Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 113/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 113/

Ședința publică din 1 februarie 2008

PREȘEDINTE: Milan Danilov

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 3: Anca Nacu

GREFIER: - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 25.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent personal, în stare de arest și asistat de avocat ales din cadrul Baroului

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Avocat depune la dosar o copie xerox privind decizia nr. 3725/2.07.2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care este strâns legată de fapta inculpatului și solicită admiterea recursului, casarea încheierii și punerea în libertate a inculpatului. Mai arată că inculpatul a declarat recurs împotriva menținerii măsurii arestării preventive și a respingerii cererii de liberare sub supraveghere. Cu privire la menținerea măsurii arestării preventive susține că din probele dosarului nu rezultă pericolul concret pe care îl prezintă inculpatul și că acesta s-ar sustrage urmăririi penale și că în dosarul există citații emise la domiciliul acestuia, deși nu se afla pe teritoriul țării. Inculpatul are legătură numai cu 3 persoane, din care una s-a constituit parte vătămată iar celelalte două sunt martore. Din declarațiile inculpatului rezultă că acesta nu a tăgăduit că ar fi vorbit cu, dar aceasta dorea să se întâlnească cu, care se afla în Italia (față de acesta s-a disjuns cauza). Inculpatul doar a stat de vorbă și nu a luat legătura cu această parte vătămată, care la rândul ei le-a contactat pe celelalte două martore pentru a merge în Italia la lucru. Inculpatul le-a căutat la toate de lucru, iar apoi a plecat în altă parte, cu alte două martore, care în două zile au revenit întrucât nu și-au găsit de lucru. Din acel moment susține că a încetat orice legătură cu activitatea infracțională reținută în dosar. Cu privire la activitatea de "recrutare" solicită a se avea în vedere hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție depusă la dosar și a se constata că din probele dosarului nu se poate reține acest aspect. Cele trei persoane, fiind singure în Italia, au luat hotărârea de a se prostitua după ce au încetat legăturile cu inculpatul. Declarația mamei părții vătămate o consideră foarte subiectivă. Inculpatul a vorbit numai cu, nu și cu alte persoane, nu s-a dovedit intenția acestuia de comitere a infracțiunii. Arată că temeiurile care au dus la arestarea preventivă a inculpatului nu mai subzistă și se impune lăsarea inculpatului în libertate. Solicită, de asemenea, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului, pentru motivele anterior expuse, acesta prezentând garanții suficiente și având domiciliul cunoscut.

Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, încheierea atacată fiind legală și temeinică, neimpunându-se punerea în libertate a inculpatului, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă și nu au intervenit elemente noi care să determine punerea în libertate a inculpatului. Pune, de asemenea, concluzii de respinge cu privire la cererea de liberare sub control judiciar.

Inculpatul recurent solicită să fie judecat în libertate.

A,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș în baza art. 3002.C.P.P. rap. la art. 160 lit. b a C.P.P. menținut starea de arest a inculpatului pe o perioadă de 60 de zile. A respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de apărătorul inculpatului.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Timișa apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă și în prezent, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni referitor la care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura infracțiunilor și la modul concret de săvârșirea a acestora, motiv pentru care a menținut starea de arest a inculpatului pe o perioadă de 60 de zile.

Pentru considerentele de mai sus, a fost respinsă ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului.

Împotriva încheierii de ședință din 25.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA în data de 31.01.2008.

Recursul nu a fost motivat în scris, ci doar cu ocazia susținerii concluziilor orale conform art. 38510alin. 3.C.P.P. motivele fiind menționate în partea introductivă a prezentei decizii.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că în mod judicios prima instanță a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 3002.C.P.P. 160 și 1608și urm. C.P.P. precum și art. 5 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, recursul fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Din probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual se constată că temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, continuă să subziste, acestea nefiind înlăturate de actele depuse la dosar și declarațiile martorilor. Sub acest aspect, instanța de recurs reține și că potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpatului, iar față de probatoriul administrat până în acest moment nu există date care să conducă la concluzia că măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul ar fi fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acesteia. Totodată, împotriva inculpatului continuă să-și găsească incidența dispozițiile art. 148 lit. f) din Codul d e procedură penală (acuzele ce planează asupra acestuia vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, natura infracțiunii, circumstanțele personale ale inculpatului).

