Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1676/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2517/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1676
Ședința publică de 16 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
GREFIER - - -
* * * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DICOT - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpați, -, și împotriva încheierii de ședință din 21 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București - Cabinet Individual, în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.58809 emisă de Baroul București - Cabinet Individual, în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat, - și - ambii în stare de arest și asistați de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 131 emisă de Baroul Brașov - Cabinet Individual, în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică și în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat a în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor, recurentul inculpat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul recurentului inculpatavând cuvântul, arată că recursul vizează încheierea de ședință din 21 octombrie 2009 Tribunalului București - Secția I-a Penală, pe care o consideră netemeinică.
Astfel, susține că în art.6 alin.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale se prevede că termenul arestării preventive trebuie să fie la un nivel rezonabil, nivel determinat de anumite criterii impuse de CEDO. Susține că prezenta cauză - în raport de probele administrate - nu este complexă, inculpatul a avut o atitudine sinceră, colaborând cu organele de urmărire penală, care, însă, nu au depus nicio diligență pentru soluționarea cauzei și aflarea adevărului, paralizând orice acțiune a clientului său de a-și exprima dreptul la apărare.
Având în vedere cele arătate mai sus, precum și faptul că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive, cu punerea în libertate a recurentului.
Apărătorul recurentului inculpatavând cuvântul, arată că motivarea încheierii recurate rezultă că nu prezintă relevanță faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră și nu este cunoscut cu antecedente penale. Mai mult, recurentul era minor la data faptei, fiind elev în clasa a XI-a, cu rezultate foarte bune la învățătură - astfel cum rezultă și din referatul de anchetă socială -. În continuare susține că în dosar probele au fost administrate, au fost audiați toți martorii, mai puțin cei sub acoperire, iar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat. Pentru aceste considerente și apreciind că lăsarea în libertate a recurentului nu prezintă pericol pentru ordinea publică, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și revocarea măsurii arestării preventive.
Apărătorul recurentului inculpatsolicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 21 octombrie 2009 - prin care s-a menținut măsura arestării preventive. În susținerea recursului arată că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive - septembrie 2008 -, iar în timpul scurs de la arestare, inculpatul și-a dat seama de gravitatea faptelor comise.
În continuare arată că încheierea recurată nu aduce nimic nou față de cele anterioare, motivarea fiind succintă și reluându-se teze și aspecte din rechizitoriu și din încheierile anterioare, fără a se motiva pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului. Deasemenea, mai arată că recurentul s-a prezentat de bună voie la arestul Secției 19 Poliție la momentul când s-a emis mandatul de arestare, nu este cunoscut cu antecedente penale, provine dintr-o familie organizată, este student, dar nu face parte din grupul organizat, nereținându-se în sarcina sa infracțiunea legată de acest aspect.
Pentru motivele expuse, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive, cu punerea în libertate a inculpatului.
În subsidiar, dacă nu va fi primită această apărare, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligări de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul recurenților inculpați șisolicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
Ca prim argument invocă depășirea perioadei rezonabile în care inculpații pot fi menținuți în stare de arest preventiv, stare ce nu trebuie să se transforme într-o antepedeapsă. Inculpații se află arestați de 1 an și 2 luni și nu se poate imputa acestora depășirea unei perioade rezonabile în care să fie soluționată cauza. Instanța invocă în bloc necesitatea arestului preventiv, nefiind conturat pentru niciunul dintre inculpați care ar fi pericolul concret pe care persoana sa l-ar prezenta în condițiile în care s-ar afla în stare de libertate. În continuarea pledoariei solicită a fi avute în vedere circumstanțele reale ce rezidă din probele administrate în cauză și care vin să contureze nevinovăția celor doi recurenți.
Pe de altă parte, făcând trimitere la dispozițiile art. 136 alin. 8 Cod procedură penală și susține că, din probatoriul administrat, nu rezidă pericolul ca inculpații să încerce să zădărnicească aflarea adevărului, să se sustragă cercetării sau să impieteze, în vreun mod, desfășurarea cercetării judecătorești.
Ca atare, solicită admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive. În subsidiar, dacă nu va fi împărtășit acest punct de vedere, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul recurentului inculpatsolicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul București și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive, cu punerea în libertate a recurentului. Apreciază că perioada petrecută în stare de arest este suficient de lungă, iar lăsat liber, recurentul nu ar impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal, având în vedere că acesta a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă.
Apărătorul recurentului inculpatavând cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive, cu punerea în libertate a inculpatului. În susținerea recursului arată că - în opinia apărării - nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, motivat de faptul că, în dosarul de fond s-au administrat aproape toate probele, nimeni nu a încercat a se sustrage, a zădărnici aflarea adevărului sau a influența martorii. Mai mult decât atât, cel pe care îl apără este învinuit doar de o simplă deținere și nu are legătură decât cu doi dintre inculpați, nu s-a ocupat de vânzarea de droguri, are un loc de muncă stabil și o familie care îl susține.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică. Arată că, Tribunalul București, în mod corect, a constatat - prin raportare la stadiul actual al cercetării judecătorești și la probatoriul administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești - că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați nu s-au modificat și în continuare lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezidă din circumstanțele personale ale recurenților și circumstanțele reale ale comiterii faptelor. Pe de altă parte, Tribunalul București nu putea să aducă nimic nou prin raportare la activitatea infracțională a inculpaților, în condițiile în care aceasta a fost stopată odată cu luarea măsurii arestării preventive.
În ceea ce privește rezonabilitatea termenului, având în vedere complexitatea cauzei și perioada relativ lungă de timp în care s-au făcut cercetări pentru infracțiuni comise în perioada mai-septembrie 2008 pentru o parte din inculpați și respectiv iulie-septembrie 2008 pentru alți inculpați, precum și numărul mare de martori audiați în cauză și necesitatea audierii cu mijloace speciale a martorilor sub acoperire și investigatorilor sub acoperire, rezonabilitatea termenului nu a fost depășită față de activitatea laborioasă a instanței de judecată.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate.
Recurenții inculpați, șiavând ultimul cuvânt pe rând, arată că sunt de acord cu susținerile apărătorilor și doresc a fi judecați în stare de libertate.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, regretă fapta comisă, arată că are 18 ani, s-a lăsat influențat de anturaj și solicită a fi judecat în stare de libertate pentru a-și putea continua studiile.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, lasă la aprecierea Curții soluția ce o va pronunța.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând, asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 21.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a penală în dosarul nr-, în baza art.160/b alin.3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților, -, și.
În temeiul art. 300/2 Cod procedură penală, s-a constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpații, și este legală și temeinică.
În baza art. 139 al. 1.C.P.P. s-au respins ca neîntemeiate cererile inculpaților,
,
,
, și, de înlocuire a
măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
În baza art.160/b al. 3.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive inculpaților:, zis "", fiul lui, născut la data de 18.05.1985 în B, domiciliat în B,-,.51,. A,.4,.25, sector 6, CNP - -, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.l95/UP/25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală,, zis "", fiul lui și -, născut la data de 12.06.1991, în B, domiciliat în B,-, scara C, etaj 2,. 5, sector 3, CNP - -, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.200//25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală,-,fiica lui și, născută la data de 24.04.1984 în B, jud. I, domiciliată în B, Șos. B-T, nr.37, -. C,.3,. 15, jud. I și în B,-,.8,. l,.6,.83, sector 6, CNP - -, arestată în baza mandatului de arestare preventivă nr. 19 l/UP/25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală,, zis "", fiul lui și, născut la data de 01.05.1988, în B, domiciliat în B,-, - scara 2, etaj 3,. 17, sector 4, ffl în B,-, bloc 99, scara 1,.44, sector 6, CNP - -, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.l88//25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală,, zis "", fiul lui și, născut la data de 21.03.1988, în B, domiciliat în B,-, bloc 42, scara C, etaj 4,.45, sector 6, CNP--, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.194/UP/25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală, fiul lui și, născut la data de 09.02.1970, în B, domiciliat în B,-, sector 6, CNP - -, arestat în baza mandatului de arestare preventiv nr. 199/UP/25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală,, zis "",fiul lui - și, născut la data de 25.05.1983, în B, domiciliat în Municipiul Curtea de A,-, județul A, în B,-, - scara 1, etaj 2,. 14, sector 6, CNP- -, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.l89//25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală,,fiul lui și, născut la data de 27.10.1977 în B, domiciliat în B, - -, nr.48,.4,. E,.3,. 152, sector 6, CNP - -, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 196/UP/25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală,, zis "", fiul lui și, născut la data de 05.09.1977 în B, domiciliat în B,-, - scara A, etaj 10,.41, sector 6 și în B, - - cu, nr.3A, - A, scara 2,.65, sector 6, CNP - -, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.197/UP/25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală,, zis "", fiul lui și, născut la data de 16.10.1981, în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în B,-, - scara A, etaj 6,.26, sector 5, CNP--, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.198/UP/25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală, zis " ", fiul lui G și, născut la data de 19.01.1988, în B, domiciliat în B,-, sector 1, CNP--, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.193/UP/25.09.2008,emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală,AN, zis "", fiul lui și, născut la data de 08.12.1982, în B, domiciliat în B,-, bloc 8, scara 1, etaj 2,.12,sector 6, CNP - -, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.l90//25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală,zis "",fiul lui - și
, născut la data de 17.12.1987 în B, domiciliat în B, str.
- -, nr.17,.143,. l,.5,.33, sector 4, CNP - -,
arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.l92/UP/25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală și, zis "", fiul lui și, născut la data de 23.02.1977, în B, domiciliat în B,-, bloc 5, se. C,.5,.92, sector 6,. în. B - V,-, județul G, CNP - -, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 187//25.09.2008, emis de Tribunalul București, Secția I-a Penală.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă cu respectarea art. 149/1 Cod procedură penală și cu îndeplinirea cerinței prevăzute de art. 68/1 Cod procedură penală în referire la art. 143 Cod procedură penală, respectiv există probe/indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele de care sunt acuzați.
1. Instanța de fond a constatat că, la acest moment, cu privire la inculpatul, s-a reținut că în perioada august - septembrie 2008 vândut diverse cantități de droguri către alte persoane, iar în data de 06.09.2008, împreună cu inculpata, a vândut colaboratorului cu nume de cod " -" 20 comprimate ecstasy, cu ocazia percheziției domiciliare fiind găsite în posesia inculpatului fragmente vegetale de canabis deținute în vederea consumului propriu.
Se mențin argumentele avute în vedere de Tribunal cu ocazia ultimei aprecieri asupra măsurii arestării preventive a acestui inculpat, cu privire la întrunirea exigențelor art. 143 al. 1 Cod procedură penală, ce sunt relevate de materialul probator administrat în faza urmăririi penale și a cercetării judecătorești până în acest moment, material din care trebuie reținute în privința acestui inculpat declarațiile colaboratorului sub acoperire -, procesul-verbal de transcriere a interceptărilor audio în mediul ambiental efectuate în data de 06.08,2008 cât si mențiunile procesului-verbal de percheziție domiciliară din data de 24.09 2008 din care rezultă că în camera ocupată de inculpat se aflau fragmente de cannabis în cantitate de 0,24.
Deși inculpatul susține că nu este decât consumator de droguri și nu a comercializat vreodată astfel de substanțe, Tribunalul a apreciat că la acest moment procesual probele existente cu privire la tranzacția din data de 06.08.2009, la care s-a făcut referire mai sus, constituie indicii temeinice și concludente de natură a crea suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis faptele ce i se impută.
S-a apreciat că și la acest moment s-au menținut în privința acestui inculpat temeiurile avute în vedere la luarea inițială a măsurii, respectiv condițiile prevăzute cumulativ de art. 148 lit. f Cod procedură penală, atât condiția limitei de pedeapsă, mai mare de 4 ani, în privința fiecăreia dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, cât si condiția pericolului social, pe care îl reprezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a acestuia.
Tribunalul a avut în vedere mai întâi gravitatea pericolului social generic al infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, respectiv infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată și deținere de droguri în vederea consumul propriu, gravitate relevată atât de frecvența infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc comise în Municipiul B, numărul mare de astfel de infracțiuni aflat pe rolul instanțelor de judecată fiind deosebit de grăitor, cât și urmările grave pe care astfel de infracțiuni le produc asupra fiecărui consumator, aspecte ce reclamă și un tratament juridic ferm să descurajeze potențialii traficanți.
Aceste remarci generale reținute și în încheierile anterioare sunt argumente ce nu se modifică cu trecerea timpului, fiind astfel firesc, contrar argumentelor apărării, să fie avute în vedere la fiecare moment la care Tribunalul a apreciat asupra măsurii arestării preventive a acestui inculpat, distincția cu privire la pericolul social concret urmând a fi dată, în completare, de datele personale ale inculpatului și modalitatea concretă în care s-a desfășurat în cazul acestuia activitatea infracțională, un argument important în acest proces de apreciere urmând a fi mai ales perioada de timp petrecută deja de inculpat în stare de arest.
În acest demers, tribunalul a avut în vedere amploarea activității infracționale a acestui inculpat, faptul că era cunoscut în mediile specifice ca unul dintre furnizorii obișnuiți de droguri, împrejurarea că a acționat într-o manieră coordonată cu ceilalți membri ai grupării infracționale, toate aceste circumstanțe dând un caracter grav faptelor comise de acesta.
S-a apreciat că și la acest moment procesual perioada în care inculpatul s-a aflat în stare de arest își păstrează termenul rezonabil, criteriile statuate de Curtea europeană pentru aprecierea acestui caracter, și care nu stabilesc nici o durată fixă și nici o limită maximă a acestei perioade, criterii precum gravitatea faptelor, complexitatea cauzei, dimensiunea grupul procesual, necesitatea completării și finalizării cercetării judecătorești conducând la concluzia că și din acest punct de vedere sunt respectate exigențele dezvoltate de practica CEDO în raport de durata rezonabilă a perioadei petrecute în arest preventiv.
Din perspectiva elementelor expuse anterior, s-a apreciat că luarea unei măsuri neprivative de libertate nu poate servi bunei desfășurări a instrucției penale, motiv pentru care a respins cererea formulată de inculpat în baza art. 139 al. 1 Cod procedură penală, de înlocuire a stării de arest cu obligarea de a nu părăsi localitatea, ca neîntemeiată.
2. În sarcina inculpatului s-a reținut că, în perioada mai-septembrie 2008, vândut diferite cantități de substanțe stupefiante către diverse persoane în cadrul unui grup infracțional organizat, iar în data de 22.05.2008 a vândut 0,52 grame colaboratorului sub acoperire cu nume de cod, iar în data de 15.08.2008 a vândut colaboratorului cu nume de cod - 10 comprimate ecstasy, iar în data de 25.05.2008 a fost depistat deținând cantitatea de 3,08 rezină de cannabis în vederea consumului propriu.
Ca și la ultimul termen la care a fost discutată starea de arest, Tribunalul a apreciat că și în privința acestui inculpat sunt îndeplinite exigențele art.143 al. 1 Cod procedură penală, materialul probator administrat până în prezent, respectiv declarațiile colaboratorilor sub acoperire cu nume de cod și -, procesul - verbal de constatare întocmit la data de 25.05.2008, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică, declarațiile inculpatului ce a recunoscut că furniza acestei inculpat diverse cantități de droguri cât și declarațiile inițiale de recunoaștere ale inculpatului, care a recunoscut în cursul urmăririi penale că, începând cu primăvara anului 2008, început să vândă droguri pe care le procura în cea mai mare parte de la inculpatul, dar și de la inculpatul, iar ocazional consuma droguri, furnizând indicii temeinice în sensul susținerii învinuirii aduse inculpatului la acest moment.
A apreciat în continuare că s-au menținut temeiurile avute în vedere la luarea inițială a măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, la aprecierea condiției pericolului social Tribunalul a avut în vedere în primul rând, ca și în cazul inculpatului precedent, gravitatea pericolului social generic al infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, respectiv infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată și deținere de droguri în vederea consumul propriu, gravitate relevată atât de frecvența infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc comise în Municipiul B, numărul mare de astfel de infracțiuni aflat pe rolul instanțelor de judecată fiind deosebit de grăitor, cât și urmările grave pe care astfel de infracțiuni le produc asupra fiecărui consumator.
Aceste aprecieri sunt confirmate și de condițiile concrete în care acest inculpat a acționat, în cadrul unui grup organizat, pe o perioadă apreciabilă de timp una din consecințele faptei sale, urmărită sau nu, fiind dezvoltarea unei veritabile rețele de traficanți de droguri pe raza mun. B, în acest sens tribunalul reținând că există indicii concrete că inculpatul a acționat în cadrul unui grup infracțional organizat în sensul art. art.7 al. l și 3 din Legea nr. 39/2003.
inculpatului nu este înlăturată și nici diminuată de ipoteza învederată de acesta (dar încă nesusținută de un material probator solid), în sensul că ar fi fost constrâns la această activitate de un anumit G sau, întrucât chiar din relatările inculpatului rezultă că inculpatul avea posibilitatea să evite sau să se sustragă acestei presupuse constrângeri, chiar prin denunțarea persoanei în cauză autorităților, însă inculpatul a ales să nu procedeze astfel, asumându-și în cunoștință de cauză caracterul ilicit al activității sale.
Această concluzie nu este modificată de datele personale ale inculpatul, întrucât elemente precum lipsa antecedentelor penale sau poziția procesuală sinceră nu au o relevanță suficientă pentru a putea contrabalansa gravitatea activității infracționale a acestui inculpat, astfel de elemente trebuind de altfel să fie numai expresia unei normalități juridice (fiind firesc ca persoanele în general să nu fie cunoscute cu antecedente penale și să aibă o atitudine sinceră în fața autorităților ).
În ceea ce privește starea de minoritate, aceasta nu îl disculpă pe inculpat și nu reduce pericolul social pe care îl prezintă, fiind evident că această stare nu l-a împiedicat să se manifeste contrar legii penale, la momentul faptelor fiind aproape de majorat și de altfel deținând date complete și o educație suficient de conturată pentru a percepe clar semnificația actelor sale.
În ceea ce privește perioada petrecută în arest preventiv, Tribunalul a apreciat că, în raport de datele concrete ale cauzei, întinderea și amploarea activității infracționale, complexitatea cauzei, stadiul cercetării judecătorești, timpul petrecut în arest preventiv nu depășește limita termenului rezonabil din perspectiva art.5 al Convenției (în acest sens Tribunalul a reținut de asemenea că jurisprudența Curții nu stabilește niciun termen fix și nicio limită maximă a acestei perioade, ci numai anumite criterii în funcție de care instanțele naționale să aprecieze asupra caracterului rezonabil, aspect care așadar rămâne la aprecierea suverană a judecătorului național).
Și în privința acestui inculpat a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, întrucât o astfel de măsură neprivativă de libertate nu este aptă să garanteze buna desfășurare a procesului penal.
3. În privința inculpatei, s-a reținut în fapt că în perioada mai-septembrie 2008 vândut diverse cantități de substanțe stupefiante către diverse persoane în cadrul unui grup infracțional organizat, iar în data de 16.07.2008 a vândut colaboratorului cu nume de cod - 10 comprimate ecstasy, iar în data de 6.08.2008, împreună cu numitul, a vândut aceluiași colaborator 20 de comprimate ecstasy, iar în data de 27.06.2008 a vândut numitei 56 comprimate ecstasy.
Tribunalul a reluat argumentația anterioară cu privire la existența indiciilor temeinice și concludente în susținerea învinuirilor aduse, în conformitate cu art. 143 al. 1 Cod procedură penală și a avut în vedere în acest sens declarațiile colaboratorului cu nume de cod - în legătură cu tranzacțiile din data de 16.07.2008 și data de 06.08.2008, precum și mențiunile procesului - verbal de percheziție corporală și declarațiile numitei, din care a rezultat că inculpata a vândut acesteia cantitatea de 6 comprimate conținând, și declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale care o indică pe această inculpată ca fiind unul din furnizorii obișnuiți de substanțe stupefiante, dar și declarațiile inculpatului ce a recunoscut că furniza acestei inculpate diverse cantități de droguri.
Aceste indicii nu sunt înlăturate, cel puțin la acest moment procesual, de revenirile inculpaților, inclusiv ale inculpatei în cauză, asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale, și nici de mărturiile nesigure ale martorelor I și, reveniri ce nu au fost sprijinite de motive temeinice și a căror sinceritate, cel puțin la acest moment, ridică anumite semne de întrebare.
Și în privința acestei inculpate s-au menținut condițiile prevăzute de art. 148 lit.f Cod procedură penală avute în vedere la luarea inițială a măsurii arestării preventive, la aprecierea condiției pericolului social pe care lăsarea în libertate a inculpatei ar reprezenta-o pentru ordinea publică Tribunalul având în vedere în primul rând gravitatea pericolului social generic al infracțiunilor reținute în sarcina sa, respectiv infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată și apartenență la un grup infracțional organizat, frecvența infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc comise în Municipiul B, cât și urmările grave pe care astfel de infracțiuni le produc asupra fiecărui consumator.
S-a apreciat apoi că împrejurările concrete în care inculpata a desfășurat activitatea infracțională, perioada mare de timp, numărul mare al actelor materiale cu privire la care există indicii și caracterul organizat în care inculpata a realizat activitatea de trafic de droguri în formă continuată, aceasta acționând în cadrul unui grup infracțional organizat în sensul art.7 al. l și 3 din Legea nr.39/2003, impregnează o gravitate concretă deosebit de ridicată a activității infracționale a inculpatei.
Datele sale personale, anume lipsa antecedentelor penale, faptul că are studii universitare, a avut un loc de muncă bine recompensat bănește, o activitate profesională de succes, date ce ar recomanda-o ca o persoană valoroasă pentru societate, sunt contrabalansate de gravitatea activității infracționale pe linia traficului de droguri, activitate pe care inculpata nu și-o însușește, condiții în care tocmai educația superioară, premizele de care inculpata beneficia pentru a se comporta ca o persoană cel puțin responsabilă socialmente, să poată fi interpretate ca jucând în detrimentul inculpatei, care nu beneficiază de nici o scuză valabilă obiectiv sau subiectiv pentru implicarea într-o atare activitate.
S-a apreciat că perioada de arest preventiv de până la acest moment se înscrie în exigențele jurisprudenței dezvoltate de C din perspectiva art. 5 al convenției, complexitatea cauzei, necesitatea finalizării cercetării judecătorești, și nu în ultimul rând gravitatea concretă a faptelor deduse judecății justificând concluzia că durata arestării preventive își menține caracterul rezonabil.
Pentru aceleași argumente a respins cererea inculpatei de înlocuire măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, o atare măsură nefiind aptă să garanteze buna desfășurare a procesului penal.
4. Cu privire la inculpatul, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată cu respectarea art.149/1 Cod procedură penală, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.68/1 Cod procedură penală cu referire la art.143 Cod procedură penală, coroborat cu art.148 alin. l lit. f Cod procedură penală.
Deasemenea, Tribunalul a reținut că, și la acest moment procesual, existăindicii temeinice,în sensul cerut de art. 143 alin. l Cod procedură penală, în referire la art. 68/1 Cod procedură penală, respectiv date din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile de care este acuzat.
Respectivele date sunt furnizate de următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești: declarațiile inculpatului, date ulterior formulării unui denunț împotriva inculpatului, procesele-verbale de transcriere a interceptărilor audio în mediul ambiental din data de 24.09.2008, toate acestea relevând suficiente indicii concludente în sprijinul învinuirilor aduse acestui inculpat prin actul de sesizare.
S-au menținut argumentele de la termenele anterioare, în sensul că declarațiile inculpatului de negare a învinuirilor, date în cursul cercetării judecătorești, sau declarațiile nesigure ale martorului asistent nu diminuează, cel puțin la acest moment procesual, valoarea probatorie a probelor administrate în cursul urmăririi penale, aceste indicii temeinice fiind susținute și de declarațiile inculpatului, care sunt constante în sensul incriminării acestui inculpat.
Și la acest moment procesual, în privința inculpatului, trimis în judecată în stare de arest preventiv, s-au menținut temeiurile avute în vedere la luarea inițială a măsurii arestării preventive împotriva sa, prevăzute de art.148 lit. f Cod procedură penală, fiind întrunite condițiile cumulativ prevăzute de acest text de lege, atât condiția limitei de pedeapsă, mai mare de 4 ani, în privința infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, cât și condiția pericolului social, pe care îl reprezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a acestui inculpat.
Pentru a reține îndeplinirea condițiilor privitoare la existența unui pericol social concret al lăsării în libertate a inculpatului, Tribunalul a avut în vedere mai întâi gravitatea pericolului social generic al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, respectiv infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, având în vedere că nu poate fi ignorată periculozitatea extremă a unor astfel de activități infracționale, în contextul frecvenței notabile a infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc comise în Municipiul B, numărul mare de astfel de infracțiuni aflat pe rolul instanțelor de judecată fiind grăitor în acest sens. Este de asemenea cert că urmarea pe care o produce asupra fiecărui consumator drogul de mare risc în discuție (heroina) reclamă un tratament juridic care să descurajeze potențialii traficanți.
S-a avut în vedere, de asemenea, și împrejurările concrete în care inculpatul a comis infracțiunea reținută în sarcina sa, cantitățile deosebit de mari de comprimate ecstasy tranzacționate către inculpatul, aspect ce înlătură ipoteza că inculpatul ar fi acționat de manieră întâmplătoare, existând indicii temeinice că acesta era o persoană la care se putea apela pentru tranzacționarea unor cantități mari de droguri.
Ca atare, s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă la acest moment procesual un pericol concret pentru ordinea publică în condițiile în care inculpatul furniza droguri inculpaților din eșalonul doi al grupării în mod separat, având o capacitate semnificativă de comercializare a substanțelor stupefiante.
S-a reținut că inculpatul nu a formulat cerere expresă de înlocuire a măsurii arestării preventive conform art.139 al. 1 Cod procedură penală însă analizând din oficiu posibilitatea de a lua față de acest inculpat o măsură preventivă mai blândă. Tribunalul a constatat că gradul de pericol social al inculpatului, gravitatea faptei, și necesitatea asigurării bunei administrări a cauzei nu justifică o eventuală măsură preventivă neprivativă de libertate.
S-a apreciat că perioada arestului preventiv până la acest moment se circumscrie criteriilor stabilite de Curtea europeană în toată jurisprudența sa inclusiv cauza Teixeira de castro și se circumscrie din perspectiva criteriilor avute în vedere de C noțiunii de durată rezonabilă.
5. În privința inculpatului, s-a reținut în fapt că, în perioada iulie-septembrie 2008, vândut diferite cantități de droguri către diverși consumatori și a depozitat pentru inculpatul substanțe stupefiante, de la inculpat fiind astfel ridicate cantitățile de 0,76, 0,16 canabis și 50 comprimate ecstasy, reținându-se și că inculpatul a deținut cantitatea de 1,09 grame cocaină în vederea consumului propriu.
Tribunalul a constatat că în privința acestui inculpat sunt întrunite exigențele art.143 al.1 Cod procedură penală, întrucât situația de fapt reținută în sarcina inculpatului este susținută la acest moment procesual de indicii temeinice și concludente, Tribunalul având astfel în vedere procesele-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice dintre acest inculpat și inculpatul, din care a rezultat că cel dintâi dădea indicații exprese inculpatului pentru ca acesta să ridice drogurile depozitate într-un spațiu special amenajat din scara blocului, ce se coroborează cu mențiunile proceselor-verbale de percheziție.
În ceea ce privește declarațiile date la termenul de judecată din data de 25.06.2009 de către inculpatul, prin care a revenit asupra relatărilor inițiale cu privire la activitățile, pe linie de trafic de droguri, ale inculpaților și, Tribunalul a constatat că această schimbare de poziție procesuală este nemotivată, mai ales în condițiile în care declarațiile date la urmărire penală sunt deosebit de detaliate și exprimă o mai mare siguranță decât ultimele declarații.
Și la acest moment procesual se mențin temeiurile avute în vedere la luarea inițială a măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, sub aspectul condiției pericolului social Tribunalul luând în considerare alături de gravitatea generică sporită a infracțiunilor reținute în sarcina acestui inculpat, cu referire la care facem trimitere la paragrafele anterioare, și gravitatea concretă a activității infracționale a inculpatului, relevate de modalitatea concretă de comitere, perioada mare de timp pe care a fost desfășurată, împrejurarea că se afla în legătură directă cu cel puțin unul dintre membrii unui grup infracțional organizat, că a depus un efort apreciabil pentru a ascunde droguri pentru inculpatul, ajutându-l astfel pe acesta în operațiunile de trafic, activitate ce era de altfel bine cunoscută de colocatarii blocului, ceea ce imprimă un plus de gravitate activității infracționale desfășurată de acest inculpat, care prin această modalitate de a acționa a creat și o stare acută de nesiguranță vecinilor, activitatea de a ascunde droguri în locuri ce se află și la îndemâna altor persoane neputând fi percepută de persoanele oneste ca o împrejurare firească, de normalitate, ci dimpotrivă, ca una de natură a alarma persoanele ce aveau cunoștință de astfel de fapte.
S-a apreciat că pentru aceste argumente se impune respingerea ca neîntemeiată a solicitării acestui inculpat de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, o astfel de măsură mai blândă nefiind aptă la acest moment procesual să asigure o bună administrare a procesului penal.
S-a apreciat că durata arestării preventive se circumscrie și în privința acestui inculpat duratei rezonabile astfel cum este conturată de practica curții europene, pentru aceleași argumente precum cele expuse în cazul inculpaților menționați anterior.
6. În privința inculpatului, s-a reținut în fapt că, în perioada iulie-septembrie 2008, vândut diferite cantități de droguri, comprimate ecstasy și cocaină, către diverși consumatori, și a finanțat cumpărarea de către inculpatul a cantității de 200 cocaină, drog introdus pe teritoriul țării de către, iar la începutul lunii septembrie 2008 vândut inculpatului cantitatea de 4 cocaină, fapte încadrate în dispozițiile art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 10 din aceeași lege.
Sunt întrunite exigențele art. 143 al. 1 Cod procedură penală întrucât în sprijinul învinuirilor aduse acestui inculpat sunt declarațiile date în calitate de martor de către numitul, în cursul urmăririi penale, cât și declarațiile inculpatului, ce au relatat în mod similar că cel dintâi a achiziționat, la solicitarea inculpatului, cantități de droguri, contravaloarea fiecăruia din transporturile de droguri efectuate de numitul fiind suportată de către inculpatul.
Tribunalul a făcut referire încă o dată și la declarația dată de către inculpat cu ocazia audierii sale în fața Tribunalului, care, deși nu a recunoscut învinuirea adusă, a admis că a dat inculpatului o sumă de bani împrumut, cunoscând că returnarea acestei sume de bani nu era oricum posibilă, decât în urma realizării unor vânzări de droguri, ocupație a inculpatului pe care inculpatul o cunoștea foarte bine.
Inculpatul a recunoscut și faptul vânzării către inculpatul a cantității de 4 cocaină, găsită asupra acestuia din urmă cu ocazia percheziției domiciliare, la rândul său inculpatul indicând în calitate de vânzător pe inculpatul.
În privința acestui inculpat, declarațiile inculpatului sunt foarte clare, acesta specificând, în același mod ca la urmărirea penală, că inculpatul i-a remis suma de 6000 de euro pentru achiziționarea ultimei cantități de droguri.
În ceea ce privește temeiurile avute în vedere la luarea inițială a măsurii, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, Tribunalul a constatat că acestea se mențin și la acest termen de judecată, în sprijinul acestei concluzii fiind gravitatea socială generică a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, gravitate pe care Tribunalul a apreciat-o ca deosebit de ridicată pentru argumentele arătate anterior, în plus remarcând că inculpatul a avut o contribuție esențială în sprijinirea inculpatului de a aduce în țară o cantitate mare de droguri, în scopul redistribuirii, în lipsa sprijinului financiar al inculpatului o astfel de operațiune neputând avea loc.
S-a apreciat de asemenea că această contribuție a inculpatului pare să fi avut un caracter esențial, concluzia ce rezultă din actele dosarului fiind aceea că în lipsa sprijinului material al acestui inculpat introducerea în țară a ultimei cantități de droguri nu era posibilă, deosebit de relevant fiind și că acest inculpat a făcut legătura inculpatului cu traficantul, ceea ce poate conduce la concluzia că implicarea inculpatului pe linia traficului de droguri era una de durată și data de o perioadă apreciabilă.
S-au menținut și în privința acestui inculpat argumentele expuse anterior cu privire la caracterului rezonabil al perioadei de arest preventiv de până la acest moment, argumente pe care tribunalul nu le-a mai reluat.
Se impune, pentru motivele arătate mai sus, respingerea ca neîntemeiată a cererii formulate și de acest inculpat de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, o astfel de măsură neavând aptitudinea să garanteze o bună desfășurare a procesului penal.
7. În ceea ce privește pe inculpatul, în sarcina acestuia s-a reținut în fapt că, în data de 06.05.2008, a vândut colaboratorului cu nume de cod 19 comprimate ecstasy, iar în data de 13.05.2008 a intermediat vânzarea către investigatorul cu nume de cod a unui număr de 297 comprimate ecstasy.
. aduse sunt susținute de materialul probator administrat, respectiv declarațiile colaboratorilor sub acoperire și declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, astfel încât a reținut și în privința acestui inculpat întrunirea exigențelor art. 143 al. 1 Cod procedură penală.
S-a constatat că se mențin și la acest moment procesual temeiurile avute în vedere la luarea inițială a măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Pentru a reține îndeplinirea condiției referitoare la pericolul social pe care 1-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Tribunalul a avut în vedere numărul actelor materiale reținute în sarcina inculpatului, faptul că prin activitatea sa a sprijinit o activitate infracțională mai largă, în plus acesta fiind în legătură cu alți membri ai grupării infracționale ce face obiectul cauzei, condiții în care activitatea acestuia nu poate fi considerată izolată sau întâmplătoare.
S-a reținut și în privința acestui inculpat că, în condițiile în care activitatea sa concretă este suficient de gravă pentru a justifica concluzia că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, faptul că cel puțin aparent alți inculpați s-au remarcat printr-o activitate infracțională mai amplă, nu este un argument ce ar putea fi reținut în favoarea acestui inculpat, o atare analiză neputând fi făcută prin comparație.
Pentru aceleași motive, a respins ca neîntemeiată cererea acestui inculpat de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, o măsură preventivă neprivativă de libertate neputând fi suficientă în acest caz pentru a asigura buna desfășurare a cauzei.
S-au menținut și în privința acestui inculpat argumentele expuse anterior cu privire la caracterului rezonabil al perioadei de arest preventiv de până la acest moment care facem trimitere.
Așadar, constatând că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, în baza art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, a respins, ca neîntemeiate, cererile inculpaților, și, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, apreciind că luarea acestei măsuri nu servește bunei administrări a cauzei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.3002Cod procedură penală, a constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpații, și este legală și temeinică, iar în baza art. 160 alin. 3.proc.pen. va menține măsura arestării preventive a acestora.
S-a reținut că inculpații a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, reținându-se că, în septembrie 2008, i-a vândut inculpatului 700 comprimate ecstasy, 434 comprimate din acestea fiind găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuate de către organele de poliție la locuința acestuia din urmă iar în data de 25.09.2008 a fost depistat deținând un număr de 890 comprimate, în perioada mai-septembrie 2008 vândut diferite cantități de substanțe stupefiante către diverse persoane în cadrul unui grup infracțional organizat, iar în data de 22.05.2008 a vândut 0,52 gr colaboratorului sub acoperire cu nume de cod, iar în data de 15.08.2008 a vândut colaboratorului cu nume de cod - 10 comprimate ecstasy, iar în data de 25.05.2008 a fost depistat deținând cantitatea de 3,08 gr rezină de cannabis în vederea consumului propriu, -în perioada august-septembrie 2008 vândut diverse cantități de droguri către alte persoane, iar în data de 06.09.2008 împreună cu inculpata, a vândut colaboratorului cu nume de cod " -" 20 comprimate ecstasy, cu ocazia percheziției domiciliare fiind găsite în posesia inculpatului fragmente vegetale de canabis deținute în vederea consumului propriu, - s-a reținut în fapt că în perioada mai-septembrie 2008 vândut diverse cantități de substanțe stupefiante către diverse persoane în cadrul unui grup infracțional organizat, iar în data de 16.07.2008 a vândut colaboratorului cu nume de cod - 10 comprimate ecstasy, iar în data de 6.08.2008, împreună cu numitul a vândut aceluiași colaborator 20 de comprimate exstasy, iar în data de 27.06.2008 a vândut numitei 56 comprimate ecstasy, - în data de 06.05.2008, a vândut colaboratorului cu nume de cod 19 comprimate ecstasy, iar în data de 13.05.2008 a intermediat vânzarea către investigatorul cu nume de cod a unui număr de 297 comprimate ecstasy, - în perioada iulie-septembrie 2008, vândut diferite cantități de droguri, comprimate ecstasy și cocaină, către diverși consumatori și a finanțat cumpărarea de către inculpatul a cantității de 200 cocaină, drog introdus pe teritoriul țării de către, iar la începutul lunii septembrie 2008 vândut inculpatului cantitatea de 4 cocaină, - în perioada iulie-septembrie 2008, vândut diferite cantități de droguri către diverși consumatori și a depozitat pentru inculpatul susbstanțe stupefiante, de la inculpat fiind astfel ridicate cantitățile de 0,76, 0,16 canabis și 50 comprimate ecstasy, reținându-se că inculpatul a deținut cantitatea de 1,09 cocaină în vedere consumului propriu.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, -, și
Recurentul inculpata criticat încheierea de ședință din 21 octombrie 2009 Tribunalului București - Secția I-a Penală, pentru netemeinicie, susținând că în art.6 alin.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale se prevede că termenul arestării preventive trebuie să fie la un nivel rezonabil, nivel determinat de anumite criterii impuse de CEDO. A susținut că prezenta cauză - în raport de probele administrate - nu este complexă, inculpatul a avut o atitudine sinceră, colaborând cu organele de urmărire penală, care, însă, nu au depus nicio diligență pentru soluționarea cauzei și aflarea adevărului, paralizând orice acțiune a clientului său de a-și exprima dreptul la apărare.
Având în vedere cele arătate mai sus, precum și faptul că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, s-a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, cu punerea în libertate a recurentului.
Recurentul inculpata arătat că din motivarea încheierii recurate rezultă că nu prezintă relevanță faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră și nu este cunoscut cu antecedente penale. Mai mult, recurentul era minor la data faptei, fiind elev în clasa a XI-a, cu rezultate foarte bune la învățătură - astfel cum rezultă și din referatul de anchetă socială. În continuare, a susținut că, în dosar, probele au fost administrate, au fost audiați toți martorii, mai puțin cei sub acoperire, iar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat. Pentru aceste considerente și apreciind că lăsarea în libertate a recurentului nu prezintă pericol pentru ordinea publică, s-a solicitat revocarea măsurii arestării preventive.
Recurentul inculpata arătat că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive - septembrie 2008 -, iar în timpul scurs de la arestare, inculpatul și-a dat seama de gravitatea faptelor comise.
A arătat că încheierea recurată nu aduce nimic nou față de cele anterioare, motivarea fiind succintă și reluându-se teze și aspecte din rechizitoriu și din încheierile anterioare, fără a se motiva pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului. Deasemenea, s-a mai arătat că recurentul s-a prezentat de bună voie la arestul Secției 19 Poliție la momentul când s-a emis mandatul de arestare, nu este cunoscut cu antecedente penale, provine dintr-o familie organizată, este student, dar nu face parte din grupul organizat, nereținându-se în sarcina sa infracțiunea legată de acest aspect, motive pentru care, s-a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, cu punerea în libertate a inculpatului.
În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligări de a nu părăsi localitatea.
Recurenții-inculpați șiau solicitat revocarea măsurii arestării preventive, ca prim argument, invocând depășirea perioadei rezonabile în care inculpații pot fi menținuți în stare de arest preventiv, stare ce nu trebuie să se transforme într-o antepedeapsă.
Au arătat inculpații împrejurarea că se află arestați de 1 an și 2 luni și nu se poate imputa acestora depășirea unei perioade rezonabile în care să fie soluționată cauza. Instanța invocă în bloc necesitatea arestului preventiv, nefiind conturat pentru niciunul dintre inculpați care ar fi pericolul concret pe care persoana sa l-ar prezenta în condițiile în care s-ar afla în stare de libertate. S-a solicitat a fi avute în vedere circumstanțele reale ce rezidă din probele administrate în cauză și care vin să contureze nevinovăția celor doi recurenți.
Pe de altă parte, făcând trimitere la dispozițiile art. 136 alin. 8 Cod procedură penală s-a susținut că, din probatoriul administrat, nu rezidă pericolul ca inculpații să încerce să zădărnicească aflarea adevărului, să se sustragă cercetării sau să impieteze, în vreun mod, desfășurarea cercetării judecătorești.
În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Recurentul inculpata solicitat revocarea măsurii arestării preventive, cu punerea sa în stare de libertate, apreciind că perioada petrecută în stare de arest este suficient de lungă, iar lăsat liber, recurentul nu ar impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal, având în vedere că acesta a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă.
Recurentul inculpata solicitat revocarea măsurii arestării preventive, cu punerea sa în stare de libertate, motivat de faptul că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, întrucât, în dosarul de fond s-au administrat aproape toate probele, nimeni nu a încercat a se sustrage, a zădărnici aflarea adevărului sau a influența martorii. Mai mult decât atât, inculpatul este învinuit doar de o simplă deținere și nu are legătură decât cu doi dintre inculpați, nu s-a ocupat de vânzarea de droguri, are un loc de muncă stabil și o familie care îl susține.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursurile ca nefondate, în considerarea următoarelor argumente:
În cauză, există indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina acestora prin actul de sesizare a instanței, având în vedere probele administrate pe parcursul procesului penal până în prezent, relevante în acest sens fiind:
În cazul inculpatului, Curtea reține declarațiile colaboratorului sub acoperire cu nume de cod " -", procesul-verbal de transcriere a interceptărilor audio în mediul ambiental efectuate în data de 06.08.2008, cât și mențiunile procesului-verbal de percheziție domiciliară din data de 24.09.2008 din care rezultă că, în camera ocupată de inculpat, se aflau fragmente de cannabis în cantitate de 0,24.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, Curtea are în vedere declarațiile colaboratorilor sub acoperire cu nume de cod " " și " -", procesul - verbal de constatare întocmit la data de 25.05.2008, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică, declarațiile inculpatului ce a recunoscut că furniza acestei inculpat diverse cantități de droguri, cât și declarațiile inițiale de recunoaștere ale inculpatului, care a precizat, în cursul urmăririi penale, că, începând cu primăvara anului 2008, început să vândă droguri pe care le procura, în cea mai mare parte, de la inculpatul, dar și de la inculpatul, iar, ocazional, consuma droguri, furnizând indicii temeinice în sensul susținerii învinuirii aduse inculpatului la acest moment.
În cazul inculpatei, Curtea are în vedere declarațiile colaboratorului cu nume de cod " -" în legătură cu tranzacțiile din datele de 16.07.2008 și 06.08.2008, mențiunile procesului - verbal de efectuare a percheziției corporale, declarațiile numitei, din care rezultă că inculpata a vândut acesteia cantitatea de 6 comprimate conținând, declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale care o indică pe această inculpată ca fiind unul din furnizorii obișnuiți de substanțe stupefiante, dar și declarațiile inculpatului ce a recunoscut că furniza acestei inculpate diverse cantități de droguri.
În privința recurentului-inculpat, Curtea reține declarațiile inculpatului, date ulterior formulării unui denunț împotriva inculpatului, precum și procesele-verbale de transcriere a interceptărilor audio în mediul ambiental din data de 24.09.2008.
În ceea ce îl privește pe recurentul-inculpat, Curtea are în vedere procesele-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice dintre acest inculpat și inculpatul, din care a rezultat că cel dintâi dădea indicații exprese inculpatului pentru ca acesta să ridice drogurile depozitate într-un spațiu special amenajat din scara blocului, ce se coroborează cu mențiunile proceselor-verbale de efectuare a percheziției.
În cazul inculpatului, Curtea are în vedere declarațiile date, în calitate de martor, de către numitul, în cursul urmăririi penale, dar și declarațiile inculpatului, ce au relatat, în mod similar, că cel dintâi a achiziționat, la solicitarea inculpatului, cantități de droguri, contravaloarea fiecăruia din transporturile de droguri efectuate de numitul fiind suportată de către inculpatul.
În ceea ce îl privește pe recurentul-inculpat, Curtea reține declarațiile colaboratorilor sub acoperire și declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.
Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză, și cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală. În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute în sarcina acestora, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, dar și persoana și conduita recurenților.
Astfel, în cazul inculpatului, Curtea are în vedere amploarea activității infracționale a acestui inculpat, faptul că era cunoscut, în mediile specifice ca unul dintre furnizorii obișnuiți de droguri, împrejurarea că a acționat într-o manieră coordonată cu ceilalți membri ai grupării infracționale, toate aceste circumstanțe dând un caracter grav faptelor comise de acesta.
În cazul inculpatului, Curtea are în vedere condițiile concrete în care acest inculpat a acționat, în cadrul unui grup organizat, pe o perioadă apreciabilă de timp una din consecințele faptei sale, urmărită sau nu, fiind dezvoltarea unei veritabile rețele de traficanți de droguri pe raza municipiului
Corect a reținut Tribunalul împrejurarea că elementele precum lipsa antecedentelor penale sau poziția procesuală sinceră nu au o relevanță suficientă pentru a putea contrabalansa gravitatea activității infracționale a acestui inculpat, astfel de elemente trebuind, de altfel, să fie numai expresia unei normalități juridice, fiind firesc ca persoanele, în general, să nu fie cunoscute cu antecedente penale și să aibă o atitudine sinceră în fața autorităților.
În cazul inculpatei, Curtea are în vedere împrejurările concrete în care aceasta a desfășurat activitatea infracțională, perioada mare de timp, numărul mare al actelor materiale cu privire la care există indicii și caracterul organizat în care inculpata a realizat activitatea de trafic de droguri în formă continuată, aceasta acționând în cadrul unui grup infracțional organizat, în sensul art. 7 al. l și 3 din Legea nr.39/2003, ceea ce denotă o gravitate concretă deosebit de ridicată a activității infracționale a inculpatei.
Datele sale personale, ce ar recomanda-o ca o persoană valoroasă pentru societate, sunt contrabalansate de gravitatea activității infracționale pe linia traficului de droguri.
În privința recurentului-inculpat, Curtea are în vedere cantitățile deosebit de mari de comprimate ecstasy tranzacționate către inculpatul, aspect ce înlătură ipoteza că acesta ar fi acționat într-o manieră întâmplătoare, existând indicii temeinice că inculpatul era o persoană la care se putea apela pentru tranzacționarea unor cantități mari de droguri.
În ceea ce îl privește pe recurentul-inculpat, Curtea are în vedere împrejurarea că se afla în legătură directă cu cel puțin unul dintre membrii unui grup infracțional organizat, că a depus un efort apreciabil pentru a ascunde droguri pentru inculpatul, ajutându-l, astfel, pe acesta din urmă, în operațiunile de trafic, activitate ce era, de altfel, bine cunoscută, de colocatarii blocului, ceea ce imprimă un plus de gravitate activității infracționale desfășurată de acest inculpat, care, prin această modalitate de a acționa, a creat și o stare acută de nesiguranță vecinilor, activitatea de a ascunde droguri în locuri ce se află și la îndemâna altor persoane neputând fi percepută de persoanele oneste ca o împrejurare firească, de normalitate, ci, dimpotrivă, ca una de natură a alarma persoanele ce aveau cunoștință de astfel de fapte.
În cazul inculpatului, Curtea are în vedere împrejurarea că acesta a avut o contribuție esențială în sprijinirea inculpatului de a aduce în țară o cantitate mare de droguri, în scopul redistribuirii, în lipsa sprijinului financiar al inculpatului, o astfel de operațiune neputând avea loc.
În ceea ce îl privește pe recurentul-inculpat, Curtea reține numărul actelor materiale reținute în sarcina inculpatului, faptul că, prin activitatea sa, a sprijinit o activitate infracțională mai largă, în plus, acesta fiind în legătură cu alți membri ai grupării infracționale ce face obiectul cauzei, condiții în care activitatea acestuia nu poate fi considerată izolată sau întâmplătoare.
În ceea ce privește perioada petrecută în arest preventiv, Curtea apreciază că, în raport de datele concrete ale cauzei, de întinderea și amploarea activității infracționale, de dimensiunea grupului procesual, de complexitatea cauzei, de stadiul cercetării judecătorești, dar și față de timpul petrecut în arest preventiv, nu depășește limita termenului rezonabil din perspectiva art. 5 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, fiind respectate exigențele dezvoltate de practica și jurisprudența CEDO, în raport de durata rezonabilă a perioadei petrecute în arest preventiv.
Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a inculpaților, în baza art. 38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursurile, ca nefondate.
În baza art. 192 alin. 2 și 4 Cod procedură penală recurenții inculpați vor fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, -, și împotriva încheierii de ședință din 21.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocat oficiu în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și pe ceilalți șase recurenți-inculpați la câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
a
Red. -18-11-2009
Dact. 2 ex./26.11.2009/02.12.2009
-Jud.
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Simona Cîrnaru, Nicoleta Grigorescu
