b alin.2 Cod Procedură Penală revocarea măsurii arestării preventive și judecarea acestuia în stare de libertate. Inculpatul recurent nu este necunoscut cu antecedente penale, provine dintr-o familie organizată, a recunoscut și a regretat comiterea faptei și judecarea acestuia în stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază neîntemeiat recursul și pune concluzii de respingere a acestuia, încheierea de ședință fiind legală și temeinică. În cauză subzistă temeiurile avute în vedere la data arestării și având în vedere fapta pentru care este cercetat - trafic de droguri, cantitatea mare de drog găsită asupra acestuia, respectiv, 70 de doze, apreciază că judecarea acestuia în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ultimul cuvânt, recurentul inculpat declară că regretă fapta și solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA,
Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință de la 23.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția I-a Penală în baza art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160 alin 3 Cod procedură penală cu referire la art. 160 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului .
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Astfel, în cauză, există indicii temeinice, în sensul art. 143 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 681Cod procedură penală, din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, relevante în acest sens fiind probele administrate în faza de urmărire penală.
Deasemenea, Tribunalul a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului a rezultat din modalitatea și circumstanțele reale ale comiterii infracțiunii, din natura acesteia, din limitele de pedeapsă prevăzute de lege, precum și din recrudescența faptelor de acest gen. Totodată, deși nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine procesuală sinceră, s-a reținut însă starea de minorat a inculpatului și, pe cale de consecință, impactul pe care săvârșirea unei fapte de natură penală, de genul aceleia pentru care este cercetat, îi are asupra persoanei sale și asupra comportamentului în societate.
Pentru aceste motive, apreciind că, și la acest moment procesual, subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, justificându-se astfel privarea de libertate și în continuare a inculpatului în vederea bunei desfășurări a procesului penai, în baza art. 3002Cod procedură penală rap. la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul solicitând revocarea măsurii arestării preventive în temeiul art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160 alin. 2 Cod procedură penală și judecarea sa în stare de libertate motivat de faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, provine dintr-o familie organizată și a recunoscut și a regretat fapta comisă.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:
Curtea constată că, în speță, există indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.68/1 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că recurentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, având în vedere probele administrate pe parcursul procesului penal până în prezent.
Deasemenea, Curtea constată că, în speță, sunt întrunite și cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală.
În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii de droguri de mare risc, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptei, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii, cantitatea impresionantă de doze conținând heroină pe care inculpatul o deținea în vederea comercializării, precum și persoana și conduita recurentului care se află în stare de minoritate, ceea ce denotă o periculozitate sporită a acestuia, prin îndrăzneala de care a dat dovadă săvârșind acest gen de faptă.
Față de considerentele expuse anterior, apreciind încheierea de ședință atacată legală și temeinică și constatând că, în mod corect, tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, în baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință de la 23.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția I-a Penală și îl obligă la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul apărător din oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
a
Red.
Dact.
2 ex.-20.07.2009
Președinte:Adriana Elena BăjanJudecători:Adriana Elena Băjan, Anca Alexandrescu, Francisca
