Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 113/2010. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
Secția penală și pentru cauze cu minori
decizia penală nr.113/ DOSAR NR-
Ședința publică din 17 februarie 2010
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu JUDECĂTOR 2: Laura Popa
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta Țînț
- - - judecător
- -- grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul DIICOT B - Serviciul Teritorial Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 15 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-.
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul, deținut în Penitenciarul Codlea, asistat de apărătorul desemnat din oficiu - avocat
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul din oficiu, avocat, pentru inculpatul, depune o cerere formulată de inculpat, prin care solicită o foto - copie de pe încheierea de ședință, motivată a Tribunalului Covasna, din data de 15.02.2010.
Instanța văzând cererea formulată de inculpat, dispune comunicarea unei copii de pe încheierea de ședință din data de 15 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Covasna, inculpatului la locul de detenție, respectiv Penitenciarul Codlea, ulterior ședinței de judecată.
Întrebat fiind, inculpatul, arată că este de acord cu comunicarea copiei încheierii de ședință din 15.02.2010 pronunțată de Tribunalul Covasna, ulterior ședinței de judecată.
Întrebate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat, declarație în raport cu care, instanța constată cauza în stare de judecată și, potrivit dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Apărătorul din oficiu, avocat, solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 15 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Covasna, prin care s-a menținut măsura arestării preventive, revocarea acestei măsuri și înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Apreciază că la acest moment nu mai există temeiuri pentru a fi menținută această măsură de excepție preventivă, procesul aflându-se într-o stare avansată. Inculpatul a dat declarație în prezența apărătorului ales prin care a recunoscut săvârșirea faptei, au fost audiați și martori în cauză și au fost lămurite aspectele relevante ale cauzei. Consideră că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar impieta cu nimic asupra bunei desfășurări a procesului penal, și nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. De altfel, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. În asemenea condiții, măsura de prevenție este una excepțională. Apărătorul inculpatului, face referire la practica CEDO, care statuează că atâta timp cât o persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție, orice măsură care limitează libertatea sa, trebuie luată sau menținută numai în situația în care nu există o altă măsură mai eficientă și mai adaptată situației concrete. Apreciază că o măsură mai eficientă în cauză ar fi obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv Sf. G, ori țara. A se avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră manifestată cu ocazia declarației luate de instanță. Inculpatul se obligă să se prezinte la proces ori de câte ori se va fixa termen de judecată.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 15 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Covasna, prin care s-a menținut măsura arestării preventive, revocarea acestei măsuri și înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentanta Ministerului Public, solicită respingerea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii instanței de fond și să se constate că aceasta în mod corect a menținut măsura arestării preventive, care a fost luată în condiții de legalitate, iar cu privire la temeinicia acesteia urmează a se constata că faptele comise de către inculpat prezintă un pericol social generic, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică, raportat la cantitatea mare de droguri pe care acesta a încercat să o introducă pe piața neagră, și la circumstanțele sale personale.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate, cu promisiunea de a se prezenta în instanță ori de câte ori va fi chemat în fața instanței de judecată.
Curtea,
Constată că prin încheierea de ședință din data de 15.02.2010 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-, a fost verificată și menținută în baza art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală măsura arestării preventive a inculpatului, deținut în Penitenciarul Codlea.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că faptul că măsura arestării preventive a inculpatului a fost dispusă cu respectarea tuturor dispozițiilor procesual penale incidente în cauză, iar temeiul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, care a stat la baza luării măsurii arestării preventive, față de inculpat subzistă și impune privarea în continuare de libertate a inculpatului
Astfel, s-a arătat în esență în motivarea încheierii pronunțate, că față de inculpat există probe verosimile care atestă bănuiala rezonabilă în ceea ce privește faptele reținute în sarcina sa. Având în vedere circumstanțele reale în care au fost comise faptele, cantitatea semnificativă de droguri găsită la locuința inculpatului, care fără intervenția organelor judiciare ar fi ajuns pe piața neagră, preocupările anterioare pe linia traficului de droguri, natura și gravitatea infracțiunilor presupus a fi comise de inculpat, timpul scurs de la momentul privării de libertate, amploarea acestui fenomen infracțional, concluziile negative ale referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna și rezonanța acestor fapte în conștiința cetățenilor, s-a apreciat că nu au intervenit elemente noi care să conducă la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, iar durata acestei măsuri nu a depășit termenul rezonabil prev. de art.5 par.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și solicitând casarea ei, iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în continuare în stare de libertate; în subsidiar, a solicitat înlocuire acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Verificând încheierea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele, astfel cum cer dispozițiile art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, dar în limitele prevăzute de alin. 1 al aceluiași articol, Curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea camerei de consiliu nr.10/4.12.2009 a Tribunalului Covasna, definitivă prin încheierea nr. 92/7.12.2009 a Curții de Apel Brașov - Secția pentru Minori și Familie Brașov, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art.2 alin 1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în esență în aceea că la data de 27.11.2009 a oferit fără drept colaboratorului sub acoperire cu numele de cod "" cantitatea de 1,32 grame rezină de canabis, iar la data de 3.12.2009 a oferit fără drept aceluiași colaborator sub acoperire cantitatea de 130,39 grame rezină de canabis.
Temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive a fost cel prevăzut de dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, apreciindu-se în mod corect, de prima instanță că este în continuare incident.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar la dosar există date certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În acest sens, trebuie avute în vedere atât circumstanțele reale în care au fost comise infracțiunile, natura și gravitatea acestora, cantitatea de droguri traficată și cea identificată cu ocazia percheziției domiciliare a inculpatului, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, existând date că este cunoscut cu preocupări pe linia traficului de droguri și anterior comiterii acestor infracțiuni.
În cauză a început cercetarea judecătorească, procedându-se la administrarea de probe. Nu au apărut însă elemente noi care să conducă la concluzia încetării sau modificării existenței temeiului aflat la baza privării de libertate și să justifice revocarea sau înlocuirea măsurii privative de libertate
Sub aspectul duratei privării de libertate, în raport de criteriile de apreciere a caracterului rezonabil, astfel cum acestea au fost conturate prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, ținând seama de gradul de complexitate al cauzei, de conduita autorităților judiciare și a inculpaților, se constată că este în limitele termenului rezonabil.
În considerarea celor expuse, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 15.02.2010, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-, care va fi menținută ca legală și temeinică.
În baza art.189 Cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției, se va plăti Baroului B, urmând a fi inclus în cheltuielile judiciare avansate de stat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat să plătească statului 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 15.02.2010, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-, pe care o menține.
Onorariul avocatului din oficiu asigurat recurentului, în sumă de 100 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției și se plătește Baroului B, fiind inclus în cheltuielile judiciare avansate de stat.
Obligă recurentul să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 150 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./19.02.2010
/22.02.2010/ex.2
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Laura Popa, Nicoleta Țînț