Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 145/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 145/2009
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Sanda
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțate de 05 octombrie 2009 de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care întrebat fiind, inculpatul a învederat instanței că este de acord să fie asistat de avocatul desemnat din oficiu și a precizat că motivul recursului îl reprezintă starea lui de libertate deoarece a recunoscut faptele și este minor.
Nefiind alate cereri de formulat sau excepții de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând, a se dispune punerea inculpatului în libertate deoarece a colaborat cu organele de anchetă, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu sunt temeiuri noi pentru a justifica menținerea măsurii arestării preventive, iar temeiurile vechi au încetat.
Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate precizând că temeiurile avute în vedere de către instanță la luarea măsurii preventive a arestării subzistă în continuare, nu sa-u modificat și nu există temeiuri noi care să justifice lăsarea inculpatului în libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin încheierea penală pronunțată la de 05 octombrie 2009 de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- s-a dispus, printre altele, în baza disp. art. 300/2 și 160/b Cod procedură penală și art. 160/h Cod procedură penală menținerea arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, la data de 17.12.1992.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în esență, că împotriva inculpatului instanța de fond a pronunțat o soluție de condamnare de 4 ani și 6 luni închisoare, cu menținerea stării de arest preventiv și că actele dosarului relevă că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, astfel că sunt îndeplinite exigențele disp. art. 300/2, art. 160/b și 160/h Cod procedură penală și ale dispozițiile Convenției privind drepturile copilului.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs în termen, nemotivat în scris inculpatul .
În susținerea orală a motivelor de recurs inculpatul, personal și prin apărătorul legal a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate cu consecința revocării măsurii arestării preventive și punerii în stare de libertate a inculpatului, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii nu mai subzistă, că s- redus pericolul concret pentru ordinea publică, inculpatul îmbunătățindu-și comportamentul, a recunoscut fapta și nu ar influența buna desfășurare a procesului penal.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, cu referire la disp. art.300/2, 160/b și 160/h Cod procedură penală, și respectiv art. 143, 148 lit. f) din același cod, Curtea de Apel constată că recursul nu este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
În conformitate cu prevederile art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală menținerea arestării preventive în cursul judecății are caracter legal atunci când instanța constată că temeiurile care au justificat această măsură impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, în caz contrar, arestarea preventivă trebuie revocată cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, potrivit alin. 2 al textului de lege amintit.
Inițial, măsura arestării preventive față de inculpatul a fost admisă în baza disp. art. 143, rap. la art.148 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, texte de lege aflate în deplină concordanță cu art. 5 pct. 1 lit. c) din Convenția europeană a drepturilor omului, existând motivelor verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani- art. 211 alin. 1 și 2/1 lit. a) și b) Cod penal și art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol public concret pentru ordinea publică.
Ulterior, privarea de libertate a inculpatului are ca justificare condamnarea pronunțată de o instanță competentă la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, potrivit sentinței penale nr. 84 din 3 septembrie 2009 Judecătoriei Orăștie, situație de natură a evidenția și menținerea pericolului social concret pentru ordinea publică, în condițiile în care ar fi dispusă lăsarea în libertate a acestuia.
Ca atare, menținerea arestării preventive în cursul soluționării apelurilor declarate în cauză de inculpatul și coinculpatul, aflându-se în deplină concordanță cu disp. art. 300/2, rap. la art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală și art. 2 pct. 1 lit. a) din Convenția europeană a drepturilor omului, precum și cu dispozițiile art. 37 lit. b din Convenția Convenției privind drepturile copilului, soluția tribunalului este legală și temeinică.
În ce privește susținerile recurentului inculpat referitoare la circumstanțele sale personale, buna comportare în cursul procesului penal, recunoașterea faptei, este de arătat că acestea nu au nicio relevanță în actualul stadiu procesual, ele având eventual relevanță sub aspectul individualizării pedepsei în ipoteza menținerii soluției de condamnare dată de instanța de fond.
În consecință, recursul inculpatului este nefondat urmând a fi respins, conf. art. 385/15 alin. 1 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală.
În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat numitul recurent la plata sumei de 180 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva Încheierii penale din 05.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală în dosar nr-.
Obligă pe numitul recurent la plata sumei de 180 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - CO -
- semnează președintele completului -
Grefier,
Red. /Tehnored. /2 ex/09.10.2009
Jud. Fond:
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda
