Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 168/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 168/R/2009

Ședința publică din data de 23 martie 2009

Instanța constituit din:

PREȘEDINTE: Livia Mango judecător

JUDECĂTORI: Livia Mango, Monica Rodina Luminița Hanzer

- -

GREFIER: - --

Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații, G- și G împotriva încheierii penale fără număr din data de 10 martie 2009 Tribunalului Maramureș, inculpații fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de:

- prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a pen. art. 37 lit. b pen. și art. 75 alin. 2.pen.

G- - prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a pen.

G - prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 75 alin. 2.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații G și, aflați în stare de arest preventiv, asistați de apărător ales, av. și inculpatul G, aflat în stare de arest, asistat de av. cu delegație în substituirea apărătorului ales, av..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul învederează instanței că înțelege limba română și solicită soluționarea recursului fără traducător de limba ucraniană.

Apărătorul inculpaților depune la dosar copia sentinței penale nr.10 din 14 ianuarie 2003 a Judecătoriei Vișeu d Sus din care rezultă că la momentul arestării inculpatul era reabilitat de drept.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpaților depune la dosar motive de recurs pe care le susține în totalitate și în esență solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale fără număr din data de 10.03.2009 a Tribunalului Maramureș și rejudecând cauza să se dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara prevăzută de art.1451Cod pr.pen. și în consecință punerea de îndată în libertate a inculpaților și stabilirea măsurilor pe care să le respecte pe durata noii măsuri.

Apreciază că starea de arest a inculpaților nu mai este oportună raportat la dinamica cercetării judecătorești și poziția procesuală a inculpaților de însușire a responsabilității penale, precum și la faptul că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu mai subzistă, ba mai mult temeiul prev. de art.148 lit.d Cod pr.pen.nu a existat nici la momentul luării măsurii preventive față de inculpatul deoarece era reabilitat de drept, inculpatul G nu are antecedente penale, iar inculpatul într-adevăr este cercetat în calitate de inculpat și în alt dosar, însă solicită să se aprecieze corect gradul real de implicare în comiterea faptei.

Totodată, solicită să se țină seama și de situația personală a inculpaților, respectiv faptul că inculpatul are o soție care urmează să nască, inculpatul are un copil de 3 săptămâni, iar inculpatul urmează să se angajeze.

În concluzie, având în vedere că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art.139 Cod pr.pen. precum și în vederea respectării principiului egalității de tratament, solicită admiterea recursului cu consecința înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligației de a nu părăsi țara.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpați și menținerea hotărârii atacate, apreciind că instanța de fond în mod temeinic și legal a reținut că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, subzistă și în prezent, fiind incidente cazul prev. de art.143 și 148 lit.d și f Cod pr.pen. în cauză fiind indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care sunt judecați, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care au fost arestați sunt mai mari de 4 ani închisoare și și lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică raportat la natura faptelor, carcaterul lor repetat. Cu privire inexistența temeiului prev. de art. 148 lit.d Cod pr.pen. invocat de apărătorul inculpatului, arată că acest aspect se va putea rezolva în dezbaterea cauzei în fond.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate, arătând că este cioban și realizează venituri din agricultură.

Inculpatul G, având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate și arată că are o ofertă de la o societate pentru a se angaja ca inginer silvic.

Inculpatul G, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și solicită să fie cercetat în stare de libertate pentru a fi alături de soția sa care de curând a născut și el este singurul întreținător. Mai arată că timp de 59 de zile postul pe care îl avea la CFR i-a fost menținut, după care contractul de muncă i-a fost desfăcut, însă are posibilități de reangajare pe un alt post.

CURTEA

Prin încheierea penală fără număr din data de 10 martie 2009 Tribunalului Maramureșs -au respins cererile de revocare a măsurii arestului preventiv și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi țara și s-a menținut conform art.3002, art.160 pr.pen. starea de arest preventiv a inculpaților G, și G, constatându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin încheierea penală nr.670 din 14 noiembrie 2008 Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, G, G pe o perioadă de 29 de zile (14.11.2008-12.12.2008 inclusiv). Inculpații și G au fost arestați în temeiul art. 148 lit.f pr.pen. inculpatul G, în temeiul art. 148 lit.d și f pr.pen. și inculpatul, în baza art. 148 lit.a,d,f pr.pen. toți pentru infracțiunile de trafic de imigranți prev.de art. 71 alin.1 din nr.OUG 105/2001 și de inițiere și de constituire a unui grup infracțional organizat prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003.

Prin rechizitoriul întocmit de - Biroul Teritorial Maramureșs -a dispus trimiterea în judecată a celor patru inculpați mai sus menționați pentru infracțiunile pentru care au fost arestați preventiv cu reținerea în plus pentru prima infracțiune a art. 41 alin.2 pen. pentru toți inculpații, a art. 37 lit.b pen. și art. 75 alin.2 pen. (pentru inculpatul ), a art. 74 alin.1 lit.c pen. (pentru inculpatul ) și a art. 75 alin.2 pen. pentru inculpatul

La această instanță s-a format dosarul nr-, cauza aflându-se în prezent în faza de judecată.

Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpaților G, și G, în temeiul art. 3002, 160 pr.pen. precum și la examinarea cererilor acestora de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire cu măsura obligării de a nu părăsi țara, tribunalul a reținut următoarele:

Prin încheierea penală din 12 decembrie 2008 pronunțată în acest dosar s-a menținut starea de arest preventiv a celor trei inculpați, precum și a inculpatului, însă prin decizia penală nr. 778/R/2008 a Curții de APEL CLUJs -a înlocuit față de acest din urmă inculpat această măsură cu cea a obligării de a nu părăsi țara.

Tribunalul Maramureș prin încheierea penală din 30 decembrie 2008 pronunțată în prezentul dosar a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a celor trei inculpați, însă prin decizia penală nr. 26/R/15.01.2009 a Curții de APEL CLUJ această soluție a fost casată în sensul respingerii cererilor acestora de liberare provizorie sub control judiciar, apreciindu-se, în esență, că deși cererile îndeplinesc cerințele prevăzute de lege, ele sunt neîntemeiate raportat la faptele pentru care sunt cercetați, la numărul M de persoane implicate, la gradul sporit de pericol social, la modul de comitere a infracțiunilor, la perseverența inculpaților, la scopul urmărit, la complexitatea cauzei și la împrejurarea că până în prezent nu s-a început cercetarea judecătorească la prima instanță. S-a considerat, de asemenea, că pericolul social concret pe care îl prezintă inculpații trebuie apreciat în funcție de toate elementele care au dus la comiterea faptelor chiar dacă pedepsele se stabilesc de legiuitor în funcție de pericolul generic al faptelor. Cei trei inculpați au recunoscut faptele pentru care sunt cercetați doar pentru a fi puși în libertate. Punerea în libertate sub control judiciar este facultativă și nu obligatorie.

Tribunalul a apreciat că majoritatea temeiurilor care au stat la baza arestării preventive a inculpaților se mențin și în prezent, fiind necesară privarea lor de libertate în continuare. Din ansamblul probelor administrate în cauză rezultă presupunerea că inculpații au comis faptele pentru care au fost arestați preventiv, respectiv faptul că în perioada august-12 noiembrie 2008 (împreună cu alte persoane de cetățenie ucraineană care au asigurat trecerea mai multor grupuri de cetățeni pakistanezi peste râul dinspre Ucraina) au asigurat transportul acestora de la frontieră înspre alte localități din județul Tribunalul nu poate proceda în această fază a procesului penal (cea de judecată) la o analiză detaliată a probelor întrucât, în caz contrar, s-ar antepronunța în cauză, însă o analiză de ansamblu a lor îndrituiește instanța să aprecieze că, în speță, există indicii care să justifice presupunerea că inculpații au comis faptele în modalitatea mai sus descrisă. De altfel, pentru a se menține măsura arestării preventive nu trebuie să existe probe certe de vinovăție, ci doar indicii în sensul comiterii unor fapte de natură penală.

Cerințele prevăzute de art. 148 lit.f pr.pen. sunt îndeplinite față de toți inculpații întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care au fost arestați preventiv sunt mai mari de 4 ani închisoare și lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică - pericol dat de natura faptelor, de caracterul lor repetat și intenția pe care au avut-o aceștia (presupusul trafic de imigranți se prezumă că s-a realizat nu în mod dezinteresat și în vederea sprijinirii acestora astfel cum a încercat să acrediteze această idee inculpatul, ci pentru obținerea unor foloase patrimoniale). Curtea de APEL CLUJ a apreciat în considerentele deciziei penale nr. 26/R/2009 că faptele acestora prezintă o gravitate deosebită și că situația cetățenilor pakistanezi nu justifică traficarea lor în mod ilegal. Prin urmare, tribunalul consideră că pericolul pe care îl prezintă pentru ordinea publică nu s-a diminuat în mod semnificativ nici până în prezentastfel că măsura obligării de a nu părăsi țara nu este suficientă.

Condițiile de la art. 148 lit.d pr.pen. sunt întrunite în continuare față de inculpații G și având în vedere faptul că față de primul inculpat s-a pus în mișcare acțiunea penală într-un alt dosar (nr.43-D/P/2007 al aceluiași parchet) astfel că se prezumă că a comis cu intenție noi fapte penale. Desigur că pentru faptele din acel dosar operează prezumția de nevinovăție, dar în același timp fiind pusă în mișcare acțiunea penală se presupune că a comis faptele pentru care s-a realizat acest lucru. De asemenea, inculpatul a mai suferit anterior alte condamnări (prin sentința penală nr.908/12.11.2001 a Judecătoriei Vișeu d Susis -a aplicat pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare pentru infracțiunile de trecere frauduloasă a frontierei și de furt calificat, iar prin sentința penală nr.10/14.01.2003 a aceleiași judecătorii i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat). Se presupune, în consecință, că și acesta a comis cu intenție noi fapte penale.

Față de inculpatul nu s-a putut reține că acesta s-a ascuns pentru a se sustrage de la urmărirea penală și judecată, astfel cum acest aspect a fost precizat și în încheierile anterioare, faptul că organele de poliție nu l-au găsit acasă în data de 13 noiembrie 2008, soția sa precizând că este plecat la pădure, găsindu-l doar în dimineața zilei următoare (când într-adevăr nu a deschis de la început ușa locuinței sale, însă trebuie avut în vedere faptul că acestea s-au prezentat la o oră matinală - ora 6) nu permite instanței a concluziona în mod cert în acest sens (261, 251 dosar urmărire penală vol.I). Celelalte temeiuri care au stat la baza arestării sale însă se mențin și justifică privarea sa în continuare de libertate.

Întrucât majoritatea temeiurilor care au stat la baza arestării preventive a celor trei inculpați se mențin și în prezent, iar această măsură s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale, cerințele prevăzute de art. 139 alin.2 pr.pen. nu sunt îndeplinite, cererile acestora de a se revoca această măsură urmând a fi respinse.

Pentru toate aceste motive, văzând și faptul că în cauză este necesară audierea a 32 de martori, că nesoluționarea dosarului nu este cauzată de motive imputabile instanței, iar durata arestării preventive a acestora se încadrează în limitele unui termen rezonabil, s-au respins cererile formulate de inculpați de revocare a măsurii arestării preventive, de înlocuire a acesteia cu cea a obligării de a nu părăsi țara și s-a menținut starea de arest preventiv a celor trei inculpați.

Împotriva acestei încheieri au formulat recurs verbal, cu ocazia pronunțării, inculpații, G și

În ședința publică din data de 23 martie 2009, prin apărător ales, inculpații au solicitat admiterea recursului, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara prevăzută de art.1451Cod pr.pen. și în consecință punerea de îndată în libertate a inculpaților și stabilirea măsurilor pe care să le respecte pe durata noii măsuri.

S-a arătat că starea de arest a inculpaților nu mai este oportună raportat la dinamica cercetării judecătorești și poziția procesuală a inculpaților de recunoaștere a responsabilității penale, precum și la faptul că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu mai subzistă, iar temeiul prev. de art.148 lit.d Cod pr.pen. nu a existat nici la momentul luării măsurii preventive față de inculpatul deoarece era reabilitat de drept, inculpatul G nu are antecedente penale, iar inculpatul într-adevăr este cercetat în calitate de inculpat și în alt dosar, însă are un grad redus de implicare în comiterea faptei.

Referitor la situația personală a inculpaților s-a precizat că inculpatul are o soție care urmează să nască, inculpatul are un copil de 3 săptămâni, iar inculpatul urmează să se angajeze.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514pr.pen. curtea constată că recursurile nu sunt fondate și le va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se constată că măsura arestării preventive a inculpaților recurenți, G și Gaf ost luată prin încheierea penală nr.670 din data de 14.11.2008 a Tribunalului Maramureș, cu începere de la data de 14.11.2008.

Temeiurile arestării inculpatului au fost prevederile art.148 lit.a, d și f pr.pen. reținându-se că există date că acesta s-a ascuns în scopul de a sustrage de la urmărire penală precum și că va încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală; că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune raportat la datele menționate în fișa de cazier a acestui inculpat iar pentru faptele pentru care era cercetat legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani închisoare, existând probe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, relevat de modalitatea concretă în care ar fi acționat inculpatul, de natura și gravitatea faptelor pentru care era cercetat acesta.

Pentru inculpatul G s-au reținut prevederile art.148 lit.d, f pr.pen. rezultând din fișa de cazier judiciar că față de acesta s-a pus în mișcare acțiunea penală într-un alt dosar penal pentru mai multe infracțiuni la data de 29.02.2008, iar ulterior a săvârșit cu intenție mai multe infracțiuni, respectiv cele pentru care este cercetat în prezenta cauză, fapte penale pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol social relevat de modalitatea concretă în care a acționat inculpatul, de natura și gravitatea faptelor pentru care este cercetat acesta.

Referitor la inculpatul G s-a reținut incidența art.148 lit.f pr.pen. deoarece acesta ar fi săvârșit fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, relevat de modalitatea concretă în care ar fi acționat, de natura și gravitatea faptelor pentru care era cercetat.

La data de 12.12.2008, prin încheierea penală fără număr a Tribunalului Maramureșs -a menținut starea de arest a inculpaților, iar pentru inculpatul s-a constatat că nu mai susbzistă temeiul de arestare prev.de art.148 lit.a pr.pen.

Prin rechizitoriul DIICOT Biroul Teritorial Maramureș inculpații, G și G au fost trimiși în judecată sub acuzația de comitere a infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți, prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și de trafic de migranți în formă continuată, prev.de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 penal. pentru inculpatul fiind reținută și incidența prevederilor art.37 lit.b pr.pen.

Măsura arestării preventive a inculpaților recurenți a fost verificată, constatându-se legalitatea și temeinicia acesteia, iar raportat la subzistența temeiurilor care au determinat arestarea inculpaților a fost menținută starea lor de arest.

La termenul de judecată din data de 23 martie 2009 apărătorul ales al inculpatului a depus sentița penală nr.10 din data de 14 ianuarie 2003, hotărâre ce a rămas definitivă prin neapelare și prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

Din fișa de cazier a inculpatului - fila 255 dosar reiese că acesta a mai fost condamnat și la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare prin sentința penală nr.908 din 12.11.2001, dosar nr.3416/2001 al Judecătoriei Vișeu d S u

Conform prevderilor art.134 pr.pen. reabilitarea persoanei fizice are loc de drept în cazul condamnării la amendă sau la pedeapsa închisorii care nu depășește 1 an, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit nicio infracțiune.

Având în vedere faptul că inculpatul a suferit 2 condamnări susceptibile de reabilitare de drept, urmează a se lua în calcul termenul cel mai M, de trei ani, care curge de la data ultimei condamnării, respectiv din luna februarie 2003, împlinindu-se în luna februarie 2006.

Faptele din prezentul dosar au fost comise în anul 2008, iar inculpatul se pare că este reabilitat de drept - sub rezerva actualizării fișei de cazier și a verificării datelor rămânerii definitive a hotărârilor de condamnare -, astfel că temeiul prevăzut de art.148 lit.d pr.pen. nu mai subzistă în cazul său.

Curtea constată că în privința inculpaților recurenți, G și G subzistă temeiul de arestare prev.de art.148 lit.f pr.pen. iar pentru inculpatul G și cel prevăzut de art.148 lit.d pr.pen.

Astfel, în cauză există probe și indicii temeinice că inculpații sunt autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, pe care de altfel nu le contestă.

Inculpatul a declarat în fața instanței de fond, la data de 10.02.2009, că l-a cunoscut pe numitul, cetățean ucrainean, prin intermediul lui și că în Ucraina într-un bar s-a înțeles împreună cu și cu alte persoane - ucraineni, ca să aducă imigranți în România, iar și să îi ducă pe aceștia în C sau B M, sau în alte localități din afara zonei de frontieră.

Inculpatul a arătat că el nu a trecut niciodată cetățeni străini peste frontieră și că acest lucru era făcut de cetățenii ucraineni, iar pentru preluarea imigranților erau contactați de către când, când.

Tot la data de 10.02.2009 inculpatul Gad eclarat că a participat la efectuarea a trei transporturi de migranți, dar nu a participat niciodată la călăuzirea imigranților peste frontieră sau până în altă parte decât înspre B

Inculpatul Gar ecunoscut de asemenea faptele pentru care este trimis în judecată în prezentul dosar.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele de comiterea cărora sunt acuzați inculpații este închisoarea mai M de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate continuă să prezinte pericol concret pentru ordine publică, având în vedere că de la data de 14.11.2008 - data comiterii ultimului act material de trafic de migranți și a luării măsurii arestării preventive a inculpaților - au trecut doar 4 luni de zile, perioadă de timp ce nu este în măsură să diminueze rezonanța negativă în societate a faptelor inculpaților.

De asemenea lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică rezultat și din modul organizat de comitere a faptelor, ținând seama și de amploarea fenomenului de trafic de migranți în zona de graniță dintre România și Ucraina.

Pentru inculpatul G continuă să fie incidente și prevederile art.148 lit.d pr.pen. acesta fiind cercetat într-un alt dosar penal pentru mai multe fapte penale, fiind trimis în judecată în prezent prin rechizitoriu și în acel dosar, după care a săvârșit cu intenție prezentele fapte.

În cauză urmează a fi audiați 32 de martori, victime ale traficului de migranți, cetățeni de origine pakistaneză și indiană, ale căror declarații sunt deosebit de importante în vederea stabilirii cu exactitate a activității grupului, a destinației la care aceste persoane urmau să ajungă, pentru a lămuri pe deplin existența scopului cerut de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001, ținând seama că declarațiile luate acestora în cursul urmăririi penale sunt superficiale, identice, nefiind schimbată nici măcar o virgulă.

Astfel, numitul a declarat 476 dos. că la sfârșitul lunii octombrie 2008 plecat din cu intenția de a ajunge într-un stat din Vestul Europei, unde intenționa să își găsească un loc de muncă, a ajuns cu avionul la, de unde cu ajutorul unor persoane de origine rusă, a ajuns la granița dintre Romania și Ucraina, împreună cu alți 5 conaționali ai săi. de 2 ucraineni au trecut frontiera din Ucraina în Romania, pe uscat, fiind predați de cei doi ucraineni inculpatului, recunoscut de martor din fotografii, inculpat care i-a dus într-o livadă, iar după câteva ore de așteptare a venit inculpatul cu un autoturism cu care i-a transportat pâna la marginea unei păduri, de unde au fost preluați de, care i-a condus pe jos peste câmp, timp de câteva ore, până la marginea unei șosele, unde erau așteptați de inculpații, și G. Au fost urcați într-o mașină condusă de, iar, G și au urcat într-o altă mașină și au pornit înaintea lor.

După ce au parcurs câțiva km au fost opriți de organele de poliție care i-au dus la sediul poliției, ocazie cu care au solicitat statutul de refugiat.

Declarațiile numiților 478, 480, 482, 484, 486 sunt identice.

Numitul a declarat 488, că la începutul lunii august 2008 plecat din cu intenția de a ajunge într-un stat din Vestul Europei, unde intenționa să își găsească un loc de muncă, a ajuns cu avionul la, unde a stat circa 1 lună, apoi cu ajutorul unor persoane de origine rusă a ajuns la granița dintre Ucraina și Romania, împreună cu alți 7 conaționali ai săi. de 2 ucraineni au trecut frontiera din Ucraina în Romania, pe uscat, fiind predați de cei doi Ucraineni unei persoane care i-a condus într-un loc unde erau așteptați de 2 mașini. Au fost transportați cu mașinile timp de 3 ore, apoi abandonați de cei doi șoferi la intrareaîntr-o localitate. Au mers singuri până la gara din acea localitate, unde au fost depistați de organele de poliție. Martorul nu a putut identifica din fotografii nici una dintre persoanele care i-au preluat și transportat în Romania.

Declarația numitului este identică.

Numitul a declarat 90 vol.I, că la începutul lunii aprilie 2008 fost racolat de un conațional al său din, căruia i-a plătit suma de 10.000 USD pentru a-i facilita ajungerea într-un stat din Vestul Europei, a ajuns cu avionul la, unde a fost preluat de 2 cetățeni ruși și a stat circa 3 luni. Apoi cu ajutorul celor două persoane de origine rusă și ulterior a unor persoane din Ucraina a ajuns la granița dintre Ucraina și Romania. de 2 ucraineni a trecut frontiera din Ucraina în Romania, prin apă, fiind predați de cei doi ucraineni unei persoane care i-a preluat de pe malul românesc al apei prin care au trecut. A fost condus circa 25 de metri de persoana din România, după care au fost depistați de organele de poliție, iar călăuza fugit.

Declarația numitului este identică 92, la fel declarațiile lui 94, 96, 98, 100, 102, 104.

În cazul în care persoanele menționate nu se mai află în centrele de refugiați, nemaifiind posibilă audierea lor, instanța de fond urmează a reanaliza pericolul concret pentru ordinea publică prezentat de inculpații recurenți, prin prisma calității indiciilor oferite de declarațiile date de persoanele traficate, declarații care, astfel cum s-a subliniat mai sus nu oferă garanția unei audieri efective, fiind identice.

Curtea constată că la momentul actual, subzistă temeiurile ce au determinat arestarea inculpaților, astfel că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, motiv pentru care în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații G, G, aflați în Penitenciarul Baia Mare, împotriva încheierii penale fără număr din 10 martie 2009 Tribunalului Maramureș.

În baza art.192 pr.pen. va fi obligat fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații G, G, aflați în Penitenciarul Baia Mare, împotriva încheierii penale nr.din 10 martie 2009 Tribunalului Maramureș.

Obligă pe fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 23 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - -

Red./

31.03.2009 - 4 ex.

Jud.fond.

Președinte:Livia Mango
Judecători:Livia Mango, Monica Rodina Luminița Hanzer

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 168/2009. Curtea de Apel Cluj