Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.18/R
Ședința publică din 30 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Aurel Președinte secție
Grefier -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Ministerul Public fost reprezentat de procuror -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursurilor declarate de inculpații (fiul lui și născut la data de 17.01.1986 în G, domiciliat in G, str. - nr. 25, - 1C,. 117, CNP:-, in prezent deținut in Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G ) și (fiul lui și, născut la data de 17.09.1982 în Tg. B, jud. G, domiciliat în G,-, CNP:-, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva încheierii de ședință din 19.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
Se constată că dezbaterea recursurilor a avut loc la data de 28.01.2009, când părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea asupra cauzei pe data de 30.01.2009.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 19.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul -, conf. disp. art. 3002.pr.pen. în ref. la art. 160 pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive inculpaților și.
De asemenea, au fost respinse cererile celor doi inculpați privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi localitatea și /sau țara.
Pentru hotărî astfel, prima instanță reținut următoarele:
Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în cauză existând probe și indicii temeinice că aceștia ar fi comis faptele pentru care s-a luat măsura preventivă și s-a dispus trimiterea în judecată, fapte ce sunt pedepsite de legea penală cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere modalitățile și împrejurările comiterii faptelor, starea de indignare generată în rândul colectivității de săvârșirea unor astfel de fapte.
De asemenea măsura preventivă a inculpaților este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații și.
Inculpatul criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
A susținut inculpatul că în speță s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, întrucât pentru o parte din actele materiale reținute în sarcina sa în rechizitoriu fost arestat și ulterior condamnat în Italia, iar în perioada desfășurării altor acte materiale reținute în sarcina sa se afla în stare de deținere în România și Italia.
A susținut inculpatul că față de condițiile actuale s-ar putea aprecia că lăsarea sa în libertate nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică și s-ar putea încuviința înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara sau localitatea.
Inculpatul criticat hotărârea pe motive de netemeinicie.
A arătat inculpatul că început activitatea infracțională când avea vârsta de 17 ani, neavând capacitatea să aprecieze valorile sociale, iar actele medicale confirmă unele afecțiuni medicale.
A mai arătat inculpatul că avut o poziție sinceră recunoscând comiterea faptei, neavând cum să influențeze sau să împiedice desfășurarea procesului penal.
În concluzie, inculpatul solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi localitatea.
RECURSURILE SUNT FONDATE.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept se constată următoarele:
. Față de inculpatul s-a dispus luarea măsurii arestării preventive - în lipsă - prin încheierea de ședință din data de 30.05.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Ca temeiuri ale măsurii arestării preventive s-au avut în vedere disp. art. 143 în ref. la art. 148 lit. f pr.pen.
În rechizitoriul nr. 42/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înainta C de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Galați din 28.06.2007 inculpatul fost trimis în judecată (alături de ceilalți inculpați) pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 7 alin.1 din Legea 39/2003; art. 12 alin.1 și 2 lit. din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal( vizând pe martorele " ", " " - ambele cu identitate protejată și a - fapta comisă în perioada 2003 - 2005) precum și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. 1,2,3 tz. I și II din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal( vizând pe martorele, și " "- ultima cu identitate protejată- faptă comisă în perioada 2003-2006).
La data de 27.08.2008 Tribunalul Galați dispus punerea în executare mandatului de arestare preventivă emis pe numele inculpatului la data de 30.05.2007.
Din referatul întocmit de Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului Galați ( fila 49 dosar fond) rezultă că inculpatul fost arestat de autoritățile judiciare italiene la data de 18.06.2008, în baza mandatului european de arestare.
Prin hotărârea pronunțată la data de 21.04.2005 de Tribunalul Penal din ( filele 160-167) inculpatul () fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare. La activitatea infracțională s-a reținut că în perioada 2003-24.04.2004 inculpatul împreună cu alte persoane recrutat - aducând din România sau din alte țări din estul Europei mai multe femei printre care și minore pentru prostituție, favorizând exercitarea și beneficiind de rezultate.
Conform certificatului de detenție eliberat de Direcția Penitenciarului " 1" din (fila 170) rezultă că inculpatul ( ) fost arestat în perioada 24.04.2004 -10.05.2005.
De asemenea din "certificatul de detenție" eliberat de Departamentul Administrația Penitenciarelor, Direcția Penitenciarului, Biroul de Înregistrare (fila 174) rezultă că inculpatul fost arestat în perioada 05.03.2003- 18.06.2003.
Din adresa nr. T/5187 din 14.04.2008 eliberată de Penitenciarul Galați (fila 169) rezultă că inculpatul fost deținut în perioada 18.07.2005 - 21.08.2006.
Conform disp. art. 160 pr.pen. când instanța constată că temeiurile care au determinat arestare impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
În conformitate cu art. 139 alin.1 pr.pen. măsura preventivă se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Analizând materialul probator administrat în cauză, prin raportare la actele invocate mai sus, depuse la termenul de judecată din 18.11.2008, la instanța de fond, considerăm că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive inculpatului s-au modificat, conducând la incidența disp. art. 139 alin.1 pr.pen.
Fără realiza o analiză fondului cauzei (acesta fiind atributul instanței, ce va fi exercitat în momentul încheierii cercetării judecătorești) considerăm că probatoriile invocat mai sus se impun a fi analizate prin prisma dispozițiilor art. 143 și art. 148 lit. pr.pen.
În consecință, împrejurarea că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive inculpatului s-au modificat, rezultă din următoarele probatorii:
1) Prin hotărârea pronunțată de Tribunalul Penal din, așa cum s- arătat mai sus, inculpatul fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare, reținându-se că acesta, în perioada 2003-24.04.2004 recrutat mai multe femei pentru prostituție, favorizând exercitarea și beneficiind de rezultatele acestei activități.
Din această hotărâre rezultă că activitatea infracțională inculpatului le- vizat și pe martorele din prezenta cauză, respectiv, și.
Pe parcursul procedurii desfășurată la instanța de fond, mai exact la termenul de judecată din 18.11.2008, inculpatul solicitat recunoașterea pe cale incidentală hotărârii de condamnare pronunțată de Tribunalul Penal din, conform art. 116 în ref. la art. 119 din Legea 302/2004.
Chiar dacă hotărârea penală pronunțată de autoritățile judiciare italiene nu fost recunoscută până în prezent, pe baza unei hotărâri definitive ( aceasta, așa cum s-a arătat mai sus, făcând obiectul recunoașterii pe cale incidentală în speța de față), considerăm că prin prisma dispozițiile legale vizând arestarea preventivă trebuie analizată, constituind un indiciu în favoarea inculpatului și conduce la concluzia că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au modificat.
Astfel, până la recunoașterea definitivă acelei hotărâri, există suspiciunea că parte din activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului făcut obiectul unei proceduri în alt stat membru al Comunității Europene, pronunțându-se o hotărâre definitivă de condamnare la pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare, din care acesta a executat 1 an și o lună.
2) O altă suspiciune interpretată în favoarea inculpatului (pentru incidența disp. art. 139 alin.1 pr.pen.) este dată de declarațiile martorelor " " și " ", probe ce au stat la baza existenței disp. art. 148 lit. f pr.pen. respectiv au constituit acele probe certe (pe lângă restul materialului probator) din care rezultat că lăsare a în libertate acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică.
Astfel, martora cu identitate protejată " " declarat că fost racolată de inculpatul (zis ) în luna ianuarie 2005 și determinată prin exercitare de violențe să se prostitueze (filele 16-127 vol. I, dosar urmărire penală).
Însă din hotărârea de condamnare pronunțată în Italia și din certificatul eliberat de Penitenciarul NC 1 din Italia rezultă că inculpatul fost arestat în perioada 24.04.2004 - 10.05.2005.
Martora cu identitate protejată " " declarat că s-a prostituat în favoarea inculpatului în perioada septembrie 2004 - octombrie 2005 și că l- cunoscut pe acesta în luna august 2004 (filele 18-24 vol I, dosar urmărire penală).
Ori, și din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că inculpatul era arestat în perioada indicată de martoră.
Așa cum s-a arătat mai sus, la acest moment nu realizăm o analiză fondului cauzei, însă probatoriile invocate au constituit până în prezent acele probe certe din care rezultat că lăsarea în libertate inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică, conform art. 148 lit. f pr.pen.
Ori, în prezent, parte din acele probatorii intră în contradicție cu actele depuse de inculpat la dosarul instanței de fond, sens în care se poate trage concluzia că au intervenit modificări asupra temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Astfel, în cauza Perks contra Marii Britanii, Curtea Europeană Drepturilor Omului sugerat faptul că detenția unei persoane este arbitrară, atunci când instanța care dispus arestarea refuzat să țină cont de o probă favorabilă celui arestat.
II. În ceea ce- privește pe inculpatul, prin raportare la întreaga situație de fapt și la materialul probator administrat în cauză, considerăm că și față de acesta s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Inculpatul fost arestat la data de 09.02.2007 pentru infracțiunile prev. de art. 7 din Legea 39/2009, art. 12 alin.1,2 lit. c din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 pen.; art. 13 alin. 1,2,3 tz. I, II din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 alin.2 pen.
Pe parcursul procedurii, coinculpații, față de care se dispusese inițial luarea măsurii arestării preventive, au fost lăsați în stare de libertate, înlocuindu-se măsura arestării preventive cu o altă măsură.
Inculpatul fost audiat de instanța de fond la data de 05.06.2008 ( fila 364 vol. III), manifestând o atitudine sinceră.
Se constată că inculpatul ( născut la 17.01.1986) început desfășurarea activității infracționale în cursul anului 2003 (fără indicare în rechizitoriu unei date exacte) în perioada minorității, respectiv în jurul vârstei de 17 ani.
Privarea de libertate unei persoane este o situație de excepție, chiar și atunci când există informații solide privind comiterea unei infracțiuni de către aceasta.
Cât timp orice persoană este considerată nevinovată până la decizia definitivă de condamnare, acesta poate să sufere consecințe ale faptei pe care comis- doar în situații excepționale, astfel încât arestarea unei persoane nu poate fi dispusă doar în considerarea simplului fapt al unei suspiciuni că aceasta ar fi comis infracțiune.
Art. 5 din Convenția Europeană Drepturilor Omului și Jurisprudența Curții prevăd ipotezele în care se poate considera că există o necesitate de împiedica desfășurare a normală procesului, riscul de fugă, riscul de a se comite o altă infracțiune, protecția ordinii publice.
În lipsa existenței unui astfel de risc, care să se cumuleze cu indiciile existenței unei infracțiuni, o persoană nu poate fi arestată, fiind necesară judecarea sa în stare de libertate.
Față de cele de mai sus, prin raportare la situația celorlalți coinculpați față de care s-a dispus inițial înlocuirea arestării preventive cu o altă măsură se constată că buna desfășurare procesului penal nu fost afectată.
De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Europene Drepturilor Omului, detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, neputându-se prelungi dincolo de limite rezonabile, în speță, se poate aprecia ( prin raportare la actele și lucrările dosarului ) că durata arestării preventive inculpatului depășit limitele rezonabile impuse de art. 5 paragraf 3 din Convenția Europeană Drepturilor Omului.
Este adevărat că acel grad de complexitate cauzei este unul ridicat, dat fiind numărul infracțiunilor comise, numărul inculpaților și numărul martorilor căror audiere se impune, însă nu trebuie confundate noțiunile de " termen rezonabil de judecare unei cauze" cu " durata rezonabilă" pe care trebuie să o aibă arestarea preventivă.
Dacă dispoziția cuprinsă în art. 6 paragraf 1 se întinde asupra tuturor justițiabililor și are ca scop să îi protejeze împotriva duratei excesive procedurii, în materie penală, ea vizând în mod special evitarea prelungirii pe o perioadă mai mare de timp incertitudinii cu privire la soarta inculpatului, art. 5 paragraf 3 se referă la persoanele aflate în detenție preventivă și cere o diligență sporită pentru procedurile de acest tip.
Față de cele arătate mai sus urmează se admite recursurile declarate de inculpații și.
Se va casa în parte încheierea de ședință recurată și în rejudecare:
Având în vedere incidența dispozițiilor art. 139 al. 1 Cod procedură penală se va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv mun.
Se va impune inculpaților respectarea obligațiilor prev. de art. 145 alin.11și art. 145 alin. 12lit. c pr.pen. situație ce va conduce și la buna desfășurare procesului penal conform art. 136.pr.pen.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Se va atrage atenția inculpaților că, în situația nerespectării măsurii luate și obligațiilor dispuse se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
Se vor menține celelalte dispoziții ale încheierii de ședință recurate.
Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpații (fiul lui și născut la data de 17.01.1986 în G, domiciliat in G, str. - nr. 25, - 1C,. 117, CNP:-, in prezent deținut in Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G ) și (fiul lui și, născut la data de 17.09.1982 în Tg. B, jud. G, domiciliat în G,-, CNP:-, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva încheierii de ședință din 19.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
Casează în parte încheierea de ședință din 19.01.2009, pronunțată de Tribunalul Galați și în rejudecare:
Înlătură din încheierea de ședință recurată dispozițiile vizând starea de arest a celor doi inculpați.
În baza art. 139 al. 1 Cod procedură penală înlocuiește măsura arestării preventive luată față de inculpații și cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea (municipiul G) prevăzută de art. 145 Cod pr. penală.
Conform art. 145 alin. 11Cod procedură penală, pe durata obligării de a nu părăsi localitatea, inculpații trebuie să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
- să se prezinte la secția de poliție din cadrul Poliției Municipiului G în a cărei rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;
În baza art. 145 al. 12lit. Cod procedură penală obligă pe inculpați să nu se apropie de victimele infracțiunii, de membrii familiilor acestora, de martorii din lucrări și să nu comunice cu aceștia în mod direct sau indirect.
Se atrage atenția inculpaților că, în cazul încălcării cu rea-credință a măsurii aplicate și a obligațiilor care le revin, măsura obligării de a nu părăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 29/U/09.02.2007și a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.55/U/30.05.2007 emis de Tribunalul Galați,dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii de ședință recurate.
Copia prezentei hotărâri va fi comunicată instituțiilor prevăzute de art. 145 alin.21Cod procedură penală.
În baza disp.art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentelor recursuri rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 30.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. /03.02.2009
Tehnored./2.ex./03.02.2009
Jud.fond. -
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Aurel
