Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 261/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR.261/
Ședința publică din 16 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu
JUDECĂTOR 2: Constantin Duțescu
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier:
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitatea Organizată și Terorism Serviciul Teritorial Pitești reprezentată prin:
Procuror: G
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul, aflat în Arestul A, împotriva încheierii de ședință din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales -, în baza delegației de la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a încuviințat apărătorului să ia legătura cu recurentul inculpat.
Avocat - și procurorul precizează, pe rând, că nu mai au de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat -, pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate, motivând că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și că, în prezent, el nu ar mai putea influența în vreun fel martori sau alte persoane. Urmărirea penală a fost finalizată fiind sesizată instanța de judecată, însă există dubiu cu privire la probatoriu, deoarece la dosar nu există decât procesele verbale ale lucrătorului sub acoperire și expertizele efectuate în legătură cu materialul ridicat. Inițial inculpatul nu a recunoscut dar, ulterior, a relatat că o fată l-a rugat să păstreze un săculeț în care nu știa ce se află.
Apreciază că, odată pus în libertate, inculpatul nu ar impieta desfășurarea procesului și solicită a se avea în vedere faptul că este un tânăr absolvent de facultate, iar cantitatea de drog reținută este foarte mică (3,85 g).
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, întrucât se mențin în continuare temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a acestuia. Apreciază că lăsat liber, inculpatul ar avea posibilitatea să comită în continuare astfel de fapte sau să ia legătura cu persoanele cărora le-a vândut droguri. Precizează că la domiciliul inculpatului s-a găsit și o altă cantitate de canabis, fapt ce duce la concluzia că se ocupa cu astfel de activități.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.385/13 alin.ultim Cod procedură penală, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, precizând că nu a comis fapta, nu își câștiga veniturile din trafic de droguri și nu a încercat să influențeze pe nimeni. A greșit când a primit acel pachet, însă nu a știut ce a primit.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea de ședință din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, în temeiul dispozițiilor art.300/1 Cod pr.penală și art.160 Cod pr.penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 17.11.1981, în municipiul Pitești, județul A, domiciliat în Pitești, B-dul -, -.D,.3,.11, județul A, CNP -, în prezent reținut în Arestul IPJ și s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut, că prin rechizitoriul nr.16D/P/ 2009, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată prin Legea 522/2004, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal întrucât acesta, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a oferit spre vânzare ori a vândut droguri de risc, respectiv rezină de cannabis, în repetate rânduri, în perioada 11.03.2009-16.03.2009.
Prin încheierea nr.18/CC din 20.03.2009 a Tribunalului Argeș -Secția Penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 20.03.2009 și până la data de 17.04.2009, inclusiv.
Datorită gravității faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie. De asemenea, s-a mai constatat, că în cauză se mențin în continuare temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri de prevenție, în sensul că sunt întrunite condițiile prev. de art.143 Cod pr.penală și art.148 lit.f Cod pr.penală, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, respectiv infracțiunea prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 și există probe certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă și din natura și gravitatea faptelor pentru care este trimis în judecată inculpatul, din modalitatea de săvârșire a faptelor și urmărilor acestora. De asemenea, a apreciat tribunalul, lăsarea în libertate a inculpatului ar putea determina în mod negativ atât declarația ce urmează a fi dată de acesta în fața instanței de judecată, cât și declarațiile martorilor ce urmează a fi audiați în cauză.
În consecință, în temeiul art.300/1 rap.la art.160 Cod pr.penală,s- constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul.
Impotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece întregul probatoriu se bazează pe procesele verbale ale lucrătorului sub acoperire și pe expertizele efectuate asupra drogului. Inculpatul a solicitat să se dispună revocarea arestării preventive, deoarece nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în condițiile în care urmărire penală a fost finalizată, iar martorii audiați în cauză nu ar putea fi influențați.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acesta este nefondat.
Contrar susținerilor inculpatului, curtea apreciază că există probe și indicii temeinice din care rezultă bănuiala legitimă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de trafic de droguri de risc, respectiv că, în afara proceselor verbale întocmite de investigatorul sub acoperire și de analiza drogului, la dosar există convorbiri telefonice al căror conținut transcris reliefează atât activitatea infracțională intensă a inculpatului într-o perioadă relativ scurtă de timp (de la 12 la 18 martie 2009), dar și împrejurarea că această activitate nu s-a desfășurat așa cum susține recurentul fără a cunoaște natura substanței ce-i fusese dată spre păstrare de către persoana cu numele "".
In plus, la domiciliul inculpatului, cu ocazia percheziției, s-a descoperit un rest din rezina de canabis într-o cutie de pantofi aflată în camera acestuia, iar împrejurarea că inculpatul a ascuns în această modalitate drogul, dar și faptul că l-a mărunțit (activitate nefirească dacă era vorba despre un bun al altuia lăsat în păstrare), dovedesc falsitatea apărărilor pe care acesta și le face, în sensul că nu ar fi cunoscut că are în posesie un drog.
Curtea apreciază că, deși urmărirea penală a fost finalizată, iar tribunalul a fost sesizat cu judecarea cauzei, câtă vreme cercetarea judecătorească încă nu a început, primul termen de judecată fiind stabilit la data de 30 aprilie 2009, rămâne actuală posibilitatea ca inculpatul să încerce să îngreuneze cercetarea judecătorească cu atât mai mult cu cât acesta încearcă să ofere explicații neplauzibile pentru constatări obiective precum cele de la percheziție
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă atât din natura infracțiunii care a fost săvârșită, traficul de droguri fiind o activitate care pune în pericol sănătatea și dezvoltarea psihică a consumatorilor, dar și din împrejurarea că inculpatul se presupune că a săvârșit aceste fapte în perioada în care beneficia de suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată pentru o infracțiune de ucidere din culpă, iar atât interdicția de a săvârși infracțiuni, cât și pericolul revocării acestui beneficiu nu au constituit un argument suficient de important pentru inculpat, astfel încât acesta să se abțină de la o conduită de încălcare a legii.
Pentru toate aceste considerente, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, îl va obliga pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17.11.1981, în municipiul Pitești, județul A, domiciliat în Pitești, B-dul -, -.D,.3,.11, județul A, CNP -, împotriva încheierii de ședință din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.2
Jud.fond
4 mai 2009
Președinte:Elena Minodora RusuJudecători:Elena Minodora Rusu, Constantin Duțescu, Corina