În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia. Infracțiunile de trafic de persoane aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv demnitatea persoanei, și chiar sănătății acesteia, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. În condițiile speței, interesul public impune luarea măsurilor necesare pentru a asigura protecția cetățenilor împotriva comiterii unor fapte ce afectează libertatea personală.

În ce privește cererea de liberare provizorie sub control judiciar, Curtea constată că, în deplină concordanță cu prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dispozițiile art. 1604alin. 1 raportat la art. 1602alin. 1.C.P.P. prevăd posibilitatea instanței de judecată de a acorda liberarea provizorie sub control judiciar în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. Astfel, instanța de judecată este abilitată să analizeze eventualele consecințe ale acestei măsuri, să stabilească un just echilibru între interesul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate și interesul general de a fi descoperite și sancționate faptele antisociale și persoanele responsabile de comiterea lor. Curtea reține că față de inculpatul s-a dispus măsura arestării preventive în lipsă la data de 10.11.2006, reținându-se incidența dispozițiilor art. 148 lit. a și f C.P.P. și numai în data de 29.05.2007 Tribunalul Timișa dispus executarea mandatului de arestare preventivă nr. 149/2006 întrucât inculpatul s-a sustras de la urmărire penală. Având în vedere că s-a menținut pericolul sustragerii inculpatului de la judecată, instanța de recurs constată că la acest moment liberarea provizorie sub control judiciar nu este oportună în momentul de față din rațiuni ce țin de necesitatea asigurării desfășurării cercetării judecătorești.

Astfel fiind, în baza art. 38515pct. 1 lit. b va C.P.P. respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 25.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga inculpatul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 25.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 1 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red./01.02.2008

Tehnored./04.02.2008

Prima instanță:

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 113/

Ședința publică din 1 februarie 2008

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 25.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 1 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR- .

CĂTRE,

TRIBUNALUL TIMIȘ

Vă trimitem alăturat dosarul nr. de mai sus, privind pe inculpatul recurent, având ca obiect art. 300.

C.P.P.

Dosarul, cusut și numerotat, conține.file și are atașat dosarul nr- al Tribunalului Timiș - 134 file; dosarele Curții de APEL TIMIȘOARA nr- - 7 file; nr- - 4 file; nr- - 14 file; nr- - 10 file; dosar nr. 244/D/P/2007 al DIICOT - Biroul Teritorial Timiș - vol. I - 45 file; vol. II - 107 file; dosarul nr- al Tribunalului Timiș - 7 file; dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA - 16 file.

Menționăm că dosarul dvs. are fixat termen pentru studierea dosarului de către inculpați la data de 15.02.2008 și termen de judecată la data de 22.02.2008.

VICEPREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR- .

CĂTRE,

TRIBUNALUL TIMIȘ

Vă trimitem alăturat dosarul nr. de mai sus, privind pe inculpatul recurent, având ca obiect art. 300.

C.P.P.

Dosarul, cusut și numerotat, conține.file și are atașat dosarul nr- al Tribunalului Timiș - 134 file; dosarele Curții de APEL TIMIȘOARA nr- - 7 file; nr- - 4 file; nr- - 14 file; nr- - 10 file; dosar nr. 244/D/P/2007 al DIICOT - Biroul Teritorial Timiș - vol. I - 45 file; vol. II - 107 file; dosarul nr- al Tribunalului Timiș - 7 file; dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA - 16 file.

Menționăm că dosarul dvs. are fixat termen pentru studierea dosarului de către inculpați la data de 15.02.2008 și termen de judecată la data de 22.02.2008.

VICEPREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Președinte:Milan Danilov
Judecători:Milan Danilov, Laura Bogdan, Anca Nacu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 113/2008. Curtea de Apel Timisoara