Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 155/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 155/R/2009
Ședința publică din 17 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Delia Purice
JUDECĂTORI: Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan Președinte Secția Penală
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpata, aflată în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 10 martie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, având ca obiect legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpata, aflată în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prelabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea din oficiu a inculpatei solicită admiterea recursului declarat de inculpată, casarea încheierii penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatei. Temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă. Inculpata are doi copii minori, nu are antecedente penale.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentanta DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj solicită respingerea recursului declarat de inculpată ca nefondat, cu menținerea ca legală și temeinică a hotărârii Tribunalului Maramureș. Apreciază că subzistă în continuare temeiurile prev. de art. 143 proc.pen. rap. la art. 148 lit. f proc.pen. faptele reținute în sarcina inculpatei se sancționează cu pedeapsă mai M de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea de comitere a faptelor. De asemenea subzistă temeiul prev. de art 148 lit. c proc.pen. din convorbirea inculpatei cu numita rezultând că inculpata pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni.
În concluzie, apreciază recursul declarat de inculpată ca nefondat și solicită respingerea acestuia ca atare.
Inculpata, având ultimul cuvânt, susține că s-a reținut greșit că nu a dorit să efectueze testul poligraf. Solicită să fie cercetată în stare de libertate, are doi copii minori. Totodată, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
CURTEA
Prin Încheierea penală din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, s-au espins cererile de revocare a măsurii arestării preventive, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara sau localitatea formulate de inculpata.
În temeiul art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatei (CNP -, fiica lui și, născută la data de 25.02.1973 în B M, județul M, arestată preventiv, aflată în Penitenciarul Baia Mare ) și, în consecință, s-a menținut arestarea preventivă a acesteia.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că rin p. rechizitoriul întocmit de - Biroul teritorial Maramureș la 15 august 2008 în dosar nr. 14/D/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei pentru două infracțiuni de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 și o infracțiune de șantaj prev. de art. 194 din alin. 1.pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
La această instanță s-a format dosarul nr-, în prezent cauza fiind în faza de judecată.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatei, în temeiul art. 3002, 160 pr.pen. și la examinarea cererilor formulate de aceasta, tribunalul a reținut că prin încheierea penală nr. 428 din 30 iulie 2008 Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpatei pe o durată de 29 de zile (30 iulie 2008 - 27 august 2008), în temeiul art. 148 lit. c, d, f pr.pen. reținându-se, în esență, faptul că în perioada 2005 - 2008 aceasta a recrutat mai multe tinere de pe raza jud. M în vederea exploatării lor sexuale atât în România, cât și în Elveția, fiind identificate până în prezent minorele Timea și. În cursul anului 2005 inculpata i-a oferit găzduire minorei Timea pe o perioadă de 1 an în care au ieșit aproape zilnic împreună la stradă pentru a practica prostituția pe B-dul B din B M, toți banii fiindu-i luați de inculpată (cca 10.000 euro) în schimbul găzduirii și a hranei oferite. În luna decembrie 2007 inculpata a recrutat-o pe minora în vârstă de 17 ani pentru a practica prostituția în Elveția, achitându-i contravaloarea transportului, însă autoritățile române de frontieră nu i-au permis să părăsească țara.
S-a mai reținut și faptul că există date în sensul că inculpata a intenționat să își extindă activitatea infracțională întrucât a mai recrutat tinere pentru a le trimite în Anglia în vederea exploatării lor sexuale. Inculpata a mai suferit o condamnare la pedeapsa de 4.000.000 lei amendă pentru infracțiunea de prostituție (708/17.05.2007 a Judecătoriei Baia Mare ), pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetată este mai M de 4 ani închisoare, iar inculpata prezintă pericol concret pentru ordinea publică - fapt care rezultă din modalitatea în care a acționat și din natura și gravitatea faptelor pentru care este cercetată.
Tribunalul a apreciat că și în prezent temeiurile mai sus amintite se mențin astfel că este necesară în continuare privarea de libertate inculpatei.
Fiind trimisă în judecată pentru faptele pentru care a fost arestată preventiv și văzând și ansamblul probelor aflate la dosar, instanța a considerat că, în speță, sunt îndeplinite în continuare cerințele prev. de art. 143.pr.pen. existând indicii care să justifice presupunerea că inculpata a comis faptele pentru care a fost arestată preventiv, respectiv că le-a racolat pe părțile vătămate minore Timea și în vederea practicării prostituției (cea dintâi în România, iar cea de-a doua în Elveția), prima dintre ele ocupându-se cu prostituția în mod efectiv, predându-i banii astfel obținuți inculpatei, iar cea de-a doua acceptându-i propunerea de teamă urmare amenințărilor proferate anterior de inculpată, fiind oprită însă la punctul de frontieră din. De asemenea, există indicii care să justifice presupunerea că aceasta a racolat-o în plus și pe martora căreia i-a promis un loc de muncă ca și dansatoare, însă aceasta fiind minoră a refuzat-o (rechizitoriul vizează în plus față de încheierea de arestare și această presupusă faptă). O analiză detaliată a probelor nu este posibilă în această fază a procesului penal întrucât, în caz contrar, instanța s-ar antepronunța în cauză. Prin urmare, s-a avut în vedere ansamblul probelor aflate la dosar care să-i permită să stabilească existența nu a unor probe certe de vinovăție, ci doar a unor indicii în sensul celor la care se referă art. 143.pr.pen.
