Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.2/R/2008
Ședința publică din 03 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe
JUDECĂTOR: - - președintele instanței
GREFIER:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio conform prevederilor art. 304 alin. 1 cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul recurent, ns. la 29.11.1987, fiul lui și, din Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță O, împotriva încheierii penale din 20 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr.5863/P/111/2007, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art.160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent în stare de detenție, asistat de apărător din oficiu avocat, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.5717/31.12.2007, emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul părților asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului recurent avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii recurate cu consecința punerii în libertate a inculpatului arătând că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar în prezent nu există temeiuri noi care să justifice menținerea inculpatului în stare de arest. Consideră că cercetarea judecătorească față de inculpat este finalizată, astfel că nu se mai impune menținerea sa în stare de arest.
Reprezentantul parchetului, solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că hotărârea pronunțată este legală și temeinică, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt și tâlhărie, iar menținerea sa în stare de arest preventiv este justificată raportat la gradul de pericol social al faptelor comise.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită punerea sa în libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 20 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a dispus în baza art. 300/2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 29.11.1987 în O, aflat în prezent în Penitenciarul Oradea, măsură luată prin încheierea nr. 50/M/16.10.2006 a Judecătoriei Oradea în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 46/M/2006.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.1447/2007 a Judecătoriei Oradea, pronunțată în dosar nr- pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat, prevăzute și pedepsite de art.208 al.1-209 al.1 lit.g,i Cod penal și o infracțiune de tâlhărie prev. de art.211 al.2 lit.c și al.2/1 lit.a,b Cod penal la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare. Totodată în baza art.88 Cod penal s-a dedus durata reținerii și arestului preventiv. Împotriva sentinței penale mai sus menționate a declarat apel inculpatul.
Având în vedere că prin sentința de condamnare s-a dispus în baza art.350 Cod procedură penală menținerea stării de arest a inculpatului, iar până în prezent în cauză nu au intervenit elemente care să determine încetarea sau modificarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, tribunalul a reținut că acestea justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului și a dispus menținerea stării de arest.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a formulat recurs inculpatul solicitând admiterea lui, casarea încheierii în sensul de a se dispune punerea în libertate a inculpatului deoarece temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
Examinând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului se constată că recursul este nefondat, astfel că va fi respins ca atare în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
În mod corect instanța de fond a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani, iar raportat la gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina acestuia există probe certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În baza art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, împotriva încheierii penale din 20 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 90 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - -
red. dec. jud A/07.01.2008
jud. fond. -
dact. GM/3 ex./08.01.2008
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Condrovici Adela, Groza Gheorghe
