Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 219/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.219/
Ședința publică de la 17 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 2: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 3: Maria Uzună
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de11 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură arestare preventivă.
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 16 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 17 aprilie 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din data de 11 aprilie 2008, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța în baza art.3002în referire la art.160 alin.1 și alin.3 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul - fiul lui și, născut la data de 15.06.1980, deținut în Penitenciarul Poarta Albă.
În baza art.139 alin.1 raportat la art.145 alin.1 Cod procedură penală, respinge ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de inculpat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut din probele administrate în cauză, că în continuare sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 în referire la art.681Cod procedură penală, întrucât sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a faptelor de furt calificat pentru care s-a dispus arestarea preventivă, iar ulterior prelungirea și respectiv menținerea măsurii preventive.
temeinice sunt evidențiate de transcrierile convorbirilor telefonice interceptate, în care o persoană identificată drept inculpatul vorbește despre vinderea unui televizor tip plasmă și dispariția acestuia de la locuința numitului; depozițiile martorului în sensul că a povestit fratelui inculpatului, S, despre bunurile aflate în locuința părții vătămate; recuperarea drujbei aparținând părții vătămate la domiciliul inculpatului; declarațiile martorului, în sensul că cei doi inculpați au adus la domiciliul său un televizor tip plasmă; găsirea la domiciliul mamei inculpatului,a mai multor obiecte de vestimentație, provenite din sustragerea de la SC.; declarațiile martorului din care rezultă că a asistat la momentul în careîn inculpatul împreună cu o altă persoană a pătruns în magazinul SC și a sustras bunuri; transcrierile convorbirilor telefonice interceptate, în care inculpatul vorbește despre vinderea unor biciclete, 30 perechi de blugi și 20 de treninguri, bunuri sustrase de la SC.
De asemenea, subzistă temeiul prevăzut de art.148 lit"f" Cod procedură penală, deoarece pedeapsa este mai mare de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului, prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în accepțiunea acestui text de lege.
Pericolul concret pentru ordinea publică, presupune o anumită rezonanță socială negativă, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de dezaprobare publică, de insecuritate socială.
Dincolo de pericolul social generic ridicat al faptelor, Tribunalul a avut în vedere circumstanțele concrete și modul de comitere - singur și împreună cu un alt inculpat, în baza unui plan pus la punct, cooperarea inculpaților a altor persoane în realizarea rezoluției infracționale, inclusiv valorificarea bunurilor sustrase, perturbarea relațiilor sociale ce ocrotesc inviolabilitatea domiciliului și patrimoniul persoanei, reacția publică la săvârșirea unor asemenea fapte, elemente care coroborate cu datele privind persoana inculpatului,conduita procesuală, profilul social conturat de probele dosarului - lipsa unei ocupații pentru obținerea unor venituri licite, constituie probe că lăsarea în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică.
Măsura corespunde și scopului acesteia, prevăzută în art.136 Cod procedură penală, prin asigurarea prezenței inculpatului la dispoziția instanței, evitarea denaturării probatoriului administrat, evitarea riscului sustragerii de la judecată ori de la executarea pedepsei dacă hotărârea de condamnare va rămâne definitivă.
Împotriva încheierii de ședință din 11 aprilie 2009 recurentul inculpat a declarat recurs, prin care solicită casarea acestei încheieri, și, pe fond, urmează a se constata:
- încetarea de drept a măsurii arestării preventive;
- înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea întrucât este arestat de peste 1 an și beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, în raport de criticile formulate cât și din oficiu, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a dispus la data de 11 aprilie 2009 menținerea măsurii arestării preventive cu motivarea că nu sunt încălcate dispozițiile privind termenul rezonabil pentru care este justificată privarea de libertate (în cauză există o hotărâre de condamnare în prima instanță) și în al doilea rând nu au intervenit modificări ale temeiului arestării și nici elemente noi în favoarea acestuia, care să justifice revocarea măsurii arestării preventive.
Potrivit art. 140 cod procedură penală măsurile preventive încetează de drept conform literei "a", la expirarea termenelor prevăzute de lege, sau stabilite de organele judiciare, ori la expirarea termenului prevăzut în art. 160 alin. 1 dacă instanța nu a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.
În raport de textul de lege, prin încheierea de ședință pronunțată nu se poate susține că instanța nu a verificat legalitatea menținerii măsurii arestării preventive în termenul celor 60 de zile.
De altfel, apărătorul inculpatului a invocat această excepție raportat la împrejurarea că instanța de recurs trebuia să pună în discuție menținerea măsurii arestării preventive.
Această critică nu este întemeiată întrucât instanța de recurs a analizat doar recursul parchetului privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea; în aceste condiții nu instanța de recurs nu avea competență a judeca menținerea măsurii arestării preventive întrucât s-ar încălca inculpatului dreptul de a exercita calea de atac de care beneficiază atunci când ea este soluționată de instanța de fond.
Nefiind întrunite cerințele art. 140 lit. "a" Cod procedură penală, acest prim motiv de recurs este nefondat.
Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs urmează a constata că recurentul a fost condamnat de instanța de fond la 4 ani închisoare printr-o sentință a Judecătoriei Medgidia, sentință aflată în prezent la Tribunalul Constanța, în calea de atac a apelului.
În aceste condiții, durata arestării preventive a persoanelor condamnate pe parcursul judecării apelului - a recursului - se analizează din perspectiva art. 6 paragraful I din CEDO privind dreptul la un proces echitabil și are ca scop protejarea acestora împotriva lentorii excesive a procedurii și evitarea prelungirii pe o perioadă prea mare de timp a incertitudinii cu privire la soarta celui acuzat. De altfel nu au intervenit temeiuri noi pentru a se justifica înlocuirea măsurii arestării preventive, iar cele existente nu s-au schimbat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, respinge recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de11 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.309 alin.ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud. apel:,
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.
2 ex./23.04.2009
Președinte:Zoița FranguJudecători:Zoița Frangu, Adriana Ispas, Maria Uzună
