Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 147/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 147/2009
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Sanda
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iuliaa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații, împotriva încheierii penale pronunțate la data de 01 octombrie 2009 de către Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat inculpații recurenți aflați în stare de arest și asistați de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care întrebați fiind, inculpații au învederat instanței că sunt de acord să fie asistați de avocatul desemnat din oficiu și ca motiv de recurs au invocat starea de libertate.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpaților a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune judecarea inculpaților în stare de libertate.
În ce-l privește pe inculpatul a precizat că acesta a colaborat cu organele de urmărire penală, nu are antecedente penale și acestuia i se poate aplica o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în timpul cât a stat arestat rezonanța negativă s-a estompat, astfel că inculpatul poate fi judecat și în stare de libertate.
În ce-l privește pe inculpatul, rezonanța negativă s- estompat, cu privire la prejudiciu există dubii astfel în temeiul art. 300/2 raportat la art. 160/ pr.penală se impune judecarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea recursurilor ca fiind nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate precizând că subzistă temeiurile avute în vedere de către instanță până în prezent, menținerea măsurii arestării preventive fiind justificată și prin existența hotărârii de condamnare pronunțată de către instanța de fond.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față;
Prin încheierea penală din 01.10.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Hunedoara în baza art. 160/b și art. 300/2 a C.P.P. fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților:
1., fiul lui - și, născut la 09.07.1991 în T, județul T, CNP -, cetățean român, fără ocupație, studii 9 clase, cu antecedente penale, domiciliat în T,-, județul T și reședința H,-,.27,.2,.51, județ H, în prezent deținut în Penitenciarul A și
2., fiul lui și, născut la 16.04.1989 în H, județ H, CNP -, cetățean român, fără ocupație, studii 9 clase, fără antecedente penale, domiciliat în H, bd. - nr.120, - 1,.D,.l,.55, județ H, în prezent deținut în Penitenciarul
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul a reținut următoarele:
Având în vedere că prin sentința penală nr. 127/2009 a Judecătoriei Hunedoara s-a pronunțat o soluție cu privire la faptele pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, că menținerea măsurii arestării preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal și că arestarea preventivă a inculpaților nu a depășit o durată rezonabilă, fiind arestați de la 08.05.2009,
Constatând că subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă, că există o hotărâre de condamnare nedefinitivă pronunțată de o instanță competentă, ceea ce poate constitui temei pentru menținerea arestării preventive, în conformitate cu dispozițiile CEDO în materie;
Având în vedere că probele administrate până în această fază nu au relevat împrejurări esențiale care să ducă la concluzia că au dispărut temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă a inculpaților, respectiv limita de pedeapsă pentru faptele de care sunt învinuiți, pericolul concret pentru ordinea publică dedus din împrejurările în care au fost comise faptele (în ziua de Sf. Paști, prin escaladarea geamului și împreună cu alte persoane pregătind activitatea infracțională prin procurarea de mănuși pentru a nu lăsa urme la locul faptei), urmarea produsă ce constă în valoarea ridicată a prejudiciului recuperat parțial, precum și starea de minoritate a inculpaților și, persoana inculpaților (inculpatul a suferit multiple condamnări pentru infracțiuni de furt calificat și tâlhărie și, deși a beneficiat de clemența instanțelor de judecată, acesta a perseverat în activitatea infracțională săvârșind fapta din prezenta cauză la scurt timp după ce fusese condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar inculpatul nu are ocupație și a mai fost sancționat administrativ), Tribunalul a constatat că se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpaților pentru considerentele expuse mai sus, dar și pentru considerente de eficiență și utilitate procedurală.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen, nemotivat, inculpații și.
Prin apărătorul desemnat din oficiu inculpații recurenți au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune judecarea lor în stare de libertate.
În motivarea recursurilor s-a arătat în ce-l privește pe inculpatul că acesta a colaborat cu organele de urmărire penală, nu are antecedente penale și i se poate aplica o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării ei, iar timpul cât a stat în arest preventiv a diminuat rezonanța negativă, astfel că inculpatul poate fi judecat și în stare de libertate.
În ce-l privește pe inculpatul, rezonanța negativă a faptelor s- estompat, iar cu privire la prejudiciu există dubii astfel în temeiul art. 300/2 raportat la art. 160/ C.P.P. se impune judecarea acestuia în stare de libertate.
Curtea de Apel examinând recursurile inculpaților și prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu potrivit art. 385/6 al. 3.C.P.P. constată că acestea sunt nefondate și vor fi respinse, din următoarele considerente:
Potrivit art. 300/2 Cod pr. pen. raportat la art. 160/b alin. 1 și 3.C.P.P. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive și când constată că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere menținerea arestării preventive.
În speță din actele dosarului rezultă că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv faptele pentru care au fost trimiși inculpații în judecată fiind infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, evidențiat atât de modalitatea în care se presupune că au fost săvârșite faptele și de prejudiciu produs, cât și de conduita inculpaților - antecedentele penale în privința inculpatului precum și faptul că inculpații nu au nici o ocupație.
În ceea ce privește durata rezonabilă a măsurii arestării preventive aceasta nu a fost depășită, în raport cu complexitatea cauzei și stadiul procesual al acesteia.
Din perspectiva CEDO, existența unei hotărâri de condamnare nedefinitivă, pronunțate de un tribunal independent, constituie un temei justificat pentru detenția inculpatului.
Întrucât se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților, legal și temeinic Tribunalul Hunedoaraa menținut arestarea preventivă, dând eficiență dispozițiilor art. 136 alin. 1.C.P.P. urmărindu-se a se asigura o bună desfășurare a procesului penal.
Față de cele expuse, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b recursurile C.P.P. inculpaților și vor fi respinse ca nefondate.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. inculpații recurenți vor fi obligați să plătească fiecare suma de câte 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Onorariile pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpați în sumă de câte 100 lei pentru fiecare se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale din 01.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția penală în dosar nr-.
Obligă pe numiții recurenți la plata sumei de câte 180 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 08.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red./tehnored. DG
2 ex/09.10.2009
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda