Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia /2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținerea arestării -
OMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIE PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI
DECIZIA Nr.
Ședința publică din 1 iunie 2009
PREȘEDINTE: Ghetner Ioan Artur
JUDECĂTOR 2: Motan Traian
JUDECĂTOR 3: Frunză
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 16.05.1976, în prezent arestat în Arestul IPJ S, împotriva încheierii din 17 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constatând recursul în stare de judecată a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru inculpatul recurent a arătat că menține motivele invocate în scris în cererea de recurs, înțelegând să puncteze doar aspecte ce nu au fost analizate de instanța de fond, respectiv faptul că nu se justifică menținerea stării de arest, având în vedere că pericolul social concret a dispărut prin trecerea intervalului mare de timp, de peste 4 luni. Legat de același context, a arătat că și termenul rezonabil scurs de la data arestării este depășit, dosarul de fond fiind aproape finalizat, iar scopul pentru care a fost luată măsura a fost atins. Având în vedere și persoana inculpatului precum și starea sa de sănătate, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și continuarea judecății cu inculpatul în stare de libertate.
Reprezentantul Parchetului pus concluzii de respingerea recursului, ca nefondat, menținerea încheierii ca legală și temeinică, apreciind că motivarea instanței de fond este corectă, iar punerea inculpatului în libertate apare ca inoportună. Având în vedere că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, natura, gravitatea faptei precum și impactul asupra opiniei publice, se impune menținerea stării de arest și respingerea recursului declarat.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului și punerea în libertate.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată
Prin încheierea din 22.05.2009 dată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, s-a amânat cauza privind pe inculpatul pentru 24.06.2009 în vederea administrării de probe, au fost respinse ca nefondate cererile prin care inculpatul a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, respectiv cea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara și în baza art. 3002rap. la art. 160 al. 1 Cod pr.penală, s-a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpat, măsură ce a fost menținută, reținând că subzistă temeiurile ce au determinat luarea măsurii.
Împotriva acestei încheierii a declarat recurs inculpatul, solicitând, prin intermediul apărătorului, judecarea în stare de libertate. În motivare se reține că nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării inițiale a măsurii, întrucât pericolul social concret s-a diminuat, prin trecerea timpului, că fiind arestat de 4 luni a fost depășit un termen rezonabil și nu mai există nici un pericol că ar zădărnici aflarea adevărului. S-a mai invocat situația familială a recurentului, starea sa de sănătate, susținându-se că prima instanță nu a soluționat cererea de înlocuire a măsurii.
Criticile nu sunt întemeiate.
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava din 9.02.2009 pentru comiterea următoarelor infracțiuni:
-sustragere de înscrisuri, prev.de art. 242 alin.1,3 Cod penal, constând în aceea că în calitate de lucrător de poliție judiciară, funcționar public în accepțiunea art.147 Cod penal, a sustras prima declarație olografă dată de conducătorul auto în dosarul penal pe care îl instrumenta;
- fals intelectual, prev. de art. 289 alin.1,3 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal, constând în aceea că în baza aceleiași rezoluții infracționale unice, în calitate de agent de poliție, funcționar public în accepțiunea art.147 Cod penal, a făcut mențiuni nereale în actele procedurale întocmite, care emanau de la o autoritate publică dintre cele prevăzute de art.145 Cod penal, în sensul că a antedatat declarația olografă a numitului, i-a dictat acestuia mențiunile cu privire la cantitățile de alcool și de alimente consumate anterior producerii accidentului rutier, a menționat date nereale în conținutul declarațiilor datate fals 30.09.2008, înscrisuri pe care le-a confirmat prin autoritatea de care se bucura ca lucrător de poliție și pe care le-a atașat în dosarul penal în care a fost legal investit;
- uz de fals prevăzută de art. 291.Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal constând în aceea că în baza aceleiași rezoluții infracționale unice, a folosit înscrisurile false și falsificate - declarații olografe și declarații de audiere ale învinuitului - deși cunoștea conținutul nereal al acestora pentru a solicita calculul retroactiv al alcoolemiei și în a-și motiva soluția de scoatere de sub urmărire penală în cauza în care a efectuat cercetări;
- luare de mită, prev. de art. 254 alin.2 cod penal, cu aplicarea art. 7 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal, constând în aceea că în calitate de organ de cercetare al poliției judiciare, cu atribuțiuni în efectuarea urmăririi penale, a pretins și primit în timpul efectuării anchetei și anterior întocmirii unor acte procedurale suma de 1.200 euro pentru sine, pentru a efectua acte contrare atribuțiunilor sale de serviciu, precum sustragerea de înscrisuri din dosarul personal pe care îl instrumenta, acceptarea și folosirea unor mijloace de probă false și falsificate pe baza cărora a făcut propunerea de scoatere de sub urmărire penală, încercând să înlăture tragerea la răspundere penală a celui cercetat prin evocarea unei situații de fapt nereale și a unor mijloace de probă administrate ilegal,
Prin încheierea din data de 20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr- s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, pe durată de 29 zile, începând cu data de 20.01.2009 și până la data de 17.02.2009, inclusiv, reținându-se că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 148 al. 1 lit. f Cod pr.penală, în sensul că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol social pentru ordinea publică.
Ulterior starea de arest a fost menținută.
Potrivit art. 3002și 160 Cod pr.penală în cauzele cu arestați, instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia măsurii arestării, dar nu mai târziu de 60 zile și când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată, menținerea măsurii.
În cauză, așa cum a reținut și Tribunalul există indicii temeinice - în sensul art. 681Cod pr.penală că inculpatul a comis faptele deduse judecății (declarațiile persoanelor care s-au autodenunțat, declarațiile martorilor, procesele verbale de transcriere de pe suport digital a convorbirilor telefonice, CD conținând imaginile video și înregistrările audio ambientale, declarațiile inculpatului, copii ale dosarului penal nr. 1148/P/2008al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava instrumentat de inculpat), pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar pericolul pentru ordinea publică este reliefat de modalitatea de comitere a faptelor, numărul mare de infracțiuni pentru care fost trimis în judecată (4 infracțiuni), natura gravă a infracțiunii de luare de mită, calitatea de polițist de care s- folosit recurentul la comiterea faptelor, calitate în care avea obligația de veghea la respectarea legii, aspecte ce au dus la lezarea siguranței colective, autorității de stat, obstrucționarea justiției.
Inculpatul a mai susținut în motivele de recurs că fiind arestat de 4 luni, prin trecerea acestei perioade, s-a scurs termenul rezonabil.
Ori este de observat că nici jurisprudența CEDO și nici legislația națională nu definesc noțiunea de termen rezonabil, ci doar se recomandă că la aprecierea termenului rezonabil, trebuie să se țină seama de mai mulți factori, precum numărul persoanelor implicate, dimensiunile activității infracționale, natura faptelor comise, etc.
În cauză au fost comise 4 infracțiuni, dintre care infracțiunea de luare de mită este o infracțiune gravă, la comiterea faptelor inculpatul s-a folosit de calitatea sa de polițist, astfel încât prin trecerea celor 4 luni de arest preventiv nu se poate reține că s-ar fi depășit termenul rezonabil sau că pericolul social concret ar fi dispărut.
De asemenea se constată că prima instanță soluționat cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive prin respingerea ei ca nefondată, iar celelalte aspecte invocate cu privire la situația familială, stare de sănătate țin de alte instituții - individualizarea pedepsei, revocare pe considerente medicale.
Așa fiind, cum temeiurile ce au stat la baza luării măsurii preventive nu s-au schimbat, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod pr.penală, recursul va fi respins, ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 al.2 Cod pr.penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
D E IDE
Respinge recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 27 mai 2009 pronunțată în dosar nr- a Tribunalului Suceava, ca nefondat.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 1 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex./2.06.2009
Președinte:Ghetner Ioan ArturJudecători:Ghetner Ioan Artur, Motan Traian, Frunză
