Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 142/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 142/R/2008

Ședința publică din 21 februarie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Săndel Macavei

JUDECĂTORI: Săndel Macavei, Monica Șortan Valentin Chitidean

: - -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, împotriva încheierii penale fără număr din data de 14 februarie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și furt de folosință în formă calificată, prev.de art.208 alin.1 rap.la art.209 alin.1 lit.a,g,i penal și art.208 alin.1 și 4 rap.la art.209 alin.1 lit.a,g,i penal ( parte vătămată ).

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate de Tribunalul Cluj și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, în măsura în care instanța apreciază că se impune luarea unei măsuri preventive, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea conform art. 145.pr.pen. Astfel, apreciază că în prezent nu se mai justifică și nu se mai impune menținerea acestei măsuri cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a probatoriului a fost administrat iar la dosar nu există probe cu privire la vinovăția inculpatului și la existența pericolului pentru ordinea publică dacă inculpatul ar fi cercetat în stare de libertate. Într-adevăr există o hotărâre de condamnare a inculpatului însă aceasta nu este definitivă iar existența acestei hotărâri nu poate constitui temei pentru menținerea măsurii arestării preventive. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut și colaborat cu organele de cercetare iar raportat la persoana inculpatului și atitudinea acestuia nu există pericol ca inculpatul să se sustragă cercetării dacă ar fi pus în libertate. În ceea ce privește cererea subsidiară, arată că în măsura în care inculpatul nu va respecta obligațiile impuse se poate dispune rearestarea sa. Cu onorar din.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat apreciind soluția pronunțată de Tribunalul Cluj ca fiind temeinică și legală având în vedere faptele pentru care inculpatul a fost condamnat.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare de libertate arătând că nu se va sustrage de la cercetări.

CURTEA

Prin sentința penală nr.270/2007 a Judecătoriei Huedin, inculpatul, a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, conducere fără permis și părăsirea locului accidentului.

Alături de inculpatul respectiv a fost condamnat și inculpatul.

În ce privește inculpatul, pedeapsa rezultantă s-a dispus a fi executată în regim de detenție cu deducerea perioadelor din 4.06.2007 la zi și menținerea stării de arest.

Împotriva hotărârii s-a exercitat calea de atac a apelului de către ambii inculpați.

Cu ocazia instrumentării căilor de atac, la termenul de judecată din 14.02.2008 Tribunalul Cluj, în baza art.300/2 rap.la art.160/b pr.pen. a menținut starea de arest a celor doi inculpați apelanți, motivând că temeiurile avute în vedere la data arestării subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.

S-a constatat întrunirea dispozițiilor art.143 cu raportare la cazurile de arestare de la art.148 lit.d și f pr.pen.

Față de dispoziția Tribunalului Cluj, de menținere a stării de arest, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului doar de către inculpatul.

În esență acesta a arătat că se bucură în continuare de prezumția de nevinovăție, că perioada arestării sale durează de un timp îndelungat, că se impune revocarea măsurii arestării sau aplicarea unei măsuri preventive mai blânde, neprivative de libertate.

Curtea analizând recursul formulat, motivele invocate cu incidența art.385/6 pr.pen. reține următoarele:

Cerințele impuse de art.143 pr.pen. subzistă în cauză, din actele și lucrările dosarului rezultă presupunerea că inculpatul în timpul nopții și prin efracție, împreună cu inculpatul au sustras din locuința părții vătămate bunuri în valoare de aproximativ 1.000 lei. În același condiții, ar fi sustras autoturismul părții vătămate în scopul folosirii pe nedrept. Împreună cu același inculpat, în timpul nopții din loc public și prin folosirea fără drept a unei chei adevărate, ar fi sustras o autoutilitară în scopul folosirii pe nedrept. În aceleași condiții ar fi sustras din locuința părții vătămate, bunuri în valoare de aproximativ 600 lei. În timpul nopții inculpatul ar fi sustras din garajul părții vătămate, bunuri în valoare de aproximativ 600 lei, deși nu poseda permis de conducere a condus un autoturism pe drumul public, iar după producerea unui accident rutier ar fi părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

Cazurile de arestare propuse, respectiv art.148 lit.d și f pr.pen. se întrunesc în funcție de analiza fișei de cazier a inculpatului, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile de față sunt mai mari de 4 ani și lăsarea în libertate a acestuia prezintă un evident pericol concret pentru ordinea publică.

Acest pericol rezultă din gravitatea pretinselor fapte imputate, complexul infracțional produs, circumstanțele concrete de comitere a infracțiunilor, perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul în condițiile în care deși condamnat in numeroase rânduri nu a înțeles a sista activitatea sa ce s-a desfășurat în afara legii.

În aceste condiții recursul inculpatului se află în contradicție cu cele mai sus evidențiate și în consecință se impune a fi respins pe considerentele art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.

Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, arestat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 14 februarie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr -.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care 40 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 februarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.SM/MR

21.02.08/3 EX.

Președinte:Săndel Macavei
Judecători:Săndel Macavei, Monica Șortan Valentin Chitidean

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 142/2008. Curtea de Apel Cluj