Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 200/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.200/
Ședința publică de la 17 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marius Marcian
GREFIER:
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de av. - apărător desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Av. precizează că infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul - trafic de minori este într-adevăr o infracțiune complexă cu un grad de pericol social ridicat dar solicită să se observe că, în cauză, s-au acordat mai multe termene de judecată în vederea administrării probelor, respectiv în vederea audierii unor martori care nu s-au prezentat și este posibil ca nici să nu se prezinte în fața instanței.
În aceste condiții, dat fiind și data de la care inculpatul este arestat preventiv și pentru faptul că a executat o fracțiune din pedeapsă și în Italia tot pentru aceeași faptă, consideră că termenul rezonabil în care procesul penal trebuie să fie finalizat deja s-a împlinit.
Solicită să se aibă în vedere și starea de sănătate a inculpatului, care a fost operat pe cord.
De asemenea, solicită admiterea recursului declarat cu înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpatul întrucât, în cauză, nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri iar faptul că acesta suferă de o boală și că a fost operat nu este unul din aceste indicii, boala de care suferă poate fi tratată în rețeaua medicală a penitenciarelor.
Solicită să se constate că instanța de fond efectuează în prezent cercetări în cauză și din probele adminJ. până în prezent, respectiv declarațiile martorilor audiați rezultă indicii temeinice că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, având în vedere că la acest trafic de persoane au fost și victime minore consideră că fapta prezintă un pericol social deosebit.
Apreciază că nu se poate pune în discuție termenul rezonabil al măsurii arestării preventive atât timp cât cauza este deosebit de complexă și urmează în continuare să fie audiați martori pentru finalizarea cercetărilor în fața instanței de judecată.
Solicită respingerea recursului declarat de inculpat cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, nu cunoaște ce infracțiune a comis în România fiind plecat din țară din 1997 și s-a întors în anul 2007.
Precizează că a fost recunoscută infracțiunea pe care a comis-o în Italia, unde a fost condamnat printr-un mandat definitiv pe care l-a executat și când a venit în țară a fost arestat.
Mai precizează că pe unii martori care au fost audiați nici nu-i cunoaște, are 4 ani și 8 luni de detenție și dorește să se judece în stare de libertate întrucât nu mai prezintă nici un pericol pentru ordinea publică fiind bolnav, a fost operat și trebuie să țină regim, iar în penitenciar nu sunt condiții pentru respectarea regimului impus de boala sa.
Arată că a intrat în Comisia de liberare condiționată care l-a amânat fără nici un motiv din cauza acestei infracțiuni și hotărârea din Italia i-a fost recunoscută și este anexată la dosar.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 27 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Galația constatat, în temeiul art.3002, în referire la art.160 alin.1 și 3 din Codul d e procedură penală, ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului și a menținut-o ca atare.
S-a respins ca nefondată cererea formulată de inculpat, prin avocat, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Pentru a dispune astfel, prima instanță reținut că măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată în mod legal și că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri impun în continuare privarea de libertate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o ca nelegală și ca netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs inculpatul a susținut că pentru aceleași fapte a executat o pedeapsă în Italia și că nu se mai impune măsura arestării preventive, având în vedere și faptul că este grav bolnav, iar afecțiunile de care suferă nu pot fi tratate în rețeaua medicală a penitenciarelor.
Recursul declarat de inculpatul este nefondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 161/D/P/25.02.2006 al DIICOT - Biroul Teritorial Galați, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.323 alin.1 Cod penal, art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.13 alin.1 teza 3 din aceeași lege, toate cu aplicarea art.37 lit.a din Codul penal, constând în aceea că în perioada 2003-2004, împreună cu alte persoane, a primit și cazat în Italia două victime majore ( și ) și o victimă minoră, în vederea exploatării, prin obligarea la practicarea prostituției, acționând prin inducerea în eroare a victimelor și prin constrângere morală.
Împotriva inculpatului s-a luat, în cursul urmăririi penale, măsura arestării preventive, în temeiul art.143 alin.1 combinat cu art.148 alin.1 lit.f din Codul d e procedură penală, reținându-se că sunt probe temeinice în sensul că acesta a săvârșit mai multe infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Probele adminJ. în cauză până la această dată (respectiv: declarațiile victimelor audiate în calitate de martori, și, precum și ale victimelor audiate în calitate de martori cu identitate protejată și, și, declarațiile martorilor cu identitate protejată, și, ale martorilor, procesele verbale de recunoaștere din grup de fotografii și planșe foto anexe), confirmă presupunerea că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Totodată, având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunilor presupus a fi săvârșite, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, natura și importanța valorilor sociale lezate, modalitatea și împrejurările în care se reține că ar fi săvârșit faptele, numărul mare de peroane implicate, numărul victimelor (parte din ele fiind minore), persoana inculpatului, care a persistă în conduita antisocială și nu în ultimul rând amploarea pe care a luat-o acest tip de infracțiuni în ultima perioadă de timp, în mod corect prima instanță a considerat că subzistă temeiurile prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală, lăsarea în libertate a acestuia prezentând și la acest moment un pericol concret pentru ordinea publică.
Aspectul invocat de inculpat prin motivele de recurs, în sensul că pentru aceleași fapte a executat o pedeapsă în Italia, nu poate fi clarificat în prezentul recurs, deoarece el vizează fondul cauzei, urmând a fi lămurit de prima instanță, în baza probelor adminJ.
În ceea ce privește starea de boală invocată de inculpat, aceasta nu constituie motiv pentru revocarea măsurii arestării preventive, deoarece potrivit dispozițiilor art.1391din Codul d e procedură penală, în cazul în care cel arestat suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua Administrației Naționale a Penitenciarelor, acesta poate beneficia de tratament sub pază în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății.
Întrucât măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată cu deplina respectare a dispozițiilor legale, iar temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu au dispărut și impun în continuare privarea de libertate, în mod corect prima instanță, având în vedere disp.art.3002în referire la art.160balin.1 și 3 Cod procedură penală, a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului pe care a menținut-o ca atare.
Față de aceste considerente, văzând și disp.art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a fi respins ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 10 iunie 1963 în comuna Pechea, județul G, domiciliat în comuna Pechea,-, județul G, CNP -, deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță B) împotriva încheierii de ședință din data de 27 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul recurent la plata către stat a sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu va fi virată din fondurile Ministerului Justiție către Baroul d e Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red./29 2008,
Tehnored.
2 ex./29 2008
Fond:
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Marius Marcian
