Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 13/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 13/2009
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stanca Ioana Marcu
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Oana
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Hunedoara la data de 8 ianuarie 2009 în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat inculpații recurenți în stare de arest din Penitenciarul Deva, asistați de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpaților solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate, revocarea măsurii arestării preventive luate față de aceștia și punerea lor în libertate, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Având ultimul cuvânt, inculpatul solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa în libertate.
Având ultimul cuvânt, inculpatul, solicită admiterea recursului și judecarea sa în continuare în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
În deliberare, constată:
Prin încheierea penală din 8.01.2009 pronunțată de tribunalul Hunedoara în dosarul nr-, în baza art. 139 al. 2.pr.pen, s-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpații și -.
În baza art. 139 al. 1.pr.pen, s-a respins cererea de înlocuire a măsurii preventive a arestării cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul -.
În baza art. 139 al. 1.pr.pen, s-a respins cererea de înlocuire a măsurii preventive a arestării cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara sau localitatea formulată de inculpatul.
În baza art.160/b și art. 300/2 Cod pr.penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților:
1., fiul lui și, născut la 28.10.1985 în Negrești, județul V, CNP -, domiciliat în, str. 8 -,. 54,.18, județ H, arestat preventiv în Penitenciarul M;
2. -, fiul lui și, născut la data de 01.10.1985 în P, județul H, CNP -, domiciliat în, str. 8 -,. 54,.57, județ H, arestat preventiv în Penitenciarul M;
Examinând, din oficiu, legalitatea și temeinicia stării de arest preventiv a inculpaților și, deținuți în Penitenciarul M, conform art. 160/b și 300/2 Cod proc. penală, Tribunalul a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea acestor măsuri nu au dispărut și nici nu s-au modificat.
Având în vedere că prin sentința penală nr.334/27.05.2008 pronunțată de Judecătoria Petroșani, s-a pronunțat o soluție cu privire la faptele pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, că menținerea măsurii arestării preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal,
Constatând că subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă, că există o hotărâre de condamnare nedefinitivă pronunțată de o instanță competentă, ceea ce poate constitui temei pentru menținerea arestării preventive, în conformitate cu dispozițiile CEDO în materie,
Având în vedere că probele administrate până în această fază nu au relevat împrejurări esențiale care să ducă la concluzia că au dispărut temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă a inculpaților, respectiv limita de pedeapsă pentru faptele de care sunt învinuiți, pericolul concret pentru ordinea publică, Tribunalul a constatat că se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpaților pentru considerentele expuse mai sus, dar și pentru considerente de eficiență și utilitate procedurală.
De asemenea, pentru aceleași considerente, instanța a apreciat că nu există temeiuri pentru a înlocui măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea formulată de inculpații și.
Tot în considerentele mai sus expuse instanța a respins și cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpații și.
Împotriva încheierii instanței de apel învestită cu soluționarea cauzei, prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive, inculpații și au declarat recurs, solicitând revocarea măsurii arestării preventive și punerea lor în libertate.
Examinând dosarul cauzei prin prisma motivului de recurs invocat, cât și din oficiu, Curtea constată că recursurile inculpaților sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
În fapt, s-a reținut că în perioada ianuarie - martie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, noaptea, din loc public și prin efracție,inculpații au comis 10, respectiv 7 acte materiale de sustragere de bunuri din autoturisme, pe raza localității.
Prin sentința penală nr. 334/27.05.2008 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr-, au fost condamnați cei 2 inculpați la pedeapsa de câte 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, 209 lit. a, e, g, i CP, cu apl. art. 41 alin. 2 CP, art. 74 lit. a și c și 76 lit. c CP.
Inculpații au fost reținuți și arestați preventiv în cursul urmăririi penale cu începere din 27.03.2008, măsura fiind întemeiată pe dispozițiile art. 148 lit. f și C.P.P. a fost prelungită succesiv.
Curtea constată că și în prezent, în cauză subzistă temeiurile de fapt și de drept care au determinat luarea măsurii arestării preventive. Astfel, există probe și indicii temeinice care atestă presupunerea că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor.
Astfel sunt relevante: procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice, procesul verbal de reconstituire, dovezile de ridicare a bunurilor sustrase, declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor și ale inculpaților.
Ținând seama de împrejurările comiterii faptei (în baza unei înțelegeri prealabile, de două persoane împreună), de modalitatea se săvârșire (prin efracție, pe timp de noapte), de urmările produse (lipsirea de bunuri a victimelor), Curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților și ar genera o stare de insecuritate în rândul societății, prezentând pericol concret pentru ordinea publică.
Și teza primară a art. 148 lit. f subzistă C.P.P. întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea dedusă judecății este mai de 4 ani.
Față de aceste considerente, se apreciază că în mod legal și temeinic a dispus instanța de fond menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților și.
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b și art. 141.C.P.P. recursurile inculpaților și vor fi respinse ca nefondate.
Ca o consecință, în temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. vor fi obligați inculpații recurenți să plătească statului suma de câte 180 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații și, deținuți în Penitenciarul M, împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Hunedoara - Secția penală la data de 08.01.2009 în dosarul nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă fiecare recurent la plata sumei de 180 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs, din care suma de 100 lei pentru fiecare, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile MJ în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13.01.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Dact. /2 ex/14.01.09
Jud.fond:
Președinte:Stanca Ioana MarcuJudecători:Stanca Ioana Marcu, Monica Farcaș, Oana