Sunt incidente în cauză prev.art. 148 lit. c pr.pen. existând date din care să rezulte presupunerea că inculpata pregătește comiterea de noi fapte de același gen (în acest sens este procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice de la 87 dos. )
Fiind condamnată prin sentința penală nr. 708 din 17 mai 2007 Judecătoriei Baia Mare la pedeapsa de 400 lei amendă pentru infracțiunea de prostituție, se presupune că inculpata a comis cu intenție o nouă infracțiune astfel că cerința prev. de art. 148 lit. d pr.pen. este în continuare îndeplinită.
Și condițiile reglementate în cuprinsul art. 148 lit. f pr.pen. sunt întrunite în continuare întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru faptele pentru care a fost arestată preventiv sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar în raport de natura și de gravitatea presupuselor fapte inculpata prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara nefiind suficientă. Odată cu trecerea unui interval de 7 luni acest pericol nu s-a diminuat în mod semnificativ pentru a se justifica punerea sa în libertate. Durata arestării preventive a inculpatei se încadrează în limitele unui termen rezonabil, iar nesoluționarea cauzei până în prezent nu îi este imputabilă instanței.
Întrucât măsura arestării preventive a inculpatei s-a luat cu respectarea prevederilor legale aflate în vigoare în această materie, iar temeiurile care au stat la baza luării acesteia nu s-au schimbat, s-a constatat că nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 139 alin.2 pr.pen. (care permit revocarea acestei măsuri) astfel că s-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive a inculpatei.
Împotriva acestei hotărâri a formulat în termen legal, recurs, inculpata care a criticat soluția ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, inculpata a învederat faptul că îndeplinește condițiile cerute de lege pentru liberarea sa, nu prezintă pericol pentru ordinea publică astfel că poate fi cercetată în stare de libertate.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, Curtea reține următoarele:
La termenul din 10 martie 2009 instanța de fond,conform obligațiilor ce-i revin conform art.300/2 pr.pen. a procedat la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive,procedând potrivit art.160/b pr.pen.
Conform art.160/b al.3 pr.pen. când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate,instanța dispune,prin încheiere motivată,menținerea arestării preventive.
Din probele administrate până în prezent, rezultă existența unor indicii temeinice că inculpata a comis fapta pentru care este cercetată și anume că în perioada 2005 - 2008 aceasta a recrutat mai multe tinere de pe raza jud. M în vederea exploatării lor sexuale atât în România, cât și în Elveția, fiind identificate până în prezent minorele Timea și. În cursul anului 2005 inculpata i-a oferit găzduire minorei Timea pe o perioadă de 1 an în care au ieșit aproape zilnic împreună la stradă pentru a practica prostituția pe B-dul B din B M, toți banii fiindu-i luați de inculpată (cca 10.000 euro) în schimbul găzduirii și a hranei oferite. În luna decembrie 2007 inculpata a recrutat-o pe minora în vârstă de 17 ani pentru a practica prostituția în Elveția, achitându-i contravaloarea transportului, însă autoritățile române de frontieră nu i-au permis să părăsească țara.
S-a mai reținut și faptul că există date în sensul că inculpata a intenționat să își extindă activitatea infracțională întrucât a mai recrutat tinere pentru a le trimite în Anglia în vederea exploatării lor sexuale. Inculpata a mai suferit o condamnare la pedeapsa de 4.000.000 lei amendă pentru infracțiunea de prostituție (708/17.05.2007 a Judecătoriei Baia Mare ), pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetată este mai M de 4 ani închisoare, iar inculpata prezintă pericol concret pentru ordinea publică - fapt care rezultă din modalitatea în care a acționat și din natura și gravitatea faptelor pentru care este cercetată.
Văzând hotărârea recurată, Curtea constată că în cauză instanța de fond în mod corect a reținut că subzistă în continuare temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri privative de libertate și anume cele prev. de art.148 lit. b, lit. c,d și lit. f C.P.P. fiind necesară pentru o bună desfășurare a urmăririi penale privarea de libertate a acesteia, existând temerea că inculpata ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, că a comis cu intenție o nouă faptă, pedepsită de lege cu închisoare mai M de 4 ani, și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Așa fiind, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul promovat.
Va bliga inculpata să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata născută la 25.02.1973, deținută în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei încheierii din 10 martie 2009 Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.IM
Dact./4ex.
30.03.2009
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan
