Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 14/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 14/2009
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stanca Ioana Marcu
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Oana
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea judecarea cauzei penale privind pe recurentul, având ca obiect recursul împotriva încheierii penale pronunțată în data de 7 ianuarie 2009 de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat inculpatul recurent în stare de arest - din Penitenciarul Deva, asistat de avocat - apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care nefiind cereri prealabile, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive luate față de inculpat, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării ei.
În subsidiar, solicită admiterea recursului în sensul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea.
Apreciază că nu există probe din care să rezulte că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
De asemenea, solicită a se observa că nu este dovedită vinovăția inculpatului, victima având mai multe tentative de suicid, iar la momentul sosirii echipei de la salvare - chemată de inculpat, victima încă trăia, că inculpatul nu a încercat să se sustragă urmăririi penale, prezentându-se de bună-voie pentru a fi audiat.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea încheierii pronunțate ca temeinică și legală, temeiurile pentru care s-a dispus arestarea sa, încetând în momentul pronunțării unei hotărâri.
Având ultimul cuvânt, inculpatul solicită admiterea recursului și punerea sa în libertate. Arată că nu a comis fapta, luptându-se să salveze viața victimei.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală la data de 07.01.2009 în dosarul nr- s-a dispus, în temeiul art. 300 ind. 2 rap. la art. 160 ind. b pr.pen. menținerea stării de arest a inculpatului, deținut în Penitenciarul M, trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru comiterea infracțiunii de omor, prev. de art. 174.pen.
A fost respinsă cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că temeiurile care au condus la arestarea preventivă a inculpatului se mențin, respectiv infracțiunea reținută în sarcina acestuia, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune și pericolul concret pentru ordinea publică prezentat de lăsarea în libertate a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs, în termenul legal, inculpatul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând revocarea măsurii arestării preventive, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acesteia, iar în subsidiar înlocuirea măsurii cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
În expunerea motivelor de recurs, inculpatul a susținut că, pe de o parte, vinovăția sa nu este dovedită, iar pe de altă parte, nu există probe certe din care să rezulte că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând recursul inculpatului prin prisma motivelor formulate, dar și prin raportare la prevederile art. 385 ind. 6 al. 3.pr.pen. Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 08.08.2008, prin încheierea penală nr. 38/2008 a Tribunalului Hunedoara, măsura fiind întemeiată pe prevederile art. 148 lit. f pr.pen. constatându-se că în cauză există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere că în sarcina sa s-a reținut comiterea infracțiunii de omor, prev. de art. 174.pen. constând în aceea că, în data de 07.08. 2008, în contextul unei altercații cu concubina sa, i-a astupat cu intenție căile respiratorii, cauzându-i decesul.
Măsura a fost prelungită succesiv, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii menționate, în prezent cauza aflându-se pe rolul Tribunalului Hunedoara.
Curtea constată că în mod corect instanța investită cu soluționarea fondului cauzei a procedat, conform prevederilor art. 300 ind. 2.pr.pen. la menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul recurent, având în vedere că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
La dosar există indicii care confirmă presupunerea rezonabilă, în accepțiunea CEDO, că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa, însă aceste indicii nu se confundă cu probele certe de vinovăție, necesare pentru pronunțarea unei hotărâri pe fondul cauzei.
Astfel, apărările inculpatului, în sensul că nu este vinovat de comiterea unei fapte penale, exced cadrul acestei verificări, urmând a fi examinate de instanță cu ocazia soluționării cauzei pe fond.
Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică prezentat de potențiala lăsare în libertate a inculpatului, Curtea constată, pe de o parte, că acesta constă în rezonanța socială negativă a faptului că o persoană acuzată de săvârșirea unei fapte grave este cercetată în libertate, iar pe de altă parte, acesta derivă din modalitatea concretă de comitere a faptei, prin violență extremă și asupra unei persoane apropiate.
Pentru aceste considerente, precum și pentru realizarea scopului prev. de art. 136.pr.pen. Curtea apreciază că se impune privarea de libertate a inculpatului, fără a fi justificată înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea, după cum a solicitat acesta.
Întrucât în cauză nu există temeiuri noi care să determine punerea în libertate a inculpatului, iar durata măsurii preventive nu este excesivă, respectând rigorile art. 5 par. 3 CEDO, Curtea constată că Tribunalul Hunedoaraa pronunțat o încheiere legală și temeinică, fiind nefondate criticile aduse de inculpat.
În consecință, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, iar în baza art. 192 al. 2.pr.pen. va dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva penale din ședința publică din 7.01.2009 pronunțate de Tribunalului Hunedoara în dosarul penal nr-.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 105 lei cheltuieli judiciare, din care, cota cuvenită apărătorului din oficiu în cuantum de 25 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13.01.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.SL/2ex/14.01.09
Jud.fond:
Președinte:Stanca Ioana MarcuJudecători:Stanca Ioana Marcu, Monica Farcaș, Oana
