Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 21/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 21/
Ședința publică din 16 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Aurel președinte secție
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații (fiul lui si, născut la 11.10.l970), - ( fiul lui G și, născut la 03.07.l989), ( fiul lui si, născut la data de 22.01.1956 ), - ( fiul lui G si, născut la 09.07.l990 ), toți în prezent deținuți în Penitenciarul Focșani împotriva încheierii de ședință nr- din 09.02.2009 Tribunalului Vrancea.
La apelul nominal făcut în cauză au răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de av., în baza delegației nr.823 din 16.02.2009 eliberată din oficiu de Baroul Galați, inculpatul, în stare de arest, asistat de av., în baza delegației nr.822 din 16.02.2009 eliberată din oficiu de Baroul Galați, inculpatul, în stare de arest, asistat de av., în baza delegației nr.821 din 16.02.2009 eliberată din oficiu de Baroul Galați și inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de av., în baza delegației nr.820 din 16.02.2009 eliberată din oficiu de Baroul Galați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebați fiind, inculpații, și, având pe rând cuvântul, arată că își mențin recursurile declarate.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. - apărătorul inculpatului arată că inculpatul pe care-l apără a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Există o hotărâre anterioară prin care acesta a fost condamnat pe timpul minorității și nu s-a reținut recidiva. Apreciind faptul că acesta a avut un comportament sincer pe parcursul judecății și a recunoscut faptele comise - deși într-adevăr există acest antecedent, această hotărâre nedefinitivă -, solicită admiterea recursului împotriva încheierii prin care s-a verificat și menținut starea de arest a acestui inculpat și consideră că poate fi judecat în stare de libertate sau i se poate aplica o altă măsură preventivă.
Av. - apărătorul inculpatului arată că acesta a fost condamnat prin sentința Judecătoriei la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare. Într-adevăr natura infracțiunilor - având în vedere că a săvârșit o faptă de furt și o faptă de furt calificat - prezintă un pericol social,dar nu atât de mare încât să se dispună menținerea arestării preventive. Gradul de pericol social într-adevăr există, dar se poate înlocui măsura arestării preventive cu o măsură care să-i interzică părăsirea localității. Solicită a se avea în vedere atitudinea inculpatului în timpul desfășurării procesului penal. Acesta este într-adevăr în stare de recidivă, dar este postexecutorie. Pentru toate aceste motive, solicită revocarea măsurii arestării preventive și punerea inculpatului în stare de libertate.
Av. - apărătorul inculpatului, arată că la acest moment se pune în discuție recursul față de încheierea prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive. Punctul său de vedere la acest moment este că ar trebui totuși într- o bună zi să intrăm în normalitate juridică, normalitate care, în opinia sa, așa cum spune de fiecare dată în astfel de spețe, ar trebui să aibă în vedere următorul aspect: normalitatea este judecarea în stare de libertate,indiferent că vorbim de urmărirea penală sau cercetarea judecătorească și de abia excepția să fie arestul preventiv, obligația de a nu părăsi localitatea sau de a nu părăsi țara. Se pare că speră degeaba să apuce o societate în care judecarea în stare de libertate să fie normalitatea și judecarea în stare de arest preventiv să fie o excepție, în condițiile în care vede că foarte ușor se fac pași în această direcție. Spune acest lucru pentru că, din păcate, constată din activitatea sa zilnică de avocat, că, odată luată această măsură a arestării preventive, nu face decât o muncă inutilă, prezentându-se ulterior în fața instanței și solicitând revocarea acestei măsuri, pentru că de fiecare dată se spune că dacă nu s-au schimbat temeiurile, nu are ce să spună. Temeiurile, odată luată această măsură, probabil că nu se vor schimba niciodată. Și munca avocaților nu este decât munca unui casetofon care repetă aceeași bandă.
Probabil că este mult mai ușor să nu se ia această măsură care este poate puțin forțată - să nu-i spună abuzivă - poate puțin forțată la un anumit moment,decât să o iei dintr-un clișeu juridic și apoi să încerci să o înlături, pe motiv că nu s-au schimbat temeiurile pentru a se da drumul inculpatului. Temeiurile nu se vor schimba niciodată: ce, să aducă inculpatul bunurile înapoi, sau ce să facă? Probabil că este mai ușor încă din să se ia o măsură mult mai ușoară - obligarea de a veni în fața organelor de anchetă, în fața instanței, decât să se dispună arestarea preventivă și apoi să fie pus în libertate.
Într-o societate în care, la acest moment se pune în discuție pe toate posturile de televiziune, în mass-media, situația unui condamnat - un condamnat pentru o infracțiune de pericol și nu de prejudiciu, o infracțiune asupra vieții căruia i s-a aplicat o pedeapsă de 15 ani de închisoare și i se dă drumul să-și trateze o boală fizică - un glaucom, nu vede de ce atunci nu ar fi cercetat în libertate unul care este pe rol cu dosarul, de ce acela prezintă mai puțin pericol decât inculpatul care este arestat preventiv. I se dă drumul inculpatului, deși era condamnat definitiv la 15 ani, iar inculpatul pe care-l apără, încă din faza de cercetare nu poate fi cercetat în stare de libertate. Îi este greu să creadă că odată ce i se dă drumul, a doua zi va fura din nou pentru că - spunea și în alt context - inculpații înțeleg, pentru că au oarecare tipologie și oarece facultăți intelectuale și înțeleg foarte bine că odată sustras de la faza de urmărire și de la faza de cercetare judecătorească și plecat în, nu mai poți să te întorci înapoi pentru că dosarul se judeca în lipsă, dar ei se sustrag de moment.
Instanța aduce la cunoștința apărătorului inculpatului să revină la prezenta cauză pentru că nu este nici o persoană care s-a sustras și a plecat în.
Apărătorul inculpatului arată că nu vorbește inutil, depoziția sa vizează un aspect: dacă li se va da drumul inculpaților, îi este greu să creadă că vor pleca pentru că dacă ar pleca știu foarte bine că nu pot reveni decât în momentul în care acel mandat expiră, nu mai este de actualitate, pentru că, în secunda doi, odată emis un mandat pe numele inculpatului, va fi luat din vamă. Ca atare, nu ar avea nici un interes să se sustragă atât urmăririi penale, cât și cercetării judecătorești. Ba, din contră, spune că vor veni să își facă apărările în fața instanței,să dovedească că sunt nevinovați.
Ca și concluzii, față de inculpatul, solicită revocarea măsurii arestării preventive, înlăturarea solicitării de a menține măsura arestării preventive, pe care o apreciază că nu se mai impune la acest moment și a i se da posibilitatea să își pregătească apărarea, să ia legătura cu avocatul.
În subsidiar, solicită, ca de fiecare dată, luarea unei măsurăi de prevenție, respectiv obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea cu obligațiile subsecvente: să nu frecventeze anumite locuri, să nu ia legătura cu anumiți inculpați, să nu ia legătura cu martorii. Este un cadru riguros și foarte rigid și instanța are posibilitatea aceasta, dacă se apreciază că solicitările sale în principal nu pot fi aplicate.
Av. - apărătorul inculpatului solicită a se dispune admiterea recursului formulat împotriva încheierii din 9.02.2009, în sensul de a se dispune înlocuirea măsurii preventive a arestului, cu măsura restrictivă a obligării de nu părăsi țara prev. de art.1451Cod pr.penală cu obligarea inculpatului de a respecta anumite măsuri impuse de art.145 Cod pr.penală.
Consideră că pericolul social al faptei reținute în sarcina acestuia, precum și probele administrate până la acest moment nu justifică măsura arestării preventive luată față de inculpat și de asemenea, consideră că obligarea de a nu părăsi țara nu este de natură să pericliteze buna desfășurare a procesului penal. Solicită plata onorariului din oficiu.
Reprezentanta Ministerului Public arată că încheierea recurată este legală și temeinică și că s-a menținut în mod corect că măsura arestării preventive a inculpaților, fiind îndeplinite condițiile impuse de art.143 Cod pr.penală și față de existența la dosar a unor probe și indicii că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor și față de existența unei hotărâri chiar nedefinitive, reținându-se corect disp.art. 148 lit Cod pr.penală, raportat și la limitele de pedeapsă - mai mare de 4 ani închisoare cu care legea prevede că se pedepsește această infracțiune și față de perseverența infracțională a inculpaților, inculpatul fiind și recidivist postexecutoriu, iar inculpatul săvârșind infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie, de asemenea, deci, raportat și la persoana inculpaților, consideră că lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Solicită respingerea recursurilor ca nefondate.
Inculpatul recurent solicită să fie pus în libertate, să fie judecat în libertate, deoarece nu se va sustrage pentru a da satisfacție anchetatorilor care i-au instrumentat acest dosar deoarece are foarte multe probe, el efectiv a cumpărat niște bunuri,nu a știut proveniența lor, ceea ce au declarat și o parte din inculpați, sunt scrisori la dosar, mama fraților a trăit în concubinaj cu el și datorită urii și dușmăniei pe care o are față de el a influențat, ceea ce au recunoscut și ei la confruntările din instanță, pentru că procurorul nu a vrut să facă în faza de urmărire penală confruntarea cu cei care au spus că au fapte cu el, ulterior, la prezentarea materialului de urmărire penală i-au spus că inculpații refuză să facă confruntare cu el, a făcut la instanța de fond din nou o cerere de confruntare care i-a fost admisă, dar inculpații au revenit la cele declarate de la prima confruntare făcută și s-a luat în considerare, de bază, la ce au revenit ei. Domnul procuror i-a invocat motivul că poate influența martorii, dar el nu cunoaște nici un martor și nu îi poate influența, este condamnat în prima instanță nici un martor nu l-a arătat cu degetul pe el, este scris în declarație despre dubă de culoare albastră, a lui este de culoare albă, sunt foarte multe probe concrete, certe că nu a fost la nici o infracțiune, și totuși este condamnat. Nu ar da satisfacție la anchetatori să rămână cu această condamnare, nu s-ar sustrage dacă ar fi chemat de trei ori pe zi, s- ar duce, pentru că știe că este nevinovat, este vinovat doar că a cumpărat niște bunuri fără a cunoaște că provin din furt, conform declarației de la dosar a inculpatului.
Inculpatul recurent lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Inculpatul recurent arată că are rugămintea de a se verifica cu atenție, pentru că el nu are nici o vină, el este implicat cu un singur câine, atât, care a fost cumpărat, a dovedit cu niște martori, în rest la acele patru fapte pentru care au spus că a fost cu ei, el nu a fost cu ei,dar le-au băgat în dosar și nu a știut nimic de ele, s-a spus că a auzit o persoană că s-a certat la împărțirea bunurilor cu, dar culmea că bunurile au fost furate în primăvara lui 2007, și cel ce a auzit a spus că a auzit că se certau în decembrie și a cerut audierea celor doi martori și în instanță s-a respins ca să mai fie audiați, deși martorii au fost ascultați de poliție la urmărirea penală, dar ei au scris doi martori din, fără se nici o declarație, dar este acuzat doar pentru că doi martori au spus că au auzit, dar acasă la el nu s - a găsit nimic, nu a avut nici o cu și a fost băgat complice cu ei.
Inculpatul recurent arată că ar dori să se judece în stare de libertate pentru că lui i se invocă motivul că prezintă un pericol public și că face parte dintr-un mare grup infracțional, dar el cu și nu a comis nici o infracțiune, dar a comis împreună cu fratele său și un inculpat care i s-a dat drumul să se judece în stare de libertate. De ce acelui inculpat, care era și major, i s-a dat drumul să fie judecat în stare de libertate, iar el, care era minor la săvârșirea faptei, nu i s - a dat drumul să fie judecat în stare de libertate, ci este de un an și o lună arestat.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1662/12.11.2008 a Judecătoriei Focșani au fost condamnați:
- inculpatul la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 75 lit. c și art. 37 lit. a Cod penal și a infracțiunii de tăinuire prev. de art. 221 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal;
- inculpatul la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 75 lit. c și art. 37 lit. b Cod penal;
- inculpatul - la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 75 lit. c Cod penal;
- inculpatul - la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 99 Cod penal.
Împotriva sentinței penale nr. 1662/12.11.2008 a Judecătoriei Focșani au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani și inculpații, și.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșania criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Ca motive de nelegalitate Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșania invocat, printre altele, că în cazul inculpaților și, instanța de fond a omis să facă aplicarea art. 83 Cod penal și revoce suspendarea condiționată a executării pedepselor de câte1 an închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1798/2.11.2007 a Judecătoriei Focșani.
Ca motive de netemeinicie s-a invocat că, față de modul și împrejurările concrete în care inculpații au săvârșit faptele și de perseverența infracțională a acestora, pedepsele aplicate sunt prea mici.
În apel cauza formează obiectul dosarului nr- al Tribunalului Vrancea cu primul termen de soluționare la data de 19.01.2009,termen la care cauza a fost amânată la data de 9.02.2009.
Prin încheierea de ședință 09.02.2009, Tribunalul Vrancea, procedând conform art.3002în ref. la art.160bCod pr.penală a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților este legală și a dispus menținere acestei măsuri.
Pentru a dispune astfel, s-a susținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă, fapt ce impune în continuare privarea de libertate a inculpaților, ținând seama de gravitatea, consecințele faptelor, valoarea prejudiciilor și persoana inculpaților.
Împotriva încheierii de ședință din 09.02.2009 a Tribunalului Vrancea au declarat recurs inculpații, și.
Inculpatul, în susținerea recursului său a precizat că solicită să fie judecat în stare de libertate, având în vedere comportamentul sincer pe care l-a avut pe parcursul judecății.
Inculpatul a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, precizând că fapta pentru care e cercetat nu prezintă un grad ridicat de pericol social.
Inculpatul a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, precizând că doar în mod excepțional inculpații ar trebui judecați în stare de arest, iar regula ar trebui să o constituie judecarea în libertate.
Inculpatul a susținut în recursul promovat că pericolul social al faptei reținute în sarcina sa, precum și probele administrate nu justifică menținerea măsurii arestării preventive. A solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Recursurile formulate sunt nefondate.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că în mod corect prima instanță a apreciat că se impune menținerea stării de arest a celor 4 inculpați.
. punctul de vedere al instanței de fond în sensul că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art.148 lit.f Cod pr.penală subzistă și în prezent.
Astfel:
- faptele pentru care sunt cercetați inculpații prev. art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani;
- la dosar există probe administrate până în prezent din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Această din urmă condiție rezultă și din modul și împrejurările concrete în care inculpații au săvârșit faptele, de valoarea mare a prejudiciilor cauzate și a perseverenței infracționale a inculpaților.
Sub aspectul pericolului pentru ordinea publică trebuie avut în vedere că inculpații nu sunt la primul impact cu legea penală, inculpatul săvârșind faptele în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal, inculpatul în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b Cod penal, iar inculpații și prin sentința penală nr. 1798/2.11.2007 a Judecătoriei Focșani au mai fost condamnați la câte o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendare.
Întrucât și la acest moment subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, apreciem că în cauză nu sunt îndeplinite disp.art.139 Cod pr.penală.
Față de cele de mai sus, văzând și disp. art. 38515pct. 1 lit.b Cod pr.penală, urmează a fi respinse ca nefondate recursurile inculpaților.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații ( fiul lui si, născut la 11.10.l970 în F, cetățenie, studii 10 clase+. profesionala, necăsătorit, recidivist, domiciliat in comuna Urechesti județul V, stagiul militar nesatisfăcut, CNP--,în prezent aflat în Penitenciarul Focșani ),-(fiul lui G si, născut la 03.07.l989 in F, cetățenie, studii 4 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, domiciliat in comuna Urechesti sat Urechești județul V, CNP--, în prezent aflat în Penitenciarul Focșani ),(fiul lui si, născut la data de 22.01.1956 în Herăstrău, județul V, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, căsătorit, recidivist, domiciliat în comuna Urechești, județul V, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Focșani ),-( fiul lui G si, născut la 09.07.l990 in F județul V, cetățenie, studii 9 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, necăsătorit, domiciliat in comuna Popești sat Popești județul V, cu antecedente penale, CNP--, în prezent aflat în Penitenciarul Focșani ) împotriva încheierii de ședință nr- din 09.02.2009 Tribunalului Vrancea.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, obligă pe inculpații, -, și - la câte 200 lei fiecare cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Suma de 400 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorii desemnați din oficiu în recurs - avocați, și, va fi virată în contul Baroului G din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 16.02.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.dec.jud.
Jud.fond -
Tehnored.CG/2 ex./17.02.2009
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Aurel
