Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1313/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR. 8313/2/2009
2089/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1313
Ședința publică din data de 29 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 2: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 3: Viorel Adrian
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București
este reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva Încheierii de ședință din data de 13 august 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu, în baza delegației nr.-/29.09.2009 (fila 14 dosar).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat atașarea dosarului nr- al Tribunalului București - Secția I-a Penală, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, judecarea inculpatului în stare de libertate, subliniind că lăsarea acestuia în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu împiedică buna desfășurare a procesului, avându-se în vedere că a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, a cooperat cu organele de anchetă, precum și faptul că este o persoană tânără și că are în întreținere un copil minor.
Reprezentantul Ministerului Public având în vedere gravitatea faptei, circumstanțele personale ale inculpatului, faptul că în prezenta cauză s-a pronunțat deja în primă instanță o hotărâre de condamnare, apreciază că încheierea prin care s-a menținut măsura arestării preventive este legală și temeinică, astfel că solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, lasă cererea de recurs la aprecierea Curții.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din 13.08.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în baza art.3002rap. la art. 160 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, iar lăsarea acestuia în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat, în esență, în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni prev. de art. 208 alin. 1- 209 alin. 1 lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și a două infracțiuni prev. de art. 211 alin.1,2 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. Cod penal și art.211 alin. 1, alin. 2 lit. c, cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, reținându-se că în data de 10.12.2008, în jurul orei 14,00, însoțit de o altă persoană care a rămas în stradă, a sărit gardul imobilului situat în B,-, sector 2 și, prin forțarea unui geam, a pătruns în imobil, de unde a sustras mai multe articole vestimentare (o giacă de piele și una de fâș, ambele de damă) și un fier de călcat, iar în jurul orei 17,30 - 18,00 (după cca. 4 ore) a revenit la aceeași locuință pentru a luat un cearșaf plic și o pilotă, bunuri pe care le-a scos anterior (ora 14,00) din cameră și le-a lăsat lângă o masă, în curte, valoarea totală a prejudiciului fiind de 260 lei, iar în data de 04.01.2009, în jurul orelor 14,00, în timp ce se afla în parcul -, Șos. -, sector 2, adus amenințări verbale numitului pentru a păstra telefonul Nokia 6070 luat de la acesta cu câteva minute înainte, iar în jurul orelor 16,45 deposedat, prin amenințare, aceeași parte vătămată de un telefon mobil Nokia 6124 și de suma de 100 lei, prejudiciul total fiind în valoare de 1000 lei.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap. la art.148 lit. f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor, la modalitatea de comitere a acestora, precum și la persoana inculpatului, existând temerea că, pus în libertate, ar săvârși și alte fapte de același gen.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Având în vedere că recurentul este cel care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 13.08.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact. /26.10.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Antoaneta NedelcuJudecători:Antoaneta Nedelcu, Mihai Oprescu, Viorel Adrian