Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 141/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE PENALĂ Nr. 141

Ședința publică de la 17 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Dumitrescu

JUDECĂTOR 2: Anca Ghideanu

JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă

GREFIER: - -

Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror

La ordine fiind soluționarea recursului penal " menținere arestare preventivă " promovat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la data de o6 decembrie 1965, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din o6 martie 2oo8 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, prin care s-a dispus menținerea măsurii de arest preventiv luată față de acesta.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent, aflat în stare de arest preventiv, asistat de avocat ce substituie pe avocat F ( apărător desemnat din oficiu).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:

Interpelat fiind, inculpatul precizează că își menține recursul formulat și nu mai are de formulat alte cereri.

Nemaifiind de formulat alte cereri, curtea acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat având cuvântul, pentru inculpatul recurent pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii prin care s-a dispus menținerea măsurii de arest preventiv, și rejudecând cauza să se dispună judecarea inculpatului în stare de libertate până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, lăsarea în libertate a inculpatului neprezentând pericol pentru ordinea publică.Solicită inculpatul a nu se da relevanță condamnării anterioare întrucât în cauza de față este nevinovat și își va dovedi nevinovăția. Oficiul neachitat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că încheierea instanței de fond este legală și temeinică, în mod corect apreciindu-se că în cauză sunt întrunite prevederile art.148 lit.f Cod procedură penală, că raportat la condamnarea sa anterioară, rezultă o perseverență a inculpatului, chiar dacă acele infracțiuni sunt diferite de cele din cauza de față. Pe cale de consecință, consideră că recursul nu este fondat și solicită respingerea lui.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat, că faptele i-au fost înscenate, că are probe pentru a-și dovedi nevinovăția. Solicită să fie judecat în stare de libertate.

Declarând închise dezbaterile, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.

Ulterior deliberării,

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului penal de față reține următoarele:

Prin încheierea din 06 martie 2008 Tribunalul Iași, în dosarul nr- a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara.

În baza dispozițiilor art. 300 indice 2 raportat la 160 indice b alin. 1 Cod procedură penală instanța a verificat legalitatea și temeinicia măsurii de arest preventiv luată împotriva inculpatului și în baza dispozițiilor art. 160 indice b alin. 3 Cod procedură penală a menținut măsura de arest preventiv luată față de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 06.12.1965, în prezent aflat în Penitenciarul Iași, măsură dispusă prin încheierea de ședință nr. 39 din data de 13.04.2007 a tribunalului Iași în dosarul nr. 2083/2007 (mandat de arestare preventivă nr. 22/U/13.04.2007).

Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut că față de împrejurările concrete ale comiterii faptelor imputate inculpatului, de natura și gravitatea lor, de importanța valorilor sociale ocrotite de legea penală și cărora li s-a adus atingere prin activitatea infracțională presupus a fi desfășurată de inculpat, ținând seama și de împrejurarea că datele oferite de probele administrate până în prezent conduc la concluzia că sunt îndeplinite cerințele impuse de dispozițiile art. 148 lit. "f"Cod procedură penală, modificat prin Legea nr. 356/2006, atât sub aspectul cuantumului pedepsei pentru infracțiunile presupus a fi fost săvârșite de acesta, dar, mai ales, a pericolului social concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea lui în libertate, pericol social care trebuie privit în strânsă corelație cu pericolul pe care îl prezintăab inițiofapta pentru care este inculpat, prin urmările imediate și mediate ale comiterii de fapte de acest gen pentru membrii societății, toate acestea conducând la concluzia unui pericol social concret sporit al inculpatului, prin lăsarea lui în libertate, măsura arestării preventive a fost luată față de acesta cu respectarea condițiilor de legalitate și temeinicie.

Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, arătând că nu există probe suficiente de vinovăție.

susține că declarația părții vătămate este nesinceră, fiind determinată de dușmănia în care se află cu familia sa. Recurentul învederează că lăsarea sa în libertate nu prezintă nici un pericol concret pentru ordinea publică, neavând nici o relevanță condamnarea anterioară.

Examinând actele și lucrările dosarului Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în cele ce urmează.

Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, fiind acuzat de distrugere, violare de domiciliu și tentativă la omor, fapte prevăzute de art. 217 alin. 1, art. 192 alin. 2 și art. 20 raportat la art. 174 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. "a" și art. 37 lit. "b" Cod penal. În fapt, se presupune că în noaptea de 21 spre 22 martie 2007, înarmat cu un topor, a distrus geamurile și ușa locuinței părții vătămate, după care a intrat în imobil și i-a aplicat o lovitură în cap, cauzându-i leziuni care au necesitat îngrijiri medicale și i-au pus părții vătămate viața în pericol.

Susținerile recurentului, în sensul nevinovăției sale sunt verificate de instanța de fond, prin administrarea unui amplu probatoriu. În procedura de față instanța de recurs verifică îndeplinirea cerințelor art. 143 și 148 lit. "f" Cod procedură penală. sub acest aspect Curtea constată că - în pofida celor pretinse de inculpat - există probe și indicii temeinice că a săvârșit fapte prevăzute de legea penală, condiția de la art. 143 alin. 1 Cod procedură penală fiind îndeplinită. În același timp, inculpatul se găsește, astfel cum judicios a constatat și tribunalul, în cazul reglementat de art. 148 alin. 1 lit. "f" Cod procedură penală. pedeapsa pentru unele dintre infracțiunile pretins săvârșite este mai mare de patru ani și se conturează pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea lui în libertate.

Raportat considerentelor expuse și în aplicarea art. 385 indice 15 punctul 1 litera "b" Cod procedură penală Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând încheierea tribunalului Iași și obligându-l pe recurent la cheltuieli judiciare, conform art. 192(2) Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefundat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din 06.03.2008 a tribunalului Iași, pe care o menține.

Obligă recurentul la plata sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei, către Baroul d e Avocați I, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se avansează din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 Martie 2008.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

tribunalului Iași: -

04.04.2008

2 ex.-

Președinte:Daniela Dumitrescu
Judecători:Daniela Dumitrescu, Anca Ghideanu, Mihaela Chirilă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 141/2008. Curtea de Apel Iasi